Codul de procedură civilă
Legea nr. 134/2010, republicatăEMITENT · Parlamentul RomânieiPUBLICAT · 10 aprilie 2015
Act normativ citat în 262 de ghiduri de pe site. Mai jos găsești formele citate, ghidurile care îl folosesc și textele exacte la care trimit.
EXPLICAȚIE EDITORIALĂ · INTERPRETARE
Pe înțeles
Actul este folosit în 262 de ghiduri, mai ales în categoriile „Copiii: autoritate, locuință și relații personale” și „Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului”. Explicațiile practice sunt în ghidurile de mai jos și nu înlocuiesc textul oficial.
TEXTUL OFICIAL · SURSĂ PRIMARĂ
Versiunea oficială
Textul integral este disponibil la sursa oficială. Alege forma în vigoare la data relevantă pentru situația ta; formele citate pe site sunt mai jos.
VERSIUNI ȘI ACTUALIZĂRI
Formele actului la care trimit ghidurile, cu sursa fiecăreia.
Actul a fost modificat ulterior. Textele citate pe această pagină provin din formele indicate la fiecare extras; pentru situația ta contează forma în vigoare la data relevantă.
| Forma | Stare | Sursa |
|---|---|---|
| Forma din 14 decembrie 2025 | — | Portalul legislativ ↗ |
| Forma din 9 martie 2023 | Modificat ulterior | Portalul legislativ ↗ |
| Forma din 7 decembrie 2020 | Modificat ulterior | scj.ro ↗ |
| Forma din 15 februarie 2017 | Modificat ulterior | portal.just.ro ↗ |
| Forma din 30 martie 2016 | Modificat ulterior | Portalul legislativ ↗ |
| Forma din 4 februarie 2016 | Modificat ulterior | Portalul legislativ ↗ |
| Forma din 10 aprilie 2015 | — | Portalul legislativ ↗ |
GHIDURI CARE FOLOSESC ACTUL
Am primit cererea de divorț: întâmpinarea și cererile propriiC01 · 20 minRedarea drepturilor părintești după decădere și contactul cu copilulC02 · 41 minCererea adolescentului privind școala și locuințaC02 · 21 minUnde va locui copilul după divorț: criterii și probeC02 · 23 minMutarea copilului împreună cu un părinte și opoziția celuilaltC02 · 20 minSchimbarea măsurilor stabilite pentru copilC02 · 27 minPoprirea asigurătorie pentru o sumă de baniC06 · 8 minPe ce motive se poate divorța și cum se dovedescC01 · 32 min
Vezi toate cele 262 ghiduri
Legăturile copilului cu bunicii, frații și alte persoane apropiateC02 · 16 minPrimul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanțăC02 · 19 minDovada riscului pentru copil: martori, expertiză și acte medicaleC02 · 23 minUn nou acord între părinți despre copil: aprobarea instanțeiC02 · 24 minCotele soților la partaj și dovada contribuțieiC05 · 29 minApelul în procesele de familie: ce se poate cere și dovediC09 · 23 minDelegarea temporară a autorității părintești: prelungire și încetareC02 · 35 minSechestrul judiciar asupra bunului comun disputatC06 · 9 minContestația la executarea pensiei de întreținereC03 · 20 minContestația la executarea hotărârii privind copilulC02 · 22 minExecutarea hotărârii privind copilul: cum începe și cum decurgeC02 · 23 minContestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UEC07 · 14 minAutoritatea părintească după divorț: regula și excepțiileC02 · 29 minDespăgubiri când primăria sau notarul refuză abuziv divorțulC01 · 38 minCererea de divorț la instanță: unde se depune și ce acte trebuieC01 · 26 minDelegarea temporară când părintele pleacă la muncă în străinătateC02 · 31 minÎntoarcerea executării: recuperarea banilor și bunurilor luateC11 · 14 minMăsuri urgente pentru copil înainte de divorț sau fără divorțC02 · 17 minDecăderea din drepturile părintești și efectele asupra copiluluiC02 · 20 minLocuința dată în folosință gratuită: restituirea după partajC12 · 12 minCopilul lăsat în grija altor persoane și opoziția celuilalt părinteC02 · 32 minMăsurile de conservare a bunurilor până la partajC06 · 8 minPensia de întreținere neplătită: executorul și poprirea pe venituriC03 · 15 minCitarea în procesul de divorț: adresă necunoscută, mutare, e-mailC09 · 21 minLichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și coteleC05 · 15 minPartajul făcut în străinătate: efectele în RomâniaC07 · 16 minProgramul cu copilul: clarificări și predarea copiluluiC02 · 18 minSeparația de bunuri la despărțire: împărțirea și datoriile reciproceC05 · 18 minHotărârea definitivă de partaj: căile extraordinare de atacC09 · 15 minÎnapoierea copilului ținut fără drept de altă persoanăC02 · 16 minCe lege se aplică în timp bunurilor, partajului și executăriiC05 · 19 minExecutarea silită a sumelor datorate între foști soțiC11 · 13 minMartorii în procesul de divorțC09 · 8 minSepararea în fapt și încetarea regimului bunurilor comuneC05 · 17 minPărintele nu se prezintă la programul cu copilulC02 · 14 minPredarea bunului atribuit la partaj și refuzul fostului soțC06 · 10 minPrescripția: cât timp se mai poate cere sulta sau predarea bunuluiC06 · 11 minDezacordul părinților despre școală, religie și alte decizii importanteC02 · 24 minSulta neplătită după partaj: cum se recupereazăC06 · 11 minBunurile copilului: administrarea lor și conflictul de intereseC02 · 25 minVizita copilului în străinătate cu garanții că se întoarceC15 · 21 minPoprirea pe salariu sau pensie și concursul creditorilorC11 · 13 minPensia de întreținere a fostului soț: modificare, indexare, încetareC03 · 17 minDovada acțiunilor și investițiilor deținute, pentru partajC14 · 13 minDecesul unui soț în cursul divorțuluiC01 · 15 minAncheta psihosocială: obiecții și completăriC02 · 18 minContactul copilului când există ordin de protecțieC02 · 22 minSeparația de bunuri dispusă de instanță fără divorțC05 · 14 minCererea ca instanța să obțină acte de la bănci sau instituțiiC09 · 11 minRecuzarea judecătorului în procesele de familieC09 · 10 minCererea de partaj la instanță: cine participă și apărareaC06 · 14 minRecunoașterea în România a divorțului dintr-un stat din afara UEC07 · 15 minPrezența la procesul de divorț și amânarea judecățiiC09 · 11 minLichidarea comunității stabilite prin convenție matrimonialăC05 · 13 minFolosința provizorie a locuinței după divorțC12 · 6 minSuspendarea executării siliteC11 · 13 minEvacuarea din locuință după divorț și apărarea ocupantuluiC12 · 6 minExecutarea hotărârii de înapoiere a copiluluiC15 · 18 minContestația la executare în procesele de familie și partajC11 · 15 minÎnstrăinarea copilului de un părinte: probe, apărare și efecteC02 · 15 minMăsuri provizorii pentru copil și locuință în timpul divorțuluiC02 · 15 minPerimarea apelului în partaj și recursulC09 · 12 minRecursul împotriva hotărârii de înapoiere a copiluluiC15 · 10 minCând partajul nu se poate face: închiderea dosaruluiC06 · 5 minContestația în anulare a hotărârii de divorțC09 · 15 minExecutarea în România a programului stabilit în alt stat UEC15 · 12 minInterogatoriul celuilalt soț în procesC09 · 7 minÎnregistrările și mesajele ca probe în divorțC09 · 7 minCreditorul la împărțirea banilor din vânzarea silităC13 · 9 minHotărârea privind copilul: când se aplică și suspendarea în apelC02 · 12 minÎncetarea pensiei când tânărul termină sau abandonează studiileC03 · 8 minExecutorul refuză executarea: plângerea și încuviințareaC11 · 11 minTranzacția în procesul de partaj, inclusiv pentru o parte din bunuriC06 · 10 minVânzarea bunului în partajul judiciar și contestarea încheieriiC06 · 7 minPrestația compensatorie: când se cere și cum se dovedeșteC03 · 10 minCompletarea hotărârii când instanța a uitat o cerereC09 · 9 minPartajul în contestația la executareC06 · 10 minDupă ridicarea popririi: actele și costurile rămaseC11 · 8 minÎmpăcarea soților: închiderea dosarului și un divorț ulteriorC01 · 12 minApelul împotriva hotărârii de partajC06 · 8 minCreditorul unui soț cere partajul: apărarea celuilalt soțC13 · 15 minÎntreținerea între soți și foști soți: cererea și apărareaC03 · 16 minClauza de participare la achiziții: calculul sumei datorateC05 · 18 minContestarea recunoașterii unui divorț dintr-un alt stat UEC07 · 20 minRevizuirea hotărârii de divorțC09 · 11 minExecutarea silită: prescripția, lipsa bunurilor și decesul debitoruluiC11 · 10 minObiecțiuni la expertiză, completare și o nouă expertizăC06 · 10 minIntervenția altei persoane care pretinde un bun din partajC09 · 8 minRenunțarea la propria cerere de divorțC01 · 13 minIndexarea pensiei de întreținere stabilite în sumă fixăC03 · 14 minPartajul suplimentar pentru bunuri sau datorii omiseC06 · 9 minCererea de divorț cu lipsuri: completarea și anulareaC09 · 11 minPăstrarea probelor care riscă să disparăC09 · 9 minRepunerea în termen după un termen pierdutC09 · 9 minContestarea proiectului de distribuire a banilor din executareC13 · 8 minAnularea convenției matrimoniale cerută de unul dintre soțiC05 · 24 minRefuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestareaC07 · 17 minRestituirea întreținerii plătite fără să fie datoratăC03 · 11 minAvocatul sau alt reprezentant în procesul de divorțC09 · 14 minCopia hotărârii de divorț și dovada că este definitivăC09 · 17 minLămurirea unei hotărâri neclareC09 · 9 minÎntreținerea adultului: când faptele grave ori vina proprie o excludC03 · 8 minDespăgubiri când fostul soț folosește singur locuința comunăC12 · 8 minPlângerea împotriva încheierii registratorului de carte funciarăC14 · 9 minOrdinul de protecție din alt stat folosit în RomâniaC16 · 11 minAnularea căsătoriei și efectele asupra bunurilorC01 · 22 minPensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri propriiC03 · 13 minBunurile cumpărate înainte de căsătorie sau în concubinajC05 · 16 minEvaluarea bunurilor la partaj: valoarea și data evaluăriiC06 · 8 minMărirea, micșorarea sau încetarea pensiei de întreținereC03 · 15 minProcesul durează prea mult: estimarea duratei și contestațiaC09 · 13 minMai multe executări asupra aceluiași bun: conexareaC13 · 9 minAcordul instanței pentru o călătorie a copilului când părintele refuzăC15 · 13 minCasa construită pe terenul altuia: a cui este?C05 · 10 minComunicarea actelor de divorț către un soț aflat în alt statC07 · 20 minRatele și renovările plătite pentru locuința parteneruluiC05 · 11 minRecuzarea și înlocuirea expertului în partajC06 · 8 minProtejarea vieții private în procesul de divorțC09 · 8 minFolosirea locuinței comune și accesul după separareC12 · 9 minGaranția între copartajanți pentru bunul primit la partajC06 · 8 minIntervenția creditorului într-un partaj în cursC13 · 14 minMutarea copilului în alt stat: acordul celuilalt părinte și instanțaC15 · 17 minRecunoașterea divorțului în altă țară decât cea care l-a pronunțatC07 · 18 minCompensația pentru munca în afacerea celuilalt soțC05 · 9 minApelul împotriva ordonanței președințiale privind copilulC02 · 5 minPărinții nu se înțeleg asupra unui tratament medical al copiluluiC02 · 7 minApelul împotriva ordinului de protecție și suspendarea luiC04 · 5 minReprezentarea soțului care nu își poate exprima voințaC05 · 8 minPartajul bunurilor comune după decesul unui soțC06 · 12 minContestarea ordinului provizoriu al polițieiC04 · 8 minDivorțul internațional: instanța competentă și procesele paraleleC07 · 31 minContestarea deciziei de returnare după divorțC17 · 17 minAtribuirea bunurilor la partaj și plata sulteiC06 · 8 minObținerea probelor din alt statC07 · 20 minSoțul minor sau ocrotit în procesul de divorțC09 · 11 minStrămutarea dosarului de divorț pentru bănuială legitimăC09 · 8 minPașaportul copilului: acordul părinților și actele necesareC15 · 20 minRecunoașterea și executarea măsurilor din Convenția de la Haga din 1996C15 · 14 minCum se stabilește pensia de întreținere pentru copilC03 · 18 minBunuri vândute și economii retrase înainte de partajC05 · 14 minDatorii comune sau personale după divorț și cine le plăteșteC13 · 12 minDespăgubiri cerute la divorț pentru prejudiciul suferitC03 · 10 minBanii investiți în casa socrilor sau a altei persoaneC05 · 16 minBun propriu sau bun comun: cum se stabilește și cum se dovedeșteC05 · 28 minRestituirea actelor originale depuse la dosarC09 · 8 minCererea de înapoiere a copilului dus în alt statC15 · 12 minFolosirea în alt stat UE a măsurii de protecție din RomâniaC16 · 12 minLocuința primită de la părinți prin contract de întreținereC05 · 8 minAnularea partajului făcut prin acord: motivele de nulitateC06 · 9 minPlângerea împotriva expertului: cui se adreseazăC06 · 6 minSuspendarea partajului pentru a evita un prejudiciu gravC06 · 5 minContestarea refuzului cărții de rezidență după divorțC17 · 22 minFolosirea bunului comun, chiriile și reparațiile până la partajC05 · 16 minPartaj semnat sub amenințare: anularea pentru violențăC06 · 8 minCreditorul contestă un partaj deja făcutC13 · 13 minTransferul acțiunilor și titlurilor după partajC14 · 12 minPrevenirea răpirii internaționale a copilului de un părinteC15 · 18 minConsilierea și supravegherea socială a legăturilor cu copilulC02 · 19 minPrestația compensatorie după divorț: modificare și indexareC03 · 6 minAnimalul de companie la partajC06 · 12 minCorectarea greșelilor din hotărâreC09 · 8 minReexaminarea taxei de timbru stabilite greșitC10 · 7 minAcțiunea creditorului împotriva schimbării regimului matrimonialC13 · 7 minSchimbarea frauduloasă a regimului: inopozabilitatea față de creditorC13 · 7 minInstanța competentă pentru copilul aflat în alt statC15 · 17 minBunul omis din acordul de partajC06 · 8 minTratatul cu Republica Moldova și recunoașterea divorțuluiC07 · 17 minBlocarea conturilor din alt stat UE pentru pensia de întreținereC16 · 24 minPensia stabilită în procent: calculul și aflarea veniturilorC16 · 20 minContactul copilului cu părintele aflat în penitenciarC02 · 19 minÎntreținerea copilului de la bunici, părintele vitreg sau moștenitoriC03 · 8 minAmânarea partajului prin acordC06 · 5 minPartajul când participă un minor sau o persoană ocrotităC06 · 14 minRecăsătorirea și contestarea hotărârii de divorțC09 · 8 minRecuperarea în România a pensiei cerute din străinătateC16 · 13 minSuspendarea sau retragerea certificatului pentru măsura de protecțieC16 · 9 minÎntreținerea adultului care nu se poate întreține singurC03 · 12 minDividendele din părțile sociale deținute înainte de căsătorieC05 · 9 minBunuri comune aduse la o firmă fără acordul celuilalt soțC14 · 13 minAcordul de relocare și costurile legăturilor cu copilul din alt statC15 · 20 minAscultarea copilului în procesele de familieC02 · 9 minPlasamentul de urgență al copilului: DGASPC, instanța și ascultareaC04 · 8 minAcordul secret diferit de actul de partaj: simulațiaC06 · 8 minCheltuielile de judecată: cine le plătește și cum se recupereazăC10 · 7 minProtecția locuinței familiei: notarea și acordul pentru vânzareC12 · 10 minFirma și părțile sociale la partaj: ce se împarte și cum se evalueazăC14 · 15 minÎnscrierea în cartea funciară după partajC14 · 8 minRaportul despre situația copilului aflat în alt statC15 · 21 minTaxa de timbru pentru divorț și cererile alăturateC10 · 9 minProtejarea adresei copilului în procesul de familieC02 · 6 minÎncetarea protecției speciale și întoarcerea copilului în familieC04 · 7 minCreditorul moștenirii și creditorul moștenitoruluiC13 · 12 minPenalități și garanții pentru respectarea programului cu copilulC02 · 5 minOrdinul de protecție: cine îl poate cere, cererea, probele și judecataC04 · 11 minInformațiile despre bunurile și veniturile celuilalt soț: cum se obținC05 · 8 minLimitarea dreptului soțului de a dispune de bunurile familieiC05 · 9 minDovedirea legii străine în procesul din RomâniaC07 · 12 minSchimbarea regimului matrimonial prin acord și publicitatea eiC05 · 17 minDivorțul din Marea Britanie și folosirea lui în RomâniaC07 · 13 minIpoteca și celelalte garanții după partajC13 · 13 minConstatarea caracterului ilicit al deplasării, cerută de alt statC15 · 13 minHotărârea din alt stat UE privind copilul: recunoaștere și contestareC15 · 14 minAjutorul public judiciar pentru procesele cu alt statC16 · 23 minInformații școlare și medicale pentru părintele separatC02 · 12 minConsilierea agresorului dispusă prin hotărârea de divorțC04 · 6 minȘederea în România a beneficiarilor Acordului de retragere după divorțC17 · 14 minDivorțul la primărie respins sau clasat: ce urmeazăC01 · 11 minNotarul refuză divorțul: ce urmează și calea spre instanțăC01 · 12 minContestarea hotărârii comisiei pentru compensațiiC04 · 7 minSepararea în siguranță, sprijin pentru copii și ajutorul apropiațilorC04 · 13 minCertificatul european al acordului de divorț: rectificare și retragereC07 · 13 minProcura de la consulat pentru proceduri de familieC07 · 14 minCopilul de 16–17 ani dus în alt stat: ce cale rămâneC15 · 15 minAsistența juridică gratuită pentru victime și executarea despăgubirilorC04 · 8 minDatoriile comune și datoriile moștenite la partajC06 · 11 minÎnscrierea în România a divorțului din străinătateC07 · 24 minAjutorul public judiciar: cererea, dovezile și reexaminareaC10 · 9 minReexaminarea încheierii de carte funciarăC14 · 7 minTranscrierea mașinii atribuite prin partajC14 · 19 minPermisul de ședere al soțului străin după divorțC17 · 17 minAlocația copilului după separare: cine o primește și contestațiaC18 · 19 minIndemnizația de creștere a copilului după separareC18 · 21 minVenitul minim de incluziune după separareC18 · 16 minAccesul bunicilor la informațiile copiluluiC02 · 15 minCopilul născut după divorț: paternitatea și acțiunile de filiațieC02 · 12 minCompensația de la stat pentru victime și avansulC04 · 11 minRestituirea taxei de timbruC10 · 8 minCodebitorul și garantul creditului: plata ratelor și informareaC13 · 8 minPlata datoriilor legate de bun din prețul vânzăriiC13 · 5 minImpozitele și evidențele fiscale după partajC14 · 15 minDocumentele pentru folosirea în alt stat a unei hotărâri de familieC07 · 15 minAscultarea copilului aflat în alt statC15 · 20 minMăsuri urgente pentru copil în alt stat: Convenția de la Haga din 1996C15 · 16 minPensia de întreținere plătită în altă monedă: costuri și calculC16 · 14 minRecuperarea pensiei de întreținere de la un părinte din străinătateC16 · 32 minDovada plății pensiei și cheltuielile făcute direct pentru copilC03 · 8 minPensia de întreținere stabilită la notar: formă și începutC03 · 10 minCorectarea certificatului străin la autoritatea care l-a emisC07 · 16 minHotărârea de partaj din România folosită în GermaniaC07 · 16 minLocuința închiriată la divorț: cine rămâne în contractC12 · 10 minCreditorul și schimbarea frauduloasă a regimului matrimonialC13 · 7 minÎmpărțirea ratelor și cheltuielilor plătite după separareC13 · 10 minAcordul părinților despre copil la divorț și copilul din străinătateC01 · 35 minDivorțul la notar: acte, termenul de reflecție și finalizareaC01 · 18 minActul de identitate al copilului care locuiește în fapt la alt părinteC02 · 9 minAplicarea ordinului de protecție și încălcarea luiC04 · 6 minErori în actele de stare civilă: rectificare sau altă procedurăC07 · 13 minPartajul când există sechestru penalC13 · 11 minRectificarea cărții funciare după partajC14 · 12 minCopilul reținut sau contactul împiedicat: când e faptă penalăC02 · 5 minRevocarea donației dintre soți și efectele la împărțirea bunurilorC05 · 8 minEvaluarea făcută de un evaluator privat pentru partajC06 · 10 minActul de căsătorie străin care nu mai poate fi obținutC07 · 14 minStabilirea pensiei de întreținere când celălalt părinte e în alt statC16 · 19 min
TEXTE CITATE
Texte citate în ghiduri 2.223 DE EXTRASE
Extrasele exacte din actul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.
