PROBLEMA JURIDICĂ
Permite art. 628 alin. (4) CPC instanței de executare să stabilească și penalitățile de întârziere prevăzute contractual, care nu sunt cuprinse în titlul executoriu al obligației principale?
Faptele relevante
Într-un litigiu privind serviciile de salubritate, creditoarea a cerut stabilirea dobânzii contractuale penalizatoare aferente facturilor emise debitoarei. Prima instanță a respins cererea, considerând că art. 628 alin. (4) CPC nu permite acordarea penalităților convenționale pe această cale. În apel, Tribunalul Buzău a sesizat Înalta Curte. Obiectul nu era o sultă, iar hotărârea nu arată soluția dată ulterior în apel. (Par. 12–43.)
Soluția
Sesizarea a fost admisă. În interpretarea art. 628 alin. (4) CPC, instanța de executare stabilește dobânzi, penalități sau alte sume datorate de plin drept potrivit art. 1535 CC ori normelor speciale și atunci când creditorul solicită penalități de întârziere prevăzute în contract. Dispozitivul nu acordă o sumă creditoarei și nu validează automat clauza din speța de trimitere. (Par. 142–144; dispozitiv.)
Motivarea, pe scurt
Procedura presupune un titlu pentru principal și o executare silită deja începută. Executorul calculează accesoriile deja cuprinse în titlu în condițiile art. 628 alin. (2); instanța stabilește accesoriile absente care se cuvin de plin drept. Pentru obligațiile bănești, regula supletivă a daunelor moratorii de la scadență operează fără dovada prejudiciului și fără punere în întârziere, inclusiv când cuantumul este convențional. Părțile pot deroga în limitele legii. Despăgubirile suplimentare din art. 1535 alin. (3), care cer probarea prejudiciului și punerea în întârziere, sunt excluse din procedura art. 628 alin. (4) CPC, potrivit par. 128. Instanța verifică neexecutarea nejustificată, clauza și apărările debitorului; hotărârea nu înlătură posibilitatea reducerii legale a penalității ori controlul aplicabil clauzelor abuzive. (Par. 107–109, 118–128, 133–141.)
Ce putem învăța și ce limite are
Fundamentează separarea notificării de curgerea accesoriilor pentru sulta scadentă și explică procedura când titlul pentru principal nu cuprinde dobânzile ori penalitățile. Aplicarea la sultă rezultă din caracterul bănesc al obligației, cu păstrarea condițiilor și clauzelor sale.
Cauza de trimitere privește utilități publice, nu partajul; natura executorie a unei facturi din acea speță nu se transferă unui document de partaj.
Procedura art. 628 alin. (4) presupune executarea principalului începută; nu este o cale universală de obținere a unui prim titlu.
Nu se acordă automat prejudiciul suplimentar și nu se validează orice cuantum contractual.
Hotărârea nu arată soluția ulterioară a apelului; caracterul obligatoriu al dezlegării nu depinde de acest rezultat.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 10 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 107
107. De asemenea, este de precizat că premisa aplicării art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă este aceea că, pentru executarea obligației principale, creditorul deține un titlu executoriu, iar procedura de executare silită a acestui titlu a fost declanșată. În acest cadru, prin intermediul procedurii reglementate de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, creditorul poate obține titlul executoriu și pentru accesoriile obligației principale menționate în acest text legal, sume care sunt datorate de debitor pentru neexecutarea obligației la termenul stabilit, însă nu sunt menționate în titlul executoriu care vizează obligația principală.
Textul în documentul-sursă ↗par. 120
120. Regula curgerii de drept a daunelor moratorii pentru executarea cu întârziere a unei obligații bănești este aplicabilă indiferent dacă obligația este asumată în exercițiul activității unei întreprinderi sau în cadrul altor raporturi juridice civile și este supletivă, ea nefiind aplicabilă în cazul existenței unor clauze contractuale care să stabilească altfel.
Textul în documentul-sursă ↗par. 121
121. În primul rând, regula menționată presupune că daunele moratorii sunt datorate din ziua scadenței, nefiind necesară punerea în întârziere a debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗par. 122
122. De asemenea, pentru curgerea daunelor moratorii din ziua scadenței nu este necesară dovada prejudiciului - legiuitorul instituie prezumția existenței prejudiciului produs prin întârzierea în executarea unei obligații bănești. În ceea ce privește cuantumul acestuia, el poate fi stabilit de părți sau, în cazul în care nu există o clauză contractuală în acest sens, legiuitorul se raportează la cuantumul dobânzii legale penalizatoare.
Textul în documentul-sursă ↗par. 123
123. În consecință, în aplicarea art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, determinarea daunelor moratorii de către instanța de executare se raportează la cuantumul stabilit convențional sau legal, însă, atât în situația în care creditorul este îndreptățit la plata dobânzii legale, cât și în cazul în care acesta este îndreptățit la plata unei penalități stipulate de părți, daunele moratorii sunt supuse regulii conform căreia ele curg de drept, de la scadență, nefiind necesare nici punerea în întârziere a debitorului, nici dovada prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗par. 125
125. O diferență de regim juridic este instituită însă în ipoteza reglementată de art. 1.535 alin. (3) din Codul civil, conform căruia, „dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit“.
Textul în documentul-sursă ↗par. 127
127. În acest context, daunele pentru repararea prejudiciului suplimentar, care depășesc nivelul dobânzii legale, datorate în temeiul art. 1.535 alin. (3) din Codul civil, nu constituie daune care se cuvin de plin drept creditorului, acordarea lor fiind condiționată atât de dovada prejudiciului, cât și de punerea în întârziere a debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗par. 128
128. În consecință, aceste daune pentru repararea prejudiciului suplimentar nu sunt avute în vedere de dispozițiile art. 628 din Codul de procedură civilă, care nu realizează o trimitere la dispozițiile art. 1.535 din Codul civil fără a distinge între ipotezele reglementate de acest text legal, ci arată expres că sunt avute în vedere doar acele sume care se cuvin „de plin drept“ creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗par. 137
137. Pe de altă parte, întrucât legea nu limitează verificările jurisdicționale care pot fi efectuate de instanța de executare în cadrul demersului de stabilire a sumelor datorate creditorului și dat fiind caracterul contencios al procedurii, concluzia care se impune este aceea că instanța, în cadrul operațiunii de stabilire a sumelor, pe lângă examinarea condițiilor expuse mai sus, este îndreptățită să procedeze la examinarea apărărilor de fond care pot fi invocate de debitor sau din oficiu și care se circumscriu existenței și valabilității clauzei penale prevăzute în contractul părților pentru întârzierea în executare și a condițiilor pentru activarea acesteia. În egală măsură, intervenția instanței de executare nu exclude o eventuală reducere a cuantumului penalității, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv — dezlegarea chestiunii de drept
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de executare stabilește dobânzi, penalități sau alte sume care se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, și în cazul în care creditorul solicită penalități de întârziere prevăzute în contract.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.