Cheltuielile de judecată: cine le plătește și cum se recuperează
Taxa judiciară de timbru și costul expertizei pot fi recuperate, integral sau parțial, de la cealaltă parte, dacă sunt cerute, dovedite și justificate prin soluția procesului. Plata lor în avans nu înseamnă că trebuie să le suporți definitiv. [1] [5] [6]
În cazul admiterii numai în parte a cererilor, instanța stabilește repartizarea și poate compensa cheltuielile. Divorțul din culpă comună nu produce, prin el însuși, o împărțire automată în cote de 50%. [7] [14] [13] [12]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 7 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce sume pot cere de la celălalt soț
- 03Cum pregătesc dovada și până când o depun
- 04Culpă comună, admitere parțială și compensare
- 05Ce trebuie separat în dosarul de partaj
- 06Ce poate reduce instanța
- 07Recunoașterea pretențiilor nu înlătură întotdeauna plata
- 08Dacă cererea de cheltuieli a fost respinsă pentru lipsa dovezii plății
- 09Recuperarea de la soț și restituirea taxei de la stat
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soți și foști soți care solicită ori contestă cheltuieli în procese civile de divorț sau partaj.
Calculul inițial complet al taxei judiciare de timbru.
Procedura completă a ajutorului public judiciar, a apelului ori a executării silite.
Ce sume pot cere de la celălalt soț
Poți cere includerea în cheltuielile de judecată a taxei judiciare de timbru și a onorariului expertului judiciar. În aceeași categorie intră, în condițiile legii, onorariul avocatului, sumele cuvenite martorilor, cheltuielile de transport și cazare și alte cheltuieli necesare procesului. Păstrează legătura dintre fiecare sumă și dosarul în care o soliciți. [1]
Regula este că partea care pierde procesul plătește cheltuielile părții care a câștigat, la cererea acesteia. Instanța trebuie deci să aibă atât cererea de acordare, cât și probele existenței și întinderii sumelor. O factură atașată fără a formula cererea nu oferă aceeași bază procedurală ca o solicitare expresă, individualizată. [6] [5]
Dacă numai tu ai avansat taxa și expertiza, poți cere și numai partea care consideri că trebuie suportată de celălalt soț. Suma acordată depinde de rezultatul pretențiilor și de aprecierea instanței asupra repartizării; suma achitată nu devine automat o datorie integrală a celuilalt. [7]
Cum pregătesc dovada și până când o depun
Articolul 452 din Codul de procedură civilă cere dovada existenței și a întinderii cheltuielilor cel mai târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului. Pentru taxa de timbru, pregătește dovada achitării; pentru expertiză, dovada sumelor plătite și actele din dosar care explică onorariul; pentru avocat, înscrisurile care justifică obligația și plata. Acestea sunt exemple practice de documente probatorii, nu o listă legală închisă. [5] [1]
Un centralizator util are patru coloane: tipul cheltuielii, suma, documentul doveditor și cererea ori activitatea din dosar la care se referă. Separă sumele deja justificate de estimări și explică eventualele suplimente ale expertizei. Centralizatorul ajută instanța să verifice cererea, dar nu înlocuiește probele. [5]
Depune probele înainte de închiderea dezbaterilor și păstrează dovada depunerii. Nu trata momentul pronunțării sau al comunicării hotărârii ca o prelungire a termenului de probare prevăzut pentru prima instanță. Regula specială privind înscrisurile noi în apel este explicată mai jos. [5] [10]
Culpă comună, admitere parțială și compensare
Constatarea culpei ambilor soți pentru destrămarea căsătoriei privește temeiul desfacerii căsătoriei. Repartizarea cheltuielilor are o analiză proprie: cine a câștigat ori a pierdut, ce pretenții au fost admise și ce conduită a făcut necesar procesul. Înalta Curte de Casație și Justiție explică legătura dintre cheltuieli și culpa procesuală; nu trebuie confundată cu aprecierea comportamentului soților în căsătorie. [13] [6] [12]
Când cererile sunt admise numai în parte, instanța stabilește măsura în care fiecare parte plătește cheltuielile. Ea poate dispune compensarea, adică punerea în balanță a sumelor recunoscute reciproc. Textul nu impune nici împărțirea în jumătăți, nici stingerea automată a tuturor cheltuielilor. În cerere explică separat ce ai obținut și ce cheltuieli se leagă de acele pretenții. [7] [14]