art. 1.094 · forma din 14 decembrie 2025
În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.095 · forma din 14 decembrie 2025
Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.096 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.096 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.096 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.096 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.096 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) a fost încălcat dreptul la apărare; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025
g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025
g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată pentru oricare dintre următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.097 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.098 · forma din 14 decembrie 2025
Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.099 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.099 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.099 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) copia hotărârii străine; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) copia hotărârii străine;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) dovada caracterului definitiv al acesteia; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) dovada caracterului definitiv al acesteia;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 1.096. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 1.096.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se întocmește potrivit cerințelor prevăzute de prezentul cod și va fi însoțită de următoarele acte:
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 1.093. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul neprezentării unora dintre documentele prevăzute la alin. (1), instanța poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dacă se consideră suficient edificată, să dispenseze partea de producerea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.100 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul neprezentării unora dintre documentele prevăzute la alin. (1), instanța poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dacă se consideră suficient edificată, să dispenseze partea de producerea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.102 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se soluționează pe cale principală prin hotărâre, iar pe cale incidentă prin încheiere interlocutorie, în ambele cazuri după citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.102 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea poate fi soluționată fără citarea părților, dacă din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.103 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.104 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea hotărârii străine se încuviințează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1.096, precum și a celei ca hotărârea să fie executorie potrivit legii statului de sediu al instanței care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.104 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile art. 1.097 și 1.098 sunt aplicabile în mod corespunzător și cererii de încuviințare a executării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1.106 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care hotărârea străină conține soluții asupra mai multor capete de cerere, care sunt disociabile, încuviințarea poate fi acordată separat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 · forma din 14 decembrie 2025
În materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 4 Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene În materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 9 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 12 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 12 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, și la plata unei amenzi judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Instanța poate dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Părțile au obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile și apărările lor în mod corect și complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părțile au obligația de a expune un punct de vedere propriu față de afirmațiile părții adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 · forma din 14 decembrie 2025
Publicitatea Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Procesul civil se desfășoară în limba română.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 22 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 14 decembrie 2025
Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 14 decembrie 2025
Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 7 decembrie 2020
Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 24 Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 9 martie 2023
+ Articolul 24 Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 24 · forma din 10 aprilie 2015
Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 25 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 25 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2015
(1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 25 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 25 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 · forma din 14 decembrie 2025
Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 · forma din 7 decembrie 2020
Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 27 Legea aplicabilă hotărârilor Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 · forma din 14 decembrie 2025
Legea aplicabilă hotărârilor Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 — nota Portalului Legislativ · forma din 14 decembrie 2025
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 3 ianuarie 2019, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatându-se că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonantele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul 3 ianuarie 2019-16 februarie 2019, dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice in data de 17 februarie 2019, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Notă Decizie de respingere: HP nr. 63/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 1115 din 23 noiembrie 2021.
Textul în documentul-sursă ↗art. 28 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile legii de procedură se aplică tuturor proceselor care se judecă de către instanțele române, sub rezerva unor dispoziții legale contrare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 28 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedură aplicabile se face potrivit normelor cuprinse în cartea a VII-a.
Textul în documentul-sursă ↗art. 30 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 33 · forma din 14 decembrie 2025
Interesul de a acționa Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Textul în documentul-sursă ↗art. 35 · forma din 14 decembrie 2025
Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 · forma din 14 decembrie 2025
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 · forma din 14 decembrie 2025
Calitatea procesuală Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 · forma din 14 decembrie 2025
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 · forma din 30 martie 2016
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 37 · forma din 14 decembrie 2025
În cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
Textul în documentul-sursă ↗art. 38 · forma din 14 decembrie 2025
Calitatea de parte se poate transmite legal sau convențional, ca urmare a transmisiunii, în condițiile legii, a drepturilor ori situațiilor juridice deduse judecății.
Textul în documentul-sursă ↗art. 41 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeași cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) și (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 13 · forma din 14 decembrie 2025
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 13 · forma din 14 decembrie 2025
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane;
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 8 · forma din 14 decembrie 2025
8. dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 8 · forma din 14 decembrie 2025
8. dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți;
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) pct. 9 · forma din 14 decembrie 2025
9. dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) privitoare la soț se aplică și în cazul concubinilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 43 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat să se abțină de la judecarea pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 44 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul aflat într-o situație de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 44 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗art. 45 · forma din 14 decembrie 2025
Invocarea incompatibilității absolute În cazurile prevăzute la art. 41, judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 46 · forma din 14 decembrie 2025
Judecătorii care pot fi recuzați Pot fi recuzați numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluționare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 47 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.
Textul în documentul-sursă ↗art. 47 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 și 42.
Textul în documentul-sursă ↗art. 47 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 47 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 48 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține.
Textul în documentul-sursă ↗art. 48 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Declarația de abținere se soluționează cu prioritate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 48 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În caz de admitere a declarației de abținere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeași încheiere, ca rămasă fără obiect.
Textul în documentul-sursă ↗art. 48 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul în care declarația de abținere se respinge, prin aceeași încheiere instanța se va pronunța și asupra cererii de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 49 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Până la soluționarea declarației de abținere nu se va face niciun act de procedură în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 49 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății. Cu toate acestea, pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 50 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. Dispozițiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 50 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleași condiții, instanța va putea asculta și părțile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Abținerea sau recuzarea se soluționează printr-o încheiere care se pronunță în ședință publică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dacă abținerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 52 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța superioară învestită cu judecarea abținerii sau recuzării în situația prevăzută la art. 50 alin. (2) va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa.
Textul în documentul-sursă ↗art. 52 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază instanței inferioare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 53 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 53 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 53 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanța de apel constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, reface toate actele de procedură și, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanță. Când instanța de recurs constată că recuzarea a fost greșit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 59 · forma din 30 martie 2016
Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 61 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 61 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 61 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cu acordul expres al părților, intervenția principală se poate face și în instanța de apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 63 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de intervenție accesorie va fi făcută în scris și va cuprinde elementele prevăzute la art. 148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 63 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța va comunica părților cererea de intervenție și copii de pe înscrisurile care o însoțesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După ascultarea intervenientului și a părților, instanța se va pronunța asupra admisibilității în principiu a intervenției, printr-o încheiere motivată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de el.
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul intervenției principale, după admiterea în principiu, instanța va stabili un termen în care trebuie depusă întâmpinarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Intervenția principală se judecă odată cu cererea principală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenție, instanța poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecată separat, în afară de cazul în care intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuși dreptul dedus judecății. În caz de disjungere, instanța rămâne în toate cazurile competentă să soluționeze cererea de intervenție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci când judecarea cererii de intervenție ar fi întârziată de cererea principală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Intervenția principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 67 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecarea cererii de intervenție accesorie nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, iar instanța este obligată să se pronunțe asupra acesteia prin aceeași hotărâre, odată cu fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 67 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Intervenientul accesoriu poate să săvârșească numai actele de procedură care nu contravin interesului părții în favoarea căreia a intervenit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 67 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) După admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunțe la judecarea cererii de intervenție doar cu acordul părții pentru care a intervenit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 67 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 72 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 73 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 73 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 73 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanțe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 74 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Cererea de chemare în garanție se judecă odată cu cererea principală. Cu toate acestea, dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de chemare în garanție, instanța poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. În acest din urmă caz, judecarea cererii de chemare în garanție va fi suspendată până la soluționarea cererii principale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 78 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 78 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 78 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 78 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 78 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanța va repune cauza pe rol, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 79 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citația comunicându-i-se, în copie, și încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora. Prin citație i se va comunica și termenul până la care va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 79 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citația comunicându-i-se, în copie, și încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora. Prin citație i se va comunica și termenul până la care va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 79 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanța, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când legea prevede sau când circumstanțele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condițiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele și durata reprezentării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 82 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 83 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 83 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 83 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 83 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 85 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 85 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 85 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 85 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 85 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 86 · forma din 14 decembrie 2025
Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 86 · forma din 14 decembrie 2025
+ Articolul 86 Mandatul general Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 87 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în fața aceleiași instanțe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 87 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp și poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de parte. Susținerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 88 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat și nici în cazul în care cu privire la acesta a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială. Mandatul dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori sau, în cazul celui cu privire la care a fost instituită tutela specială, de către reprezentantul legal al acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 89 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Renunțarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părți decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în ședința de judecată și în prezența ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 89 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Mandatarul care renunță la împuternicire este ținut să înștiințeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât și instanța, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunțării. Mandatarul nu poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 92 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 92 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 92 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 92 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în cazurile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu a pornit acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 92 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 92 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) În toate cazurile, Ministerul Public nu datorează taxe de timbru și nici cauțiune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 93 · forma din 14 decembrie 2025
Efecte față de titularul dreptului În cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus în proces și se va putea prevala de dispozițiile art. 406, 408, 409 și art. 438-440, iar dacă procurorul își va retrage cererea, va putea cere continuarea judecății sau a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 93 · forma din 14 decembrie 2025
În cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus în proces și se va putea prevala de dispozițiile art. 406, 408, 409 și art. 438-440, iar dacă procurorul își va retrage cererea, va putea cere continuarea judecății sau a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Judecătoria Judecătoriile judecă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) cererile date de cite1386†Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competența instanțelor judecătorești;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. h) · forma din 14 decembrie 2025
h) cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025
j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025
j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 7 decembrie 2020
j) cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 14 decembrie 2025
k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 14 decembrie 2025
k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 30 martie 2016
k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Judecătoria Judecătoriile judecă:1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2015
Judecătoriile judecă:1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 pct. 1, partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Judecătoriile judecă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Judecătoriile judecă: ... ... ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Tribunalele judecă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 pct. 1 · forma din 30 martie 2016
1. în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe;
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 95 pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
Textul în documentul-sursă ↗art. 96 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 96 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;
Textul în documentul-sursă ↗art. 96 pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
Textul în documentul-sursă ↗art. 97 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 98 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 98 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.
Textul în documentul-sursă ↗art. 98 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În caz de contestație, valoarea se stabilește după înscrisurile prezentate și explicațiile date de părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 99 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența.
Textul în documentul-sursă ↗art. 99 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă mai mulți reclamanți, prin aceeași cerere de chemare în judecată, formulează pretenții proprii împotriva aceluiași pârât, invocând raporturi juridice distincte și neaflate într-o legătură care să facă necesară judecarea lor împreună, determinarea instanței competente se face cu observarea valorii sau, după caz, a naturii ori obiectului fiecărei pretenții în parte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și atunci când unul sau mai mulți reclamanți formulează, prin aceeași cerere de chemare în judecată, pretenții împotriva mai multor pârâți, invocând raporturi juridice distincte și fără legătură între ele.
Textul în documentul-sursă ↗art. 101 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părții din obiectul dedus judecății.
Textul în documentul-sursă ↗art. 101 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Aceeași valoare va fi avută în vedere și în cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, precum și în cererile privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită sunt aplicabile dispozițiile art. 98.
