PROBLEMA JURIDICĂ
Poate fi obligat Depozitarul Central, printr-o acțiune formulată împotriva sa, să înregistreze transferul unor acțiuni în executarea restituirii dispuse judiciar, păstrând sechestrul asupra acestora?
Faptele relevante
O societate, prin lichidator judiciar, a cerut obligarea Depozitarului Central la transferul a 16.000.000 de acțiuni înapoi în contul său, ca urmare a unei hotărâri anterioare de restituire după anularea unei vânzări. Cererea a prevăzut menținerea sechestrului și a celorlalte mențiuni necesare. După respingerea cererii în primă instanță, instanța de apel a admis-o și a obligat depozitarul să înscrie transferul cu menținerea măsurii. Contextul este societar, fără partaj matrimonial.
Soluția
ÎCCJ a respins excepția lipsei de interes și recursul ca nefondat, menținând soluția de obligare la înregistrarea transferului. Dispozitivul califică hotărârea drept definitivă.
Motivarea, pe scurt
ÎCCJ a diferențiat opozabilitatea hotărârii anterioare de obținerea, în noul cadru procesual, a unui titlu executoriu împotriva depozitarului. Competența acestuia de a opera înscrierea justifică legitimarea sa pasivă în acțiunea respectivă. În problema restricției, instanța a aplicat art. 70 alin. (1) lit. g) din Regulamentul ASF și art. 489 din Codul Depozitarului, împreună cu excepția din art. 482 alin. (3). Menținerea sechestrului în titlu și în evidență a fost relevantă. Considerentele Deciziei ÎCCJ nr. 2/2018 (recurs în interesul legii) sunt folosite prin analogie în speță; acea decizie privește executarea imobilelor de către un creditor ipotecar.
Ce putem învăța și ce limite are
Explică de ce regula privind instrumentele neindisponibilizate nu justifică o afirmație absolută că orice sechestru împiedică transferul judiciar. Oferă și un exemplu concret al diferenței dintre titlul între proprietari și titlul executoriu obținut împotriva depozitarului.
Este o hotărâre de speță, nu o decizie în recurs în interesul legii și nici o hotărâre prealabilă cu dezlegare general obligatorie.
Litigiul privește restituirea unor acțiuni între societăți; nu stabilește cotele ori natura matrimonială a bunurilor soților.
Nu autorizează automat transferul oricăror instrumente sechestrate și nu radiază măsura asigurătorie.
Numărul dosarului este anonimizat în textul oficial.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 14 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
considerente, paragraful care începe cu „Prin decizia civilă nr. 82 din 23 ianuarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă…”
Prin decizia civilă nr. 82 din 23 ianuarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul incident ca nefondat. A admis apelul principal formulat reclamantă A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 352 din 1 aprilie 2024 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, a obligat pârâtul să înregistreze transferul direct al unui număr de 16.000.000 de acţiuni emise de C. S.A. (simbol E.) din contul D. S.R.L. (fosta D. S.R.L.) în contul reclamantei A. S.A., cu menţinerea înscrierii sechestrului asigurător asupra acestor instrumente financiare, precum şi a oricăror alte menţiuni şi înregistrări necesare. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Aşa fiind, este corectă soluţia de respingere a apelului incident şi de menţinere a soluţiei de…”
Aşa fiind, este corectă soluţia de respingere a apelului incident şi de menţinere a soluţiei de confirmare a calităţii procesuale pasive a pârâtului, ca parte căreia îi incumbă aducerea la îndeplinire a obligaţiei de înregistrare a transferului de acţiuni. De altfel, criticile privind pretinsa inopozabilitate a hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2017 pe motiv că recurentul nu a fost parte în acest dosar au fost susţinute şi în faţa curţii de apel şi au fost înlăturate, iar autorul căii de atac nu a contestat în mod concret statuările curţii de apel. Instanţa supremă notează că tocmai absenţa recurentului din cadrul procesual constituit în dosarul nr. x/2017 îndreptăţeşte reclamanta să formuleze cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, în contradictoriu cu recurentul, în calitate de pârât.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Conform textului de lege indicat mai sus, efectul executoriu al hotărârii judcătoreşti se manif…”
Conform textului de lege indicat mai sus, efectul executoriu al hotărârii judcătoreşti se manifestă faţă de participanţii la respectivul proces, în timp ce efectul de opozabilitate priveşte orice terţă persoană care nu face dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „În dosarul nr. x/2017 s-a stabilit în mod definitiv că cele 16.000.000 de acţiuni emise de C. S…”
În dosarul nr. x/2017 s-a stabilit în mod definitiv că cele 16.000.000 de acţiuni emise de C. S.A., care au făcut obiectul operaţiunii de vânzare-cumpărare anulate prin sentinţa nr. 132 din 2 aprilie 2019 şi a căror restituire către reclamanta A. S.A. a fost dispusă de instanţă, trebuie să fie transferate şi în mod formal în patrimoniul reclamantei, prin îndeplinirea operaţiunilor necesare de către persoana care gestionează contul în care se află instrumentele financiare care fac obiectul cauzei, respectiv recurentul-pârât.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „În aplicarea normei procedurale, curtea de apel a constatat în mod corect că prin acţiunea ce f…”
