PROBLEMA JURIDICĂ
Depunerea titlurilor de creanță pentru distribuire, în condițiile art. 870 alin. (1) CPC, presupune parcurgerea procedurii de intervenție prevăzute de art. 691 și următoarele?
Faptele relevante
O creditoare, desemnată A în textul oficial, a contestat acte de executare și eliberarea unor sume într-un dosar început la cererea altui creditor. Ea depusese titlurile pentru participarea la distribuire, iar o cerere calificată drept intervenție fusese respinsă. Prima instanță a respins contestația; în apel, creditoarea a contestat calificarea cererii și a invocat calitatea de creditor urmăritor, arătând că avea o executare încuviințată la alt executor pentru aceleași titluri. Tribunalul a sesizat ÎCCJ. Situația și susținerile sunt relatate în par. 5–14 și 62; ÎCCJ nu a făcut o constatare proprie asupra calității concrete a creditoarei.
Soluția
ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă. Dispozitivul nu răspunde pe fond, printr-o dezlegare de principiu, dacă art. 870 presupune în toate cazurile intervenție. El menționează obligativitatea deciziei potrivit art. 521 alin. (3) CPC.
Motivarea, pe scurt
Curtea a identificat lipsa unei analize reale și a motivării complete a admisibilității sesizării: instanța de trimitere nu explica suficient dificultatea chestiunii, iar simpla indecizie asupra interpretării nu justifică mecanismul hotărârii prealabile (par. 51–56). Considerentele menționează corelarea intervenției și distribuirii în doctrină; par. 58 reproduce un studiu, nefiind un dispozitiv de admitere (par. 57–59). În situația concretă, tribunalul trebuia să stabilească dacă apelanta avea calitatea de creditor urmăritor și consecințele acestei calificări. Aplicarea normelor la faptele particulare rămânea sarcina instanței de trimitere (par. 62–66).
Ce putem învăța și ce limite are
Ajută la delimitarea depunerii titlurilor de problema calității procesuale a creditorului și previne citarea unei inadmisibilități ca dezlegare obligatorie pe fond.
Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă: nu există o dezlegare pe fond a întrebării trimise.
Calitatea creditoarei ca urmăritor sau intervenient nu este stabilită de ÎCCJ în această decizie.
O singură decizie, cu această soluție procedurală, nu dovedește o practică unitară actuală în toate configurațiile executării.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 2 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 64
64. De fapt, în soluționarea apelului cu care a fost sesizat, tribunalul are a stabili în ce măsură contestatoarea are calitatea de creditor urmăritor, cu consecințele care decurg din această calificare, inclusiv sub aspectul posibilității depunerii titlurilor de creanță în vederea participării la distribuire în lipsa încuviințării unei cereri de intervenție. ...
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 33.510/301/2015 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă dispozițiile art. 870 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează posibilitatea participării la distribuirea de sume pentru toți creditorii interesați, presupun în mod necesar parcurgerea procedurii de intervenție prevăzute de art. 691 și următoarele din Codul de procedură civilăObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 martie 2018.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.