Textul în documentul-sursă ↗art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 107 alin. (1) · forma din 30 martie 2016
(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 107 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 108 · forma din 14 decembrie 2025
Cazul pârâtului cu domiciliul sau sediul necunoscut Dacă domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului este necunoscut, cererea se introduce la instanța în a cărei circumscripție se află reședința sau reprezentanța acestuia, iar dacă nu are nici reședința ori reprezentanța cunoscută, la instanța în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, sediul, reședința ori reprezentanța, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 · forma din 14 decembrie 2025
Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 112 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
Textul în documentul-sursă ↗art. 112 alin. (1) · forma din 30 martie 2016
(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
Textul în documentul-sursă ↗art. 112 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) pct. 9 · forma din 14 decembrie 2025
9. instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) pct. 9 · forma din 14 decembrie 2025
9. instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când pârâtul exercită în mod statornic, în afara domiciliului său, o activitate profesională ori o activitate agricolă, comercială, industrială sau altele asemenea, cererea de chemare în judecată se poate introduce și la instanța în circumscripția căreia se află locul activității respective, pentru obligațiile patrimoniale născute sau care urmează să se execute în acel loc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de cite1386†Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 114 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul cererilor privind autorizarea de către instanța de tutelă și de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită privește un imobil, este, de asemenea, competentă și instanța în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanța de tutelă și de familie care a pronunțat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanței de tutelă și de familie în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința cel ocrotit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 114 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul cererilor privind autorizarea de către instanța de tutelă și de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită privește un imobil, este, de asemenea, competentă și instanța în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanța de tutelă și de familie care a pronunțat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanței de tutelă și de familie în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința cel ocrotit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 116 · forma din 14 decembrie 2025
Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 117 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 117 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului:
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 123 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
Textul în documentul-sursă ↗art. 123 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
Textul în documentul-sursă ↗art. 123 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și atunci când competența de soluționare a cererii principale este stabilită de lege în favoarea unei secții specializate sau a unui complet specializat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 123 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Când instanța este exclusiv competentă pentru una dintre părți, ea va fi exclusiv competentă pentru toate părțile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 131 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 138 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe, prin cereri distincte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 138 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Excepția litispendenței poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu în orice stare a procesului în fața instanțelor de fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 138 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Când instanțele sunt de același grad, excepția se invocă înaintea instanței sesizate ulterior. Dacă excepția se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanțe învestite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 138 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când instanțele sunt de grad diferit, excepția se invocă înaintea instanței de grad inferior. Dacă excepția se admite, dosarul va fi trimis de îndată instanței de fond mai înalte în grad.
Textul în documentul-sursă ↗art. 138 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Dispozițiile alin. (2), (3) și (5) se aplică în mod corespunzător și atunci când procesele identice se află pe rolul aceleiași instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Excepția conexității poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunța asupra excepției. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dosarul va fi trimis instanței mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul și pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanțe. Dacă instanțele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la instanța superioară în grad.
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când una dintre cereri este de competența exclusivă a unei instanțe, conexarea se face la acea instanță. Dispozițiile art. 99 alin. (2) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În orice stare a judecății procesele conexate pot fi disjunse și judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată. +
Textul în documentul-sursă ↗art. 140 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor din cauza circumstanțelor procesului, calității părților ori unor relații conflictuale locale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Constituie motiv de siguranță publică împrejurările excepționale care presupun că judecata procesului la instanța competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 141 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă sau de siguranță publică se poate cere în orice fază a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 141 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranță publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părții de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, precum și a celor vizând calitatea de parte a unei instanțe din circumscripția aceleiași curți, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 143 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleași condiții, fără citarea părților, chiar înainte de primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 143 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea asupra suspendării nu se motivează și nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 143 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgență instanței de la care s-a cerut strămutarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 144 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de strămutare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces.
Textul în documentul-sursă ↗art. 144 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 144 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța de la care s-a cerut strămutarea va fi încunoștințată, de îndată, despre admiterea sau respingerea cererii de strămutare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 145 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanțe de același grad din circumscripția sa. Înalta Curte de Casație și Justiție va strămuta judecarea cauzei la una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța de la care se cere strămutarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 145 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instanță înainte de strămutare urmează să fie păstrate. În cazul în care instanța de la care s-a dispus strămutarea a procedat între timp la judecarea procesului, hotărârea pronunțată este desființată de drept prin efectul admiterii cererii de strămutare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 145 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărârii date de instanța la care s-a strămutat procesul sunt de competența instanțelor ierarhic superioare acesteia. În caz de admitere a apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci când legea o prevede, se va face la o instanță din circumscripția celei care a soluționat calea de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 146 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Strămutarea procesului nu poate fi cerută din nou, în afară de cazul în care noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute la data soluționării cererii anterioare sau ivite după soluționarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 146 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de strămutare a cauzei introdusă cu nerespectarea prevederilor alin. (1) este inadmisibilă dacă pricina se află pe rolul aceleiași instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul în care prezentul cod prevede condiția formei scrise a susținerilor, apărărilor sau a concluziilor părților ori a altor acte de procedură adresate instanțelor judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în ședință, la orice instanță, se pot formula și oral, făcându-se mențiune despre aceasta în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părții prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conținutul cererii și îi va lua consimțământul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face mențiune în încheiere
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părții prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conținutul cererii și îi va lua consimțământul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face mențiune în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 148 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel
Textul în documentul-sursă ↗art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță
Textul în documentul-sursă ↗art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 149 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poștă electronică, grefierul de ședință este ținut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala părții care avea această obligație. Dispozițiile art. 154 alin. (6) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 149 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poștă electronică, grefierul de ședință este ținut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala părții care avea această obligație. Dispozițiile art. 154 alin. (6) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Se vor putea depune în copie numai părțile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanța să ordone, dacă va fi nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Se vor putea depune în copie numai părțile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanța să ordone, dacă va fi nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător
Textul în documentul-sursă ↗art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 151 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 151 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 151 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 151 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 151 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 152 · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 153 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 153 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoțită de semnătura electronică calificată sau semnătura electronică avansată bazată pe un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință din mențiunile obligatorii ale citației.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoțită de semnătura electronică calificată sau semnătura electronică avansată bazată pe un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință din mențiunile obligatorii ale citației.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoțită de semnătura electronică calificată sau semnătura electronică avansată bazată pe un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință din mențiunile obligatorii ale citației.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (6¹) · forma din 14 decembrie 2025
(6^1) Citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (6¹) · forma din 14 decembrie 2025
(6^1) Citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Instanța va verifica efectuarea procedurilor de citare și comunicare dispuse pentru fiecare termen și, când este cazul, va lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum și pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înștiințarea părților pentru înfățișarea la termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În scopul obținerii datelor și informațiilor necesare realizării procedurii de comunicare a citațiilor, a altor acte de procedură, precum și îndeplinirii oricărei atribuții proprii activității de judecată, instanțele au drept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare deținute de autorități și instituții publice. Acestea au obligația de a lua măsurile necesare în vederea asigurării accesului direct al instanțelor la bazele de date electronice și sistemele de informare deținute.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154 notă de modificare 2 · forma din 14 decembrie 2025
(la 08-10-2024, Alineatul (6) , Articolul 154 , Capitolul II , Titlul IV , Cartea I a fost modificat de Punctul 1. , Alineatul (10) , Articolul 36 , Capitolul IX din LEGEA nr. 214 din 5 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 8 iulie 2024 )
Textul în documentul-sursă ↗art. 154¹ alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Comunicarea hotărârilor judecătorești se va face, din oficiu, prin poștă electronică dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanței în timpul procesului. Comunicarea va fi semnată cu o semnătură electronică calificată sau o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154¹ alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Comunicarea hotărârilor judecătorești se va face, din oficiu, prin poștă electronică dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanței în timpul procesului. Comunicarea va fi semnată cu o semnătură electronică calificată sau o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154¹ alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârile judecătorești se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 154¹ alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă comunicarea prin poștă electronică nu este posibilă din pricina lipsei datelor în acest sens sau sistemul folosit indică eroare în transmiterea prin poștă electronică, comunicarea hotărârilor judecătorești se va face potrivit art. 154.
Textul în documentul-sursă ↗art. 155 alin. (1) pct. 13 · forma din 14 decembrie 2025
13. persoanele care se află în străinătate, altele decât cele prevăzute la pct. 12, dacă au domiciliul sau reședința cunoscută, printr-o citație scrisă trimisă cu scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la poșta română, în cuprinsul căreia vor fi menționate actele ce se expediază, ținând loc de dovadă a îndeplinirii procedurii, dacă prin tratate sau convenții internaționale la care este parte România ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel. Dacă domiciliul sau reședința celor aflați în străinătate nu este cunoscut/cunoscută, citarea se face potrivit art. 167. În toate cazurile, dacă cei aflați în străinătate au mandatar cunoscut în țară, va fi citat numai acesta din urmă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 155 alin. (1) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. persoanele fizice, la domiciliul lor; în cazul în care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de ele; în lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde își desfășoară permanent activitatea curentă; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 155 alin. (1) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. persoanele fizice, la domiciliul lor; în cazul în care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de ele; în lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde își desfășoară permanent activitatea curentă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 155 alin. (1) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. persoanele fără capacitate de exercițiu, prin reprezentanții lor legali, la domiciliul, reședința ori sediul acestora, după caz; în caz de numire a unui curator special, potrivit art. 58, citarea se va face prin acest curator, la sediul său profesional;
Textul în documentul-sursă ↗art. 155 alin. (1) pct. 7¹ · forma din 14 decembrie 2025
7^1. persoanele cu capacitate de exercițiu restrânsă, personal și prin ocrotitorii lor legali, la domiciliul, reședința ori sediul acestora, după caz; în caz de numire a unui curator special, potrivit art. 58, citarea se va face și prin acest curator, la sediul său profesional;
Textul în documentul-sursă ↗art. 155 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Vor fi citați:
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) denumirea instanței, sediul ei și, când este cazul, alt loc decât sediul instanței unde urmează să se desfășoare judecarea procesului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) numărul dosarului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) calitatea celui citat; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (1) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025
g) numele și prenumele sau denumirea, după caz, ale/a părții potrivnice și obiectul cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (1) lit. j) · forma din 14 decembrie 2025
j) alte mențiuni prevăzute de lege sau stabilite de instanță; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Citația va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 157 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În citație se menționează, când este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei celui citat, precum și dacă citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau dacă cel citat este obligat să prezinte anumite înscrisuri ori dacă i se comunică odată cu citația alte acte de procedură. În cazurile în care întâmpinarea nu este obligatorie, în citație se va menționa obligația pârâtului de a-și pregăti apărarea pentru primul termen de judecată, propunând probele de care înțelege să se folosească, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres.
Textul în documentul-sursă ↗art. 158 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea mențiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156.
