PROBLEMA JURIDICĂ
Regularizarea și reexaminarea anulării, inclusiv limitele remediului, încalcă accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil?
Faptele relevante
Excepțiile au fost ridicate în dosare de reexaminare a anulării unor cereri de chemare în judecată. Curtea a conexat cele trei sesizări cu obiect similar.
Soluția
Excepția a fost respinsă ca neîntemeiată; dispozițiile art. 200 alin. (2), (3), (4), (6) și (7) CPC au fost considerate constituționale în raport cu criticile formulate.
Motivarea, pe scurt
Regularizarea are rolul de a asigura o cerere completă și o bună administrare a justiției, fără a soluționa fondul. Posibilitatea reexaminării constituie o garanție, iar accesul la justiție nu presupune acces la toate căile de atac. Curtea a reluat jurisprudența sa și a descris jurisprudența CEDO fără să tranșeze corectitudinea anulării în fiecare dosar.
Ce putem învăța și ce limite are
Explică de ce regularizarea nu este pierderea fondului și rolul reexaminării în protejarea accesului la instanță.
Decizia nu arată că spețele de origine ar fi fost dosare de divorț sau partaj.
Constituționalitatea regulii nu dovedește aplicarea corectă a ei într-un dosar concret.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 4 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 20
20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate fac parte din art. 200 din Codul de procedură civilă, ce poartă denumirea marginală Verificarea cererii și regularizarea acesteia. Procedura prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 579 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 15 martie 2023, paragrafele 13 și 14, Decizia nr. 22 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 7 iunie 2023, paragraful 18), are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă, legiuitorul dorind disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil. Așadar, procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele judecătorești de cereri incomplete, fiind de natură să pregătească judecata sub toate aspectele sale, iar principiul accesului liber la justiție implică și adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale.
Textul în documentul-sursă ↗par. 24
24. De asemenea, procedura verificării și regularizării cererii de chemare în judecată nu este de natură să afecteze însăși esența dreptului protejat, având în vedere că asigurarea principiilor constituționale ale accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil prevăzute de art. 21 din Constituție se realizează și prin garanția conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare a încheierii prin care se dispune anularea cererii de chemare în judecată, astfel cum este prevăzută de art. 200 alin. (5) din Codul de procedură civilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014, sau Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014).
Textul în documentul-sursă ↗par. 25
25. Referitor la critica privind inexistența dublului grad de jurisdicție în contestarea încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, Curtea s-a pronunțat constant în sensul că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu consacră nici expres, dar nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicție, drept ce este recunoscut doar în materie penală. De asemenea, nici art. 13 din Convenție, care se referă la dreptul la un „recurs efectiv“, nu are semnificația asigurării dublului grad de jurisdicție, ci doar a posibilității de a se supune cauza judecății unei instanțe naționale. Curtea reține că accesul la justiție, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea în acest sens Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21, și Decizia nr. 180 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 11 august 2023, paragrafele 18-22). Procedura regularizării reprezintă o situație deosebită, întrucât nu privește judecata pe fond a cererii de chemare în judecată, fiind o etapă administrativă care urmărește să impună reclamanților o anumită disciplină, în scopul respectării principiului celerității și al degrevării instanțelor judecătorești de cereri incomplete.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Milcovul - S.A. din Focșani în Dosarul nr. 15.684/231/2020/a1 al Judecătoriei Focșani - Secția civilă, de Gheorghe Dorel Kovacs în Dosarul nr. 5.816/325/2021/a1 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și de Simona Tratnik în Dosarul nr. 8.672/180/2021/a1 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 200 alin. (2), (3), (4), (6) și (7) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Focșani - Secția civilă, Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și Judecătoriei Bacău - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.