În aplicarea normei procedurale, curtea de apel a constatat în mod corect că prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta valorifică tocmai acest caracter opozabil al hotărârilor anterior pronunţate, cu scopul de a obţine un titlu executoriu faţă de pârâtul care are atribuţii special reglementate în domeniul gestionării instrumentelor financiare, şi căruia dezlegările dintr-un alt proces i se opun cu puterea lucrului judecat.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Înalta Curte va înlătura aceste critici întrucât autorul căii de atac afirmă de mai multe ori c…”
Înalta Curte va înlătura aceste critici întrucât autorul căii de atac afirmă de mai multe ori că instanţa de apel nu a analizat cadrul legislativ relevant, dar invocă de fapt acelaşi text de lege pe care l-a aplicat şi curtea de apel, respectiv art. 70 alin. (1) lit. g) din Regulamentul ASF nr. 10/2017. Acest articol prevede "Prin excepţie de la prevederile art. 68 alin. (1), depozitarul central poate înregistra transferuri directe de proprietate asupra instrumentelor financiare ca efect al: (…) g) punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive." Art. 489 din Codul Depozitaului Central stabileşte că "transferul direct asupra instrumentelor financiare dispus printr-o hotărâre judecătorească se înregistrează ca efect al punerii în executare a respectivei hotărâri judecătoreşti", în baza cererii de înregistrare a transferului, a hotărârii judecătoreşti având ca obiect instrumentele financiare ce urmeaza a fi transferate, definitiva, şi a documentelor privind identitatea părţilor implicate în transfer.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Curtea de apel a aplicat corect aceste dispoziţii deoarece a reţinut că înregistrarea transferu…”
Curtea de apel a aplicat corect aceste dispoziţii deoarece a reţinut că înregistrarea transferului direct este posibilă, situaţia existenţei unei hotărâri judecătoreşti fiind expres reglementat în Capitolul 7 Transferuri Directe din Codul Depozitarului Central, iar în acest caz de excepţie nu este necesară verificarea condiţiei ca respectivele instrumente financiare să nu fie indisponibilizate. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât în dispozitivul deciziei recurate se precizează că transferul direct va fi înregistrat "cu menţinerea înscrierii sechestrului asigurător asupra acestor instrumente financiare, precum şi a oricăror alte menţiuni şi înregistrări necesare."
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „În mod corect instanţa de apel a reflectat aceste considerente în raţionamentul său şi a reţinu…”
În mod corect instanţa de apel a reflectat aceste considerente în raţionamentul său şi a reţinut că, în mod similar, sechestrul asigurător dispus în dosarul penal nu împiedică efectuarea formalităţilor de transfer asupra celor 16.000.000 acţiuni, cu atât mai mult cu cât măsura asigurătorie a fost menţinută, astfel cum rezultă din adresa emisă chiar de recurent şi aflată la dosar.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Vor fi înlăturate şi criticile privind ignorarea celor statuate prin sentinţa civilă nr. 12827…”
Vor fi înlăturate şi criticile privind ignorarea celor statuate prin sentinţa civilă nr. 12827 din 2 decembrie 2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, deoarece autoritatea de lucru judecat ataşată dispozitivului şi considerentelor respectivei hotărâri în sensul inexistenţei la acel moment a unei obligaţii în sarcina pârâtului, respectiv a unui titlu executoriu prin care Depozitarul Central să fie obligat la vreo prestaţie, nu o împiedică pe reclamantă să facă demersurile necesare pentru a obţine acel titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Premisa pe care se bazează criticile recurentului, şi anume aceea că reclamanta pretinde îndepl…”
Premisa pe care se bazează criticile recurentului, şi anume aceea că reclamanta pretinde îndeplinirea obligaţiei de înregistrare în temeiul hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2017, este una greşită deoarece obiectul cererii de chemare în judecată nu este punerea în executare a dispozitivului sentinţei nr. 132 din 2 aprilie 2019, ci tocmai obţinerea unei hotărâri cu valoare de titlu executoriu într-un cadru procesual în care recurentul are calitate procesuală pasivă şi care produce faţă de acesta toate efectele prevăzute de art. 435 C. proc. civ.
Textul în documentul-sursă ↗considerente, paragraful care începe cu „Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la 3 aprilie 2023, sub n…”
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la 3 aprilie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. prin lichidator judiciar B.., în contradictoriu cu pârâtul Depozitarul Central S.A., a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea pârâtului să înregistreze transferul direct asupra unui număr de 16.000.000 acţiuni emise de C. S.A. din contul societăţii D. S.R.L., în contul societăţii A. S.A., cu menţinerea înscrierii sechestrului asigurător asupra acestor instrumente financiare, precum şi orice alte menţiuni şi înregistrări necesare, în vederea respectării şi aducerii la îndeplinire a sentinţei civile nr. 132 pronunţată la 2 aprilie 2019 în dosarul nr. x/2017 de către Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv, paragraful care începe cu „Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât DEPOZITARUL CENTRAL S.A. împotriva d…”
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât DEPOZITARUL CENTRAL S.A. împotriva deciziei civile nr. 82 din 23 ianuarie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv, paragraful care începe cu „Definitivă.…”
Definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv, paragraful care începe cu „Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 noiembrie 2025.…”
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 noiembrie 2025.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.