Textul în documentul-sursă ↗art. 159 · forma din 14 decembrie 2025
Citația și celelalte acte de procedură, sub sancțiunea nulității, vor fi înmânate părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată. În cazuri urgente sau atunci când legea prevede în mod expres, judecătorul poate dispune scurtarea termenului de înmânare a citației ori actului de procedură, despre aceasta făcându-se mențiune în citație sau în actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 160 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă partea prezentă în instanță, personal sau prin reprezentant, nu a primit citația sau a primit-o într-un termen mai scurt decât cel prevăzut la art. 159 ori există o altă cauză de nulitate privind citația sau procedura de înmânare a acesteia, procesul se amână, la cererea părții interesate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 160 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luată în considerare în cazul în care, potrivit alin. (1), nu s-a cerut amânarea procesului, precum și în cazul în care partea lipsă la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la termenul următor producerii ei, dacă la acest termen ea a fost prezentă sau legal citată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 160 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luată în considerare în cazul în care, potrivit alin. (1), nu s-a cerut amânarea procesului, precum și în cazul în care partea lipsă la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la termenul următor producerii ei, dacă la acest termen ea a fost prezentă sau legal citată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 160 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În lipsa părții nelegal citate, neregularitatea privind procedura de citare a acesteia poate fi invocată și de celelalte părți ori din oficiu, însă numai la termenul la care ea s-a produs.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (11¹) · forma din 14 decembrie 2025
(11^1) Atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista și se va atașa la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (11¹) · forma din 14 decembrie 2025
(11^1) Atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista și se va atașa la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (12) · forma din 14 decembrie 2025
(12) Dispozițiile prezentului articol se aplică și la comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă destinatarul primește citația, dar refuză să semneze dovada de înmânare ori, din motive întemeiate, nu o poate semna, agentul va întocmi un proces-verbal în care va arăta aceste împrejurări.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (3) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) mențiunea că după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afișarea înștiințării ori, când există urgență, nu mai târziu de 3 zile, destinatarul este în drept să se prezinte la sediul instanței de judecată pentru a i se comunica citația. Când domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul acestuia nu se află în localitatea unde instanța de judecată își are sediul, înștiințarea va cuprinde mențiunea că pentru a i se comunica citația destinatarul este în drept să se prezinte la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (3) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025
g) mențiunea că, în cazul în care, fără motive temeinice, destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citației în interiorul termenului de 7 zile sau, după caz, al termenului de 3 zile prevăzut la lit. f), citația se consideră comunicată la împlinirea acestui termen;
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (3) partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală. În lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare care trebuie să cuprindă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (3) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală. În lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare care trebuie să cuprindă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Mențiunile de la alin. (3) lit. c)-g) se completează de către grefa instanței. Termenele prevăzute la alin. (3) lit. f) și g) se calculează zi cu zi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Despre împrejurările arătate la alin. (3) agentul va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde mențiunile arătate la art. 164, acesta făcând dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența.
Textul în documentul-sursă ↗art. 163 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin. (6) și (7), precum și atunci când acestea, deși prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispozițiile alin. (3)-(5).
Textul în documentul-sursă ↗art. 164 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) anul, luna, ziua și ora când dovada a fost luată sau procesul-verbal a fost întocmit; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 164 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) numele și prenumele sau denumirea, după caz, și domiciliul ori sediul destinatarului, cu arătarea numărului etajului, apartamentului sau camerei, dacă cel citat locuiește într-o clădire cu mai multe etaje ori apartamente sau în hotel, precum și dacă actul de procedură a fost înmânat la locuința sa, depus în cutia poștală ori afișat pe ușa locuinței. Dacă actul de procedură a fost înmânat în alt loc, se va face mențiune despre aceasta; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 164 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) numele, prenumele și calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea, în cazul în care actul de procedură a fost înmânat altei persoane decât destinatarului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 164 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dovada de înmânare a citației sau a altui act de procedură ori, după caz, procesul-verbal va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 164 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, și arătarea motivelor pentru care a fost întocmit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 164 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Mențiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a întocmit nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.
Textul în documentul-sursă ↗art. 165 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 165 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal;
Textul în documentul-sursă ↗art. 165 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. în cazul citării ori comunicării altui act de procedură efectuate prin poștă sau curierat rapid, potrivit art. 154 alin. (4) și (5), procedura se socotește îndeplinită la data semnării de către parte a confirmării de primire ori a consemnării, potrivit art. 163, de către funcționarul poștal sau de către curier a refuzului acesteia de a primi corespondența; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 165 pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit prevederilor art. 154 alin. (6), procedura se socotește îndeplinită la data arătată pe copia imprimată a expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmisiunea. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 165 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Procedura se socotește îndeplinită:
Textul în documentul-sursă ↗art. 166 · forma din 14 decembrie 2025
Când comunicarea actelor de procedură nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de neîntrebuințat ori destinatarul actului nu mai locuiește în imobilul respectiv sau atunci când comunicarea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoare, agentul va raporta cazul grefei instanței spre a înștiința din timp partea care a cerut comunicarea despre această împrejurare și a-i pune în vedere să facă demersuri pentru a obține noua adresă unde urmează a se face comunicarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 167 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când reclamantul învederează, motivat, că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanța va putea încuviința citarea acestuia prin publicitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 167 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Citarea prin publicitate se face afișându-se citația la ușa instanței, pe portalul instanței de judecată competente și la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. În cazurile în care apreciază că este necesar, instanța va dispune și publicarea citației în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspândire.
Textul în documentul-sursă ↗art. 167 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Citarea prin publicitate se face afișându-se citația la ușa instanței, pe portalul instanței de judecată competente și la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. În cazurile în care apreciază că este necesar, instanța va dispune și publicarea citației în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspândire.
Textul în documentul-sursă ↗art. 167 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Odată cu încuviințarea citării prin publicitate, instanța va numi un curator dintre avocații baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 167 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Procedura se socotește îndeplinită în a 15-a zi de la publicarea citației, potrivit dispozițiilor alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 167 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă cel citat se înfățișează și dovedește că a fost citat prin publicitate cu rea-credință, toate actele de procedură ce au urmat încuviințării acestei citări vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi sancționat potrivit dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. c).
Textul în documentul-sursă ↗art. 172 · forma din 14 decembrie 2025
Schimbarea locului citării Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 172 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 172 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 172 Schimbarea locului citării Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 175 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 175 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 175 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 175 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 176 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗art. 177 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 177 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperită dacă a intervenit decăderea ori o altă sancțiune procedurală sau dacă se produce ori subzistă o vătămare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 177 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunțării asupra excepției de nulitate a dispărut cauza acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Nulitatea absolută poate fi invocată de orice parte din proces, de judecător sau, după caz, de procuror, în orice stare a judecății cauzei, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (3) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecată; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (3) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (3) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (3) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată:
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca.
Textul în documentul-sursă ↗art. 178 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca.
Textul în documentul-sursă ↗art. 179 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul de procedură nul sau anulabil este desființat, în tot sau în parte, de la data îndeplinirii lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 179 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă este cazul, instanța dispune refacerea actului de procedură, cu respectarea tuturor condițiilor de validitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 179 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Desființarea unui act de procedură atrage și desființarea actelor de procedură următoare, dacă acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 180 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 180 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplinește un anumit act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 180 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile în care legea nu stabilește ea însăși termenele pentru îndeplinirea unor acte de procedură, fixarea lor se face de instanță. La fixarea termenului, aceasta va ține seama și de natura urgentă a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; ... 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ... 3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 4 februarie 2016
2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 4 februarie 2016
3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 182 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 182 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții.
Textul în documentul-sursă ↗art. 184 alin. (4), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 185 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care legea oprește îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 2 — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
2. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanță, în afară de cazul în care acesta este minor sau beneficiază de consiliere judiciară;
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în mod nejustificat la termenul fixat ori refuzul de a da lămuririle cerute; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deține, la termenul fixat în acest scop de instanță;
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. g) · forma din 14 decembrie 2025
g) refuzul sau omisiunea unei autorități ori a altei persoane de a comunica, din motive imputabile ei, la cererea instanței și la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele și evidențele ei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) pct. 2 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
2. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă alin. (1) pct. 2, dacă motive temeinice le-au împiedicat să aducă la îndeplinire obligațiile ce le revin.
Textul în documentul-sursă ↗art. 187 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă alin. (1) pct. 2, dacă motive temeinice le-au împiedicat să aducă la îndeplinire obligațiile ce le revin.
Textul în documentul-sursă ↗art. 189 · forma din 14 decembrie 2025
Despăgubiri pentru amânarea procesului Cel care, cu intenție sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute la art. 187 sau 188, la cererea părții interesate, va putea fi obligat de către instanța de judecată ori, după caz, de către președintele instanței de executare la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amânare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 190 · forma din 14 decembrie 2025
Stabilirea amenzii și despăgubirii Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice sau oricărei alte persoane juridice, amenda și despăgubirile pentru fapta ilicită vor fi stabilite în sarcina acesteia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 190 · forma din 14 decembrie 2025
Stabilirea amenzii și despăgubirii Abaterea săvârșită, amenda și despăgubirea se stabilesc de către instanța în fața căreia s-a săvârșit fapta sau, după caz, de către președintele instanței de executare, prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia. Atunci când obligația încălcată incumbă unei autorități sau instituții publice sau oricărei alte persoane juridice, amenda și despăgubirile pentru fapta ilicită vor fi stabilite în sarcina acesteia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credință, amenda și despăgubirea pot fi stabilite fie de instanța în fața căreia cererea a fost formulată, fie de către instanța care a soluționat-o, atunci când acestea sunt diferite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 191 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 191 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 191 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 191 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 191 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 191 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 192 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiției prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în judecată. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței poate fi făcută și de alte persoane sau organe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 192 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 192 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cel care formulează cererea de chemare în judecată se numește reclamant, iar cel chemat în judecată se numește pârât.
Textul în documentul-sursă ↗art. 193 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 193 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 193 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât.
Textul în documentul-sursă ↗art. 193 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât.
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Cuprinsul cererii de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. a) · forma din 30 martie 2016
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 30 martie 2016
b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 7 decembrie 2020
c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 30 martie 2016
c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. d) · forma din 7 decembrie 2020
d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 7 decembrie 2020
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 30 martie 2016
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Cuprinsul cererii de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 194, partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 195 · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 195 · forma din 14 decembrie 2025
Numărul de exemplare Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 196 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 196 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 196 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 196 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 197 · forma din 14 decembrie 2025
În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 197 · forma din 14 decembrie 2025
Timbrarea cererii În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 197 · forma din 30 martie 2016
În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 199 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 199 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După înregistrare, cererea și înscrisurile care o însoțesc, la care sunt atașate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanță, se predau președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025
(4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1), la data expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:1. se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; ... 2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii; ... 3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; ... 4. se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:
Textul în documentul-sursă ↗art. 204 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.
Textul în documentul-sursă ↗Codul de procedură civilă, art. 204 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:1. se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; ... 2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii; ... 3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; ... 4. se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (1) · forma din 30 martie 2016
(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menționat în cererea de chemare în judecată. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menționat în cererea de chemare în judecată. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. c) · forma din 30 martie 2016
c) răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. d) · forma din 30 martie 2016
d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispoziţiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 205 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(2) Întâmpinarea va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 206 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Întâmpinarea se comunică reclamantului, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 206 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La întâmpinare se va alătura același număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se sprijină, precum și un rând de copii pentru instanță. Dispozițiile art. 149 alin. (1), (3) și (4) și ale art. 150 sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 208 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 208 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 208 alin. (2) · forma din 30 martie 2016
(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Cererea reconvențională se comunică reclamantului și, după caz, persoanelor prevăzute la alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispozițiile art. 201 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 209 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial.