Exemplu pur ilustrativ: dacă instanța stabilește că fiecare parte datorează celeilalte aceeași sumă și dispune compensarea integrală, nu mai rămâne un sold de plată. Dacă sumele recunoscute sunt diferite, compensarea poate lăsa o diferență. Exemplul arată efectul compensării; nu anticipează procentul sau suma pe care le va stabili instanța în dosarul tău. [7]
Ce trebuie separat în dosarul de partaj
La partaj, simplul fapt că unul dintre foștii soți a introdus cererea nu justifică obligarea automată a celuilalt la toate cheltuielile. Identifică separat lucrările care folosesc stabilirii masei și împărțirii bunurilor și cheltuielile produse de pretențiile contestate. Pentru fiecare sumă, explică utilitatea, dovada plății și legătura cu ceea ce instanța a admis ori a respins. Aceasta este aplicarea regulilor generale la configurația concretă a partajului, fără a presupune o formulă universală. [1] [5] [15]
Poți solicita o repartizare proporțională a costurilor comune și poți argumenta distinct costurile determinate de o pretenție respinsă. Instanța apreciază cererile și poate dispune compensarea în condițiile articolului 453. Nu echivala cota din proprietate cu un procent de cheltuieli obligatoriu în orice situație. [15]
Dacă în cauză participă mai mulți reclamanți ori pârâți, articolul 455 permite repartizarea egală, proporțională sau solidară, în funcție de poziția procesuală ori de natura raportului juridic. Regula nu înseamnă că solidaritatea este automată între toți participanții. [9]
Ce poate reduce instanța
Instanța poate reduce motivat, chiar din oficiu, partea de cheltuieli reprezentând onorariul avocatului, când este vădit disproporționată față de valoarea sau complexitatea cauzei ori activitatea efectivă, ținând seama de circumstanțe. Reducerea privește suma pusă în sarcina celeilalte părți; nu modifică raportul dintre avocat și clientul său. Regula se aplică în mod corespunzător și plății experților judiciari și specialiștilor prevăzuți de lege. [2] [3]
Taxa judiciară de timbru și sumele cuvenite martorilor nu pot fi micșorate prin acest mecanism de reducere. Totuși, faptul că taxa nu poate fi redusă pentru disproporție nu garantează recuperarea ei integrală de la adversar: repartizarea în cazul admiterii parțiale rămâne o chestiune distinctă. [4] [7]
Recunoașterea pretențiilor nu înlătură întotdeauna plata
Articolul 454 prevede o exonerare pentru pârâtul care recunoaște pretențiile la primul termen la care părțile sunt legal citate, cu excepțiile privind punerea în întârziere și întârzierea de drept. Această regulă are limite: prin Decizia nr. 21 din 17 octombrie 2022, Înalta Curte a stabilit că exonerarea nu operează pentru litigiile nesusceptibile de punere în întârziere sau pentru cele în care hotărârea nu poate fi pronunțată numai pe baza recunoașterii. [8] [11]
Prin urmare, afirmația „am fost de acord de la primul termen, deci nu plătesc nimic” trebuie verificată în raport cu obiectul exact al cererii și cu această limitare obligatorie. Nu transfera automat o exonerare posibilă într-un litigiu bănesc asupra tuturor cererilor dintr-un divorț sau partaj. [11]
Dacă cererea de cheltuieli a fost respinsă pentru lipsa dovezii plății
Decizia Înaltei Curți nr. 34 din 17 iunie 2024 privește situația în care cheltuielile au fost cerute la prima instanță, dar dovada achitării nu a fost depusă până la închiderea dezbaterilor. În apelul formulat împotriva respingerii acelei cereri, dovada poate fi făcută prin înscrisuri noi. Condiția esențială a dezlegării este existența cererii formulate la prima instanță. [10]
Dezlegarea nu este o permisiune generală de a cere pentru prima dată în apel cheltuieli necerute la fond și nici o înlăturare a termenelor ori a condițiilor căii de atac. Pentru a evita o cale de atac necesară numai pentru probe, formulează și documentează complet cererea în prima instanță. [10] [5]
Recuperarea de la soț și restituirea taxei de la stat
Obligarea celuilalt soț la cheltuieli și restituirea taxei judiciare de timbru sunt mecanisme diferite. Primul se analizează potrivit Codului de procedură civilă. OUG nr. 80/2013 prevede, separat, cazuri de restituire a taxei, inclusiv când acțiunea de divorț se închide prin renunțare ori împăcarea părților. Existența unui asemenea caz nu este, prin ea însăși, temei pentru a cere aceeași sumă de la fostul soț. [6] [16] [17]
Ghidul privește regulile actuale ale Codului de procedură civilă. Pentru un proces vechi se verifică legea procedurală aplicabilă la începutul lui: legea nouă se aplică proceselor începute după intrarea sa în vigoare, iar cele în curs rămân, ca regulă, supuse legii sub care au început. [18] [19]
Termene și repere procedurale
- Interval
Cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului; este un moment procesual, nu un număr fix de zile. [5]
- De când începe
Partea solicită cheltuieli în proces și trebuie să dovedească existența și întinderea lor. [5]
- Cum se aplică
Reperul este închiderea dezbaterilor asupra fondului în prima instanță. Nu se calculează de la comunicarea hotărârii. [5]
În ipoteza delimitată prin Decizia nr. 34 din 17 iunie 2024, dovada achitării se poate face prin înscrisuri noi în apelul împotriva respingerii unei cereri de cheltuieli formulate la prima instanță. [10]
Lista de pași
Depune probele până la închiderea dezbaterilor asupra fondului și păstrează dovada depunerii. [5]
Dacă invoci dovezi noi în apel, verifică dacă cererea de cheltuieli fusese formulată la prima instanță și dacă ataci respingerea ei. [10]
Întrebări frecvente
Pot recupera de la celălalt soț o parte din taxa de timbru și costul expertizei?
Da, aceste sume pot intra în cheltuielile de judecată. Cere-le expres, justifică existența și întinderea lor și explică repartizarea solicitată în raport cu soluția procesului. Recuperarea poate fi integrală sau parțială; când pretențiile sunt admise numai în parte, instanța stabilește întinderea obligației fiecărei părți. [1] [5] [6] [7]
Cum se repartizează sau se compensează cheltuielile dacă divorțul este din culpă comună ori cererile sunt admise numai în parte?
Admiterea parțială permite o repartizare stabilită de judecător și, după caz, compensare. Culpa comună în destrămarea căsătoriei nu fixează automat un procent de 50% și nu înseamnă că fiecare își suportă întotdeauna propriile costuri. Argumentează separat rezultatul fiecărei pretenții și cheltuielile aferente. [7] [14] [13] [12]
Dacă judecătorul reduce onorariul avocatului, avocatul trebuie să îmi restituie diferența?
Reducerea cheltuielilor puse în sarcina adversarului nu are efect asupra raporturilor dintre avocat și client. Ea nu este, prin ea însăși, o dispoziție de restituire a diferenței de către avocat. [2]
Mai pot depune dovada plății în apel?
Înalta Curte permite înscrisuri noi privind plata în apelul împotriva respingerii cererii de cheltuieli, dacă acea cerere fusese formulată în prima instanță și nu fusese dovedită plata până la închiderea dezbaterilor. Dezlegarea nu înlocuiește condițiile de exercitare a apelului. [10]
De reținut
Arată cele 5 idei principale ale ghidului
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 451 alin. (1)Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 451 alin. (2)Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 451 alin. (3)Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 451 alin. (4)Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 452Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 454Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 455Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureș - Secția civilă în Dosarul nr. 18/289/2022 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:Dispozițiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civilă, pârâtul nu poate fi exonerat de la plata cheltuielilor de judecată în situația în care obiectul acțiunii îl reprezintă un litigiu din categoria celor nesusceptibile de procedura punerii în întârziere sau un litigiu în care hotărârea nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii pârâtului.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2022.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 55În mod constant, s-a subliniat că fundamentul obligării la plata cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală a celui care a determinat inițierea unui proces sau a promovat un proces lipsit de fundament juridic lato sensu. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat la paragraful 82 al Deciziei nr. 59 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 6 noiembrie 2017, că, în scopul determinării culpei procesuale, care constituie fundament al plății cheltuielilor de judecată, în sensul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, interesează, în egală măsură, atât rezultatul procesului, cât și conduita părților manifestată anterior litigiului ori pe parcursul acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 934 alin. (2)Instanța poate să pronunțe divorțul din culpa ambilor soți, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 45 alin. (1) teza introductivăSumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 45 alin. (1) lit. e)când, în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