PROBLEMA JURIDICĂ
Prezumția recunoașterii creanțelor intervenienților fără titlu executoriu, atunci când debitorul nu se prezintă la convocarea instanței, încalcă procesul echitabil, apărarea ori proprietatea privată?
Faptele relevante
Doi debitori au ridicat excepția într-o contestație la executare prin care urmăreau anularea actelor de executare inițiate de un creditor intervenient. Sesizarea provenea de la Judecătoria Iași, din dosarul nr. 4.680/245/2017. Textul indicat inițial era art. 691 alin. (5), dar CCR a identificat, după republicarea și renumerotarea codului, obiectul real ca art. 692 alin. (5) teza finală (par. 1, 5 și 16).
Soluția
CCR a respins excepția ca neîntemeiată și a constatat că art. 692 alin. (5) teza finală CPC este constituțional în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie, potrivit dispozitivului.
Motivarea, pe scurt
Curtea a descris procedura diferențiată pentru intervenienții care au titlu executoriu și cei care nu au: în a doua situație, debitorul este convocat pentru recunoaștere, iar contestarea conduce la mecanismul acțiunii pentru titlu și al rezervării sumelor, în condițiile legii (par. 18–22). Recunoașterea prin neprezentare folosește o prezumție legală relativă, nu una absolută (par. 23–24). Creanța poate fi contestată pe fond, judecătorul nefiind ținut de recunoașterea tacită din executare; o soluție favorabilă debitorului poate permite întoarcerea executării (par. 25). Curtea a enumerat garanțiile: constatarea de către instanță, informarea și convocarea debitorului, contestarea pe fond și contestația la executare în cazul unor motive temeinice pentru neprezentare (par. 26). Pe acest fundament a respins criticile privind echitatea, apărarea și proprietatea (par. 27–28).
Ce putem învăța și ce limite are
Explică de ce creditorul fără titlu executoriu poate participa în condițiile recunoașterii, fără a susține că absența debitorului stinge definitiv dreptul de a contesta creanța.
Controlul privește art. 692 alin. (5) teza finală și criticile formulate; nu soluționează existența sau cuantumul creanței din litigiul principal.
Prezumția este relativă; nu echivalează cu o recunoaștere irevocabilă și nu înlătură garanțiile convocării ori remediile descrise de Curte.
Mecanismul rezervării sumelor rămâne condiționat de cerere, cauțiune, dovada acțiunii în termen și drepturile altor creditori în rang util; decizia nu dispensează creditorul de acestea.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 3 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 23
23. Recunoașterea creanțelor pe bază voluntară de către debitor complinește lipsa caracterului executoriu al titlului și face posibilă executarea creanței prin distribuirea sumei rezultate din urmărire. Legea a prevăzut că această recunoaștere poate fi expresă sau tacită. Recunoașterea expresă sub aspectul întinderii poate fi totală și parțială, pe când recunoașterea tacită este una totală și are loc atunci când debitorul nu se înfățișează la termenul fixat de instanță în vederea recunoașterii. Aceasta din urmă valorifică o prezumție legală relativă, potrivit căreia lipsa exprimării debitorului până la termenul defipt valorează recunoaștere. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 26
26. Prin urmare, rezultă că există patru garanții procesuale de natură a asigura echitatea procedurii, respectiv două ex ante și două ex post recunoașterii tacite, prin care legiuitorul s-a asigurat că (i) recunoașterea tacită va fi constatată de o instanță judecătorească; (ii) recunoașterea tacită nu intervine într-un mod automat, aleatoriu sau subiectiv, de natură să îl surprindă pe debitor, acesta fiind încunoștințat de existența unei cereri de intervenție care nu se bazează pe un titlu executoriu, fiind invitat fie să recunoască, fie să conteste creanța; (iii) chiar în ipoteza unui debitor neglijent în ceea ce privește drepturile sale procesuale, acesta va putea contesta creanța pe cale principală, putând obține întoarcerea executării; (iv) posibilitatea formulării unei contestații la executare în măsura în care debitorul face dovada că nu s-a putut prezenta în instanță datorită unor motive temeinice. ...
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Angela Apostol și Mircea-Constantin Apostol în Dosarul nr. 4.680/245/2017 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 692 alin. (5) teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.