Textul în documentul-sursă ↗art. 210 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea reconvențională se judecă odată cu cererea principală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 210 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanța poate dispune judecarea separată a cererii reconvenționale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dispusă în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă judecarea ambelor cereri se impune pentru soluționarea unitară a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 212 · forma din 14 decembrie 2025
Locul judecării procesului Judecarea procesului are loc la sediul instanței, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 213 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în ședință publică ar aduce atingere moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private a părților ori intereselor justiției, după caz, instanța, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfășoare în întregime sau în parte fără prezența publicului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 213 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), au acces în sala de ședință părțile, reprezentanții lor, cei care îi asistă pe minori, apărătorii părților, martorii, experții, traducătorii, interpreții, precum și alte persoane cărora instanța, pentru motive temeinice, le admite să asiste la proces.
Textul în documentul-sursă ↗art. 219 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța verifică identitatea părților, iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, verifică și împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le asistă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 221 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Amânarea judecății în temeiul învoielii părților nu se poate încuviința decât o singură dată în cursul procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 221 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După o asemenea amânare, dacă părțile nu stăruiesc în judecată, aceasta va fi suspendată și cauza va fi repusă pe rol numai după plata taxelor de timbru, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 221 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța este obligată să cerceteze dacă amânarea cerută de părți pentru un motiv anumit nu tinde la o amânare prin învoiala părților; este socotită ca atare cererea de amânare la care cealaltă parte s-ar putea împotrivi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 222 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 222 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când instanța refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna, la cererea părții, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Textul în documentul-sursă ↗art. 223 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 223 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește.
Textul în documentul-sursă ↗art. 223 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 225 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când una dintre părți sau dintre persoanele care urmează să fie ascultate nu cunoaște limba română, instanța va folosi un traducător autorizat. Dacă părțile sunt de acord, judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător. În situația în care nu poate fi asigurată prezența unui traducător autorizat, se vor aplica prevederile art. 150 alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 225 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) este mută, surdă sau surdo-mută ori, din orice altă cauză, nu se poate exprima, comunicarea cu ea se va face în scris, iar dacă nu poate citi sau scrie, se va folosi un interpret.
Textul în documentul-sursă ↗art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 226 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În procesele în care urmează să fie ascultată o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ascultarea se va face în camera de consiliu, dacă instanța apreciază că este în interesul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 227 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfățișarea personală a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispozițiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 228 · forma din 14 decembrie 2025
Imposibilitatea și refuzul de a semna Când cel obligat să semneze un act de procedură nu poate sau refuză să semneze, se face mențiunea corespunzătoare în acel act, sub semnătura președintelui și a grefierului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 229 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori convențional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, considerându-se că ea cunoaște termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziții îi sunt aplicabile și părții căreia, personal ori prin reprezentant legal sau convențional ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței, i s-a înmânat citația pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaște și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 229 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori convențional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, considerându-se că ea cunoaște termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziții îi sunt aplicabile și părții căreia, personal ori prin reprezentant legal sau convențional ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței, i s-a înmânat citația pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaște și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 229 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când partea este chemată la interogatoriu, în afară de cazul în care a fost prezentă la încuviințarea lui, când s-a stabilit și termenul pentru luarea acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗art. 229 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică:
Textul în documentul-sursă ↗art. 229 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Deținuții sunt citați, de asemenea, la fiecare termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 230 · forma din 14 decembrie 2025
Preschimbarea termenului Termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți. Completul de judecată învestit cu judecarea cauzei hotărăște în camera de consiliu, fără citarea părților. Părțile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat. Dispozițiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Grefierul care participă la ședință este obligat să ia note în legătură cu desfășurarea procesului. Părțile pot cere citirea notelor și, dacă este cazul, corectarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Instanța va înregistra ședințele de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (5) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) părților, pe cheltuiala acestora, în ceea ce privește cauza lor; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (5) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) părților, pe cheltuiala acestora, în ceea ce privește cauza lor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (5) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) procurorului, pentru cauza în care participă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (5) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(5) Instanța va elibera, la cerere, o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată:
Textul în documentul-sursă ↗art. 231 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Înregistrările din ședința de judecată vor putea fi solicitate și de către instanțele de control judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 233 alin. (1) lit. i) · forma din 14 decembrie 2025
i) cererile, declarațiile și prezentarea pe scurt a susținerilor părților, precum și a concluziilor procurorului, dacă acesta a participat la ședință;
Textul în documentul-sursă ↗art. 233 alin. (1) lit. j) · forma din 14 decembrie 2025
j) soluția dată și măsurile luate de instanță, cu arătarea motivelor, în fapt și în drept;
Textul în documentul-sursă ↗art. 233 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Pentru fiecare ședință a instanței se întocmește o încheiere care va cuprinde următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗art. 233 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea trebuie să arate cum s-a desfășurat ședința, cuprinzând, dacă este cazul, mențiuni despre ceea ce s-a consemnat în procese-verbale separate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 234 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum și orice alte dispoziții referitoare la hotărârile prin care instanța se dezînvestește de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător și încheierilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 235 · forma din 14 decembrie 2025
Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
Textul în documentul-sursă ↗art. 238 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părților, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 238 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pentru motive temeinice, ascultând părțile, judecătorul va putea reconsidera durata prevăzută la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 241 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Judecătorul poate stabili pentru părți, precum și pentru alți participanți în proces îndatoriri în ceea ce privește prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relații scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 355, asistarea și concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum și orice alte demersuri necesare soluționării cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 245 · forma din 30 martie 2016
Excepţia procesuală este mijlocul prin care, în condiţiile legii, partea interesată, procurorul sau instanţa invocă, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularităţi procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanţei, competenţa instanţei ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la dreptul la acţiune urmărind, după caz, declinarea competenţei, amânarea judecăţii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 247 alin. (3) · forma din 30 martie 2016
(3) Cu toate acestea, părţile sunt obligate să invoce toate mijloacele de apărare şi toate excepţiile procesuale de îndată ce le sunt cunoscute. În caz contrar, ele vor răspunde pentru pagubele pricinuite părţii adverse, dispoziţiile art. 189-191 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 14 decembrie 2025
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 14 decembrie 2025
Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 14 decembrie 2025
Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 14 decembrie 2025
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 15 februarie 2017
Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 7 decembrie 2020
Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 249 Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 · forma din 14 decembrie 2025
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 · forma din 14 decembrie 2025
Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 · forma din 15 februarie 2017
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 · forma din 30 martie 2016
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 252 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de judecată trebuie să ia cunoștință din oficiu de dreptul în vigoare în România.
Textul în documentul-sursă ↗art. 252 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile normative cuprinse în documente clasificate pot fi dovedite și consultate numai în condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 253 · forma din 14 decembrie 2025
Instanța de judecată poate lua cunoștință din oficiu de dreptul unui stat străin, cu condiția ca acesta să fie invocat. Proba legii străine se face conform dispozițiilor Codului civil referitoare la conținutul legii străine.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (1) · forma din 30 martie 2016
(1) Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 5. există acordul expres al tuturor părților. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 5. există acordul expres al tuturor părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) · forma din 30 martie 2016
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 30 martie 2016
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 30 martie 2016
3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. există acordul expres al tuturor părților. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. există acordul expres al tuturor părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, când se cere proba cu martori; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, când se cere proba cu martori;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 255 alin. (1) · forma din 30 martie 2016
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii şi să ducă la soluţionarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 255 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 255 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Uzanțele, regulile deontologice și practicile statornicite între părți trebuie probate, în condițiile legii, de către cel care le invocă. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 255 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 258 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța va putea limita numărul martorilor propuși.
Textul în documentul-sursă ↗art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 261 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă, din motive obiective, administrarea probelor nu se poate face decât în afara localității de reședință a instanței, aceasta se va putea efectua prin comisie rogatorie, de către o instanță de același grad sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanță de același grad. În cazul în care felul dovezii îngăduie și părțile se învoiesc, instanța care administrează proba poate fi scutită de citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 261 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Administrarea probelor se face în fața instanței de judecată sesizate, în ședință publică, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 261 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă, din motive obiective, administrarea probelor nu se poate face decât în afara localității de reședință a instanței, aceasta se va putea efectua prin comisie rogatorie, de către o instanță de același grad sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanță de același grad. În cazul în care felul dovezii îngăduie și părțile se învoiesc, instanța care administrează proba poate fi scutită de citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când administrarea probei încuviințate necesită cheltuieli, instanța va pune în vedere părții care a cerut-o să depună la grefă, de îndată sau în termenul fixat de instanță, dovada achitării sumei stabilite pentru acoperirea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile în care proba a fost dispusă din oficiu sau la cererea procurorului în procesul pornit de acesta în condițiile prevăzute la art. 92 alin. (1), instanța va stabili, prin încheiere, cheltuielile de administrare a probei și partea care trebuie să le plătească, putându-le pune și în sarcina ambelor părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile în care proba a fost dispusă din oficiu sau la cererea procurorului în procesul pornit de acesta în condițiile prevăzute la art. 92 alin. (1), instanța va stabili, prin încheiere, cheltuielile de administrare a probei și partea care trebuie să le plătească, putându-le pune și în sarcina ambelor părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părții din dreptul de a administra dovada încuviințată în fața acelei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Depunerea sumei prevăzute la alin. (1) se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică și în cazul în care administrarea probei se face prin comisie rogatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 262 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică și în cazul în care administrarea probei se face prin comisie rogatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 263 · forma din 14 decembrie 2025
Partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și a dovezilor părții potrivnice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 263 · forma din 14 decembrie 2025
Situația părții decăzute Partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și a dovezilor părții potrivnice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 264 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.§ 2. Dovada cu înscrisuri I. Dispoziții generale ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 265 · forma din 14 decembrie 2025
Înscrisul este orice scriere sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare și stocare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 265 · forma din 14 decembrie 2025
Noțiune Înscrisul este orice scriere sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare și stocare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 266 · forma din 14 decembrie 2025
Înscrisul pe suport informatic este admis ca probă în aceleași condiții ca înscrisul pe suport hârtie, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 266 · forma din 14 decembrie 2025
Înscrisurile pe suport informatic Înscrisul pe suport informatic este admis ca probă în aceleași condiții ca înscrisul pe suport hârtie, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 267 · forma din 14 decembrie 2025
Înscrisurile făcute în formă electronică sunt supuse dispozițiilor legii speciale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2015
(1) Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura acestora şi data înscrisului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2015
(1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2015
(2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2015
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul mențiunilor din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților, fără a constitui obiectul principal al actului. Celelalte mențiuni constituie, între părți, un început de dovadă scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 273 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus sau, după caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovadă între părți până la proba contrară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 278 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. din ziua în care au fost prezentate spre a se conferi dată certă de către notarul public, executorul judecătoresc sau alt funcționar competent în această privință; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 278 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, respectiv:
Textul în documentul-sursă ↗art. 279 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Registrele și hârtiile domestice nu fac dovadă pentru cel care le-a scris. Ele fac dovadă împotriva lui:
Textul în documentul-sursă ↗art. 282 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, dacă este inteligibil și prezintă garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în privința conținutului acestuia și a identității persoanei de la care acesta emană.
Textul în documentul-sursă ↗art. 282 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanța trebuie să țină seama de circumstanțele în care datele au fost înscrise și documentul care le-a reprodus.
Textul în documentul-sursă ↗art. 283 · forma din 14 decembrie 2025
Prezumția de validitate a înscrierii Înscrierea datelor unui act juridic pe suport informatic este prezumată a prezenta garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în cazul în care ea este făcută în mod sistematic și fără lacune și când datele înscrise sunt protejate contra alterărilor și contrafacerilor astfel încât integritatea documentului este deplin asigurată. O astfel de prezumție există și în favoarea terților din simplul fapt că înscrierea este efectuată de către un profesionist.
Textul în documentul-sursă ↗art. 284 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, înscrise pe un suport informatic, face deplină dovadă între părți, până la proba contrară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 284 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă suportul sau tehnologia utilizată pentru redactare nu garantează integritatea documentului, acesta poate servi, după circumstanțe, ca mijloc material de probă sau ca început de dovadă scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 286 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Extrasele sau copiile parțiale fac dovada ca și copiile integrale sau copiile asimilate acestora, însă numai pentru partea din înscrisul original pe care o reproduc; în cazul în care sunt contestate, iar originalul este imposibil să fie prezentat, instanța are dreptul să aprecieze, în limitele prevăzute la alin. (3) și (4), în ce măsură partea din original, reprodusă în extras, poate fi socotită ca având putere doveditoare, independent de părțile din original care nu au fost reproduse.
Textul în documentul-sursă ↗art. 292 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, fiecare parte are dreptul să depună înscrisurile de care înțelege să se folosească, în copie certificată pentru conformitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 292 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă înscrisul este depus în copie, partea care l-a depus este obligată să aibă asupra sa originalul și, la cerere, să îl prezinte instanței, sub sancțiunea de a nu se ține seama de înscris.
Textul în documentul-sursă ↗art. 292 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă partea adversă nu poate să își dea seama de exactitatea copiei față cu originalul înfățișat în ședință, judecătorul va putea acorda un termen scurt, obligând partea să depună originalul în păstrarea grefei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 292 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Înscrisurile depuse în original nu vor putea fi retrase decât după ce se vor lăsa copii legalizate de grefierul instanței unde au fost depuse.
Textul în documentul-sursă ↗art. 292 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Înscrisurile întocmite în altă limbă decât cea folosită în fața instanței trebuie însoțite de traduceri legalizate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 292 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Înscrisurile depuse în copie la dosar nu pot fi retrase de părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 293 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Când partea învederează că partea adversă deţine un înscris probatoriu, referitor la proces, instanţa poate ordona înfăţişarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 293 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de înfățișare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părților din proces, dacă însăși partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfățișeze înscrisul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 293 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) Cererea de înfăţişare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părţilor din proces, dacă însăşi partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfăţişeze înscrisul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ... 2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ... 3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane;
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 15 februarie 2017
2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (1), teza introductivă · forma din 15 februarie 2017
(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă legea nu dispune altfel, incidența vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conținutului înscrisului. În încheierea de ședință se va face o mențiune corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 294 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) Dacă legea nu dispune altfel, incidenţa vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conţinutului înscrisului. În încheierea de şedinţă se va face o menţiune corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗Articolul 294 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 294 Cazuri de respingere a cererii de prezentare a înscrisului(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ... 2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ... 3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv. ... (2) Dacă legea nu dispune altfel, incidența vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conținutului înscrisului. În încheierea de ședință se va face o mențiune corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 295 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deținerii sau existenței înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deținerea înscrisului, nu se conformează ordinului dat de instanță de a-l înfățișa, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute cu privire la conținutul acelui înscris de partea care a cerut înfățișarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 295 · forma din 15 februarie 2017
Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deţinerii sau existenţei înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deţinerea înscrisului, nu se conformează ordinului dat de instanţă de a-l înfăţişa, instanţa va putea socoti ca dovedite afirmaţiile făcute cu privire la conţinutul acelui înscris de partea care a cerut înfăţişarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 295 · forma din 14 decembrie 2025
Refuzul de a prezenta înscrisul Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deținerii sau existenței înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deținerea înscrisului, nu se conformează ordinului dat de instanță de a-l înfățișa, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute cu privire la conținutul acelui înscris de partea care a cerut înfățișarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când un înscris, necesar dezlegării procesului, se găsește la una dintre părți și nu poate fi prezentat fiindcă aducerea ar fi prea costisitoare sau când înscrisurile sunt prea voluminoase ori numeroase, se va putea delega un judecător în prezența căruia părțile vor cerceta înscrisurile la locul unde se găsesc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), instanța, ținând seama de împrejurări, poate să ceară doar prezentarea unor extrase sau copii de pe înscrisurile solicitate, certificate de persoana care le deține. În asemenea cazuri, dacă este necesar, instanța poate dispune verificarea conformității extrasului sau copiei cu originalul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Când se arată că un înscris necesar soluţionării procesului se află în posesia unui terţ, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când deținătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanții ei vor putea fi citați ca martori.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) Când deţinătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanţii ei vor putea fi citaţi ca martori.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Terțul poate refuza înfățișarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017
(3) Terţul poate refuza înfăţişarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
Textul în documentul-sursă ↗art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 298 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau instituţii publice, instanţa va lua măsuri, la cererea uneia dintre părţi sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorităţii sau instituţiei publice deţinătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 298 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice. Extrase parțiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozițiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 298 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) Autoritatea sau instituţia publică deţinătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea naţională, siguranţa publică sau relaţiile diplomatice. Extrase parţiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispoziţiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 298 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice. Extrase parțiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozițiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 299 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța nu va putea cere trimiterea în original a cărților funciare și a planurilor, a registrelor autorităților sau instituțiilor publice, a testamentelor depuse la instanțe, notari publici sau avocați, precum și a altor înscrisuri originale ce se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii certificate ale acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 299 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța nu va putea cere trimiterea în original a cărților funciare și a planurilor, a registrelor autorităților sau instituțiilor publice, a testamentelor depuse la instanțe, notari publici sau avocați, precum și a altor înscrisuri originale ce se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii certificate ale acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 299 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cercetarea acestor înscrisuri, dacă este necesară, se va face, cu citarea părților, de un judecător delegat sau, dacă înscrisul se găsește în altă localitate, prin comisie rogatorie, de către instanța respectivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 299 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), când procedura verificărilor înscrisurilor o impune, instanța va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor înscrisuri originale, depuse la instanțe, notari publici sau avocați, pentru efectuarea expertizei grafoscopice în laboratoarele de specialitate dacă expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 300 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La cererea uneia dintre părți sau chiar din oficiu, instanța va putea ordona înfățișarea registrelor profesioniștilor sau comunicarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 300 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când înscrisurile sau registrele prevăzute la alin. (1) ce urmează a fi cercetate se află în altă circumscripție judecătorească, cercetarea lor se va face prin comisie rogatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 301 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată este dator fie să recunoască, fie să conteste scrierea ori semnătura. Contestarea scrierii sau semnăturii poate fi făcută, la primul termen după depunerea înscrisului, sub sancțiunea decăderii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 304 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Proba cu martori este admisibilă în toate cazurile în care legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exerciţiul activităţii sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017
(4) De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, în afară de cazurile în care: 1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-şi întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; 2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; 3. partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forţă majoră; 4. părţile convin, fie şi tacit, să folosească această probă, însă numai privitor la drepturile de care ele pot să dispună; 5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violenţă ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz; 6. se cere lămurirea clauzelor actului juridic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic;
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310;
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forță majoră; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. părțile convin, fie și tacit, să folosească această probă, însă numai privitor la drepturile de care ele pot să dispună; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violență ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violență ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. se cere lămurirea clauzelor actului juridic. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(4) De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, în afară de cazurile în care:
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Proba cu martori nu se admite niciodată împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris și nici despre ceea ce s-ar pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii lui, chiar dacă legea nu cere forma scrisă pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 309 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017
(5) Proba cu martori nu se admite niciodată împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris şi nici despre ceea ce s-ar pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii lui, chiar dacă legea nu cere forma scrisă pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 310 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Se socotește început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
Textul în documentul-sursă ↗art. 310 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Se socoteşte început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată şi nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
Textul în documentul-sursă ↗art. 310 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Constituie început de dovadă scrisă și înscrisul, chiar nesemnat de persoana căreia acesta i se opune, dacă a fost întocmit în fața unui funcționar competent care atestă că declarațiile cuprinse în înscris sunt conforme celor făcute de acea persoană.
Textul în documentul-sursă ↗art. 310 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părți numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumții.
Textul în documentul-sursă ↗art. 310 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părți numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumții.II. Administrarea probei cu martori ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 310 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017
(3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părţi numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumţii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 311 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când instanța a încuviințat dovada cu martori, ea va dispune citarea și ascultarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 311 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Înlocuirea martorilor nu se va încuviința decât în caz de moarte, dispariție sau motive bine întemeiate, caz în care lista se va depune sub sancțiunea decăderii, în termen de 5 zile de la încuviințare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 312 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La termenul fixat pentru administrarea probei, partea va putea aduce martorii încuviințați chiar fără a fi citați.
Textul în documentul-sursă ↗art. 312 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă partea se obligă să prezinte martorul la termenul de judecată, fără a fi citat, însă din motive imputabile aceasta nu își îndeplinește obligația, instanța va dispune citarea martorului pentru un nou termen. Dispozițiile art. 313 sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 313 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împotriva martorului care lipsește la prima citare, instanța poate emite mandat de aducere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 313 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 313 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi găsit sau nu se înfățișează, instanța va putea proceda la judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 314 · forma din 14 decembrie 2025
Martorul care, din cauză de boală sau altă împiedicare gravă, nu poate veni în instanță va putea fi ascultat la locul unde se află, cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 314 · forma din 14 decembrie 2025
Imposibilitatea de prezentare Martorul care, din cauză de boală sau altă împiedicare gravă, nu poate veni în instanță va putea fi ascultat la locul unde se află, cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. soțul, fostul soț, logodnicul ori concubinul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. soțul, fostul soț, logodnicul ori concubinul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. soțul, fostul soț, logodnicul ori concubinul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cei aflați în dușmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părți; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cei aflați în dușmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părți; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cei aflați în dușmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părți;
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. persoanele care beneficiază de tutelă specială; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. persoanele care beneficiază de tutelă specială;
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 4 — notă de modificare 1 · forma din 14 decembrie 2025
(la 18-08-2022, Punctul 4. din Alineatul (1) , Articolul 315 , Punctul II. , Subsectiunea 3. , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul I , Cartea a II-a a fost modificat de Punctul 8, Articolul 8, Capitolul II din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. cei condamnați pentru mărturie mincinoasă. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. cei condamnați pentru mărturie mincinoasă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Nu pot fi martori:
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Părțile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori și persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1-3.
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Persoana care beneficiază de consiliere judiciară poate fi ascultată ca martor, însă instanța va ține seama, la aprecierea depoziției sale, de situația ei specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 315 alin. (3) — notă de modificare 2 · forma din 14 decembrie 2025
(la 18-08-2022, Articolul 315 din Punctul II. , Subsectiunea 3. , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul I , Cartea a II-a a fost completat de Punctul 9, Articolul 8, Capitolul II din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗art. 316 · forma din 14 decembrie 2025
În procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele și afinii prevăzuți la art. 315, în afară de descendenți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 316 · forma din 14 decembrie 2025
Ascultarea rudelor și afinilor În procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele și afinii prevăzuți la art. 315, în afară de descendenți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 316 · forma din 14 decembrie 2025
Ascultarea rudelor și afinilor În procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele și afinii prevăzuți la art. 315, în afară de descendenți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. slujitorii cultelor, medicii, farmaciștii, avocații, notarii publici, executorii judecătorești, mediatorii, moașele și asistenții medicali și orice alți profesioniști cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoștință în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor, chiar și după încetarea activității lor; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. slujitorii cultelor, medicii, farmaciștii, avocații, notarii publici, executorii judecătorești, mediatorii, moașele și asistenții medicali și orice alți profesioniști cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoștință în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor, chiar și după încetarea activității lor; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. slujitorii cultelor, medicii, farmaciștii, avocații, notarii publici, executorii judecătorești, mediatorii, moașele și asistenții medicali și orice alți profesioniști cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoștință în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor, chiar și după încetarea activității lor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. judecătorii, procurorii și funcționarii publici, chiar și după încetarea funcției lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. judecătorii, procurorii și funcționarii publici, chiar și după încetarea funcției lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. judecătorii, procurorii și funcționarii publici, chiar și după încetarea funcției lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoștință în această calitate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune pe ei înșiși sau ar expune pe vreuna din persoanele arătate la art. 315 alin. (1)pct. 1 și 2 la o pedeapsă penală sau la disprețul public. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune pe ei înșiși sau ar expune pe vreuna din persoanele arătate la art. 315 alin. (1)pct. 1 și 2 la o pedeapsă penală sau la disprețul public.
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sunt scutiți de a fi martori:
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1, cu excepția slujitorilor cultelor, vor putea totuși depune mărturie, dacă au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesată la păstrarea secretului, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 317 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Vor putea, de asemenea, depune mărturie și persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 2, dacă autoritatea sau instituția pe lângă care funcționează ori au funcționat, după caz, le dă încuviințarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) lit. a · forma din 14 decembrie 2025
a) numele, prenumele, profesia, domiciliul și vârsta; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele, prenumele, profesia, domiciliul și vârsta;
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) lit. b · forma din 14 decembrie 2025
b) dacă este rudă sau afin cu una dintre părți și în ce grad; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) dacă este rudă sau afin cu una dintre părți și în ce grad;
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) lit. c · forma din 14 decembrie 2025
c) dacă se află în serviciul uneia dintre părți. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) dacă se află în serviciul uneia dintre părți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Președintele, înainte de a lua declarația, va cere martorului să arate:
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Președintele va pune apoi în vedere martorului îndatorirea de a jura și semnificația jurământului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 319 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"
Textul în documentul-sursă ↗art. 319 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 319 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare și conștiință că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu."
Textul în documentul-sursă ↗art. 319 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Martorii care din motive de conștiință sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fața instanței următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu."
Textul în documentul-sursă ↗art. 319 alin. (9) · forma din 14 decembrie 2025
(9) După depunerea jurământului, președintele va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 320 · forma din 14 decembrie 2025
Scutirea de jurământ Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani și cei care sunt lipsiți de discernământ în momentul audierii, fără a beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, pot fi ascultați fără jurământ, însă instanța le va atrage atenția să spună adevărul și va ține seama, la aprecierea depoziției lor, de situația lor specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 321 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultați încă neputând fi de față.
Textul în documentul-sursă ↗art. 321 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Martorul va răspunde mai întâi la întrebările puse de președinte, iar apoi și la întrebările puse, cu încuviințarea acestuia, de către partea care l-a propus, precum și de către partea adversă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 321 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) După ascultare, martorul rămâne în sala de ședință până la sfârșitul cercetării, afară numai dacă instanța hotărăște altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 321 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Cu ocazia audierii, martorul va fi lăsat să-și facă liber depoziția, fără să aibă voie să citească un răspuns scris de mai înainte; el se poate servi însă de însemnări, cu încuviințarea președintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 321 alin. (7) — notă de jurisprudență · forma din 14 decembrie 2025
Notă Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 279 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 676 din 6 iulie 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 33 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative este neconstituțională. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul 6 iulie 2022-19 august 2022, sintagma „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 33 din Legea nr. 310/2018, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data 20 august 2022, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 323 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai și literal declarația martorului, și va fi semnată pe fiecare pagină și la sfârșitul ei de judecător, grefier și martor, după ce acesta a luat cunoștință de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗art. 323 alin. (1) — notă de jurisprudență · forma din 14 decembrie 2025
Notă Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 832 din 9 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 3 mai 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative este neconstituțională. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul cu data de 3 mai 2022-16 iunie 2022, sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data 17 iunie 2022, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 323 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Orice adăugiri, ștersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviințate și semnate de judecător, de grefier și martor, sub sancțiunea de a nu fi luate în considerare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 324 · forma din 14 decembrie 2025
În aprecierea declarațiilor martorilor, instanța va ține seama de sinceritatea acestora și de împrejurările în care au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației respective.
Textul în documentul-sursă ↗art. 324 · forma din 14 decembrie 2025
Aprecierea probei cu martori În aprecierea declarațiilor martorilor, instanța va ține seama de sinceritatea acestora și de împrejurările în care au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației respective.
Textul în documentul-sursă ↗art. 324 · forma din 14 decembrie 2025
Aprecierea probei cu martori În aprecierea declarațiilor martorilor, instanța va ține seama de sinceritatea acestora și de împrejurările în care au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației respective.
Textul în documentul-sursă ↗art. 326 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare și masă dacă este din altă localitate, precum și dreptul la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obținut dacă și-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de muncă, prilejuită de chemarea sa în vederea ascultării ca martor, stabilite în raport cu starea sau profesia pe care o exercită, precum și cu timpul efectiv pierdut.
Textul în documentul-sursă ↗art. 326 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Drepturile bănești se asigură de partea care a propus martorul și se stabilesc, la cerere, de către instanță, prin încheiere executorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 328 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Prezumția legală scutește de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită în tot ceea ce privește faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea căreia îi profită prezumția trebuie să dovedească faptul cunoscut, vecin și conex, pe care se întemeiază aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 328 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Prezumția legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 329 · forma din 14 decembrie 2025
În cazul prezumțiilor lăsate la luminile și înțelepciunea judecătorului, acesta se poate întemeia pe ele numai dacă au greutate și puterea de a naște probabilitatea faptului pretins; ele, însă, pot fi primite numai în cazurile în care legea admite dovada cu martori.
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dispozițiile referitoare la expertiză, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă judiciară și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dispozițiile referitoare la expertiză, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă judiciară și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 331 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanță, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 331 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 331 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 331 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dovada plății onorariului se depune la grefa instanței de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condițiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 332 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Experții pot fi recuzați pentru aceleași motive ca și judecătorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 332 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 332 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Recuzările se judecă cu citarea părților și a expertului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 333 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile privitoare la citare, aducerea cu mandat și sancționarea martorilor care lipsesc sunt deopotrivă aplicabile experților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 333 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă expertul nu se înfățișează, instanța poate dispune înlocuirea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 334 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă experții pot să-și exprime de îndată opinia, aceștia vor fi ascultați chiar în ședință, iar părerea lor se va consemna într-un proces-verbal, dispozițiile art. 323 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 334 · forma din 14 decembrie 2025
Ascultarea expertului Dacă experții pot să-și exprime de îndată opinia, aceștia vor fi ascultați chiar în ședință, iar părerea lor se va consemna într-un proces-verbal, dispozițiile art. 323 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 334 · forma din 14 decembrie 2025
Ascultarea expertului Dacă experții pot să-și exprime de îndată opinia, aceștia vor fi ascultați chiar în ședință, iar părerea lor se va consemna într-un proces-verbal, dispozițiile art. 323 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 335 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului sau sunt necesare explicațiile părților, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, în care li se vor indica ziua, ora și locul unde se va face lucrarea. Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 335 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului sau sunt necesare explicațiile părților, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, în care li se vor indica ziua, ora și locul unde se va face lucrarea. Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 335 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Părțile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 335 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care una dintre părți opune rezistență sau împiedică în orice alt mod efectuarea lucrării, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 335 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Cheltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 335 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În mod excepțional, când aflarea adevărului în cauză este indisolubil legată de efectuarea probei cu expertiză tehnică, instanța va autoriza folosirea forței publice în scopul efectuării expertizei, prin încheiere executorie pronunțată în camera de consiliu, după ascultarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Constatările și concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Constatările și concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când sunt mai mulți experți cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, depunerea raportului se va face numai după obținerea avizelor tehnice necesare ce se eliberează numai de organismele de specialitate competente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 337 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
Textul în documentul-sursă ↗art. 337 · forma din 14 decembrie 2025
Lămurirea sau completarea raportului Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
Textul în documentul-sursă ↗art. 337 · forma din 14 decembrie 2025
Lămurirea sau completarea raportului Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
Textul în documentul-sursă ↗art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
Textul în documentul-sursă ↗art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Fapta experților de a cere sau de a primi o sumă mai mare decât onorariul fixat de instanță se pedepsește potrivit legii penale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La cererea motivată a experților, ținându-se seama de lucrarea efectuată, instanța va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecțiuni sau a raportului suplimentar, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Expertul are aceleași drepturi ca și martorul în ceea ce privește cheltuielile de transport, cazare și masă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sunt mijloace materiale de probă lucrurile care prin însușirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le păstrează servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 348 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Constituie mărturisire recunoașterea de către una dintre părți, din proprie inițiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversă își întemeiază pretenția sau, după caz, apărarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 349 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Mărturisirea judiciară face deplină dovadă împotriva aceluia care a făcut-o, fie personal, fie prin mandatar cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 349 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Mărturisirea judiciară nu poate fi divizată împotriva autorului decât în cazurile când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură între ele.
Textul în documentul-sursă ↗art. 349 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, mărturisirea judiciară nu poate fi nici revocată, afară numai dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 349 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Mărturisirea judiciară nu produce efecte dacă a fost făcută de o persoană lipsită de discernământ sau dacă duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoașterea nu poate dispune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 350 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Mărturisirea făcută în afara procesului este un fapt supus aprecierii judecătorului, potrivit regulilor generale de probațiune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 350 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Mărturisirea extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 351 · forma din 14 decembrie 2025
Instanța poate încuviința, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricăreia dintre părți, cu privire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 351 · forma din 14 decembrie 2025
Încuviințarea interogatoriului Instanța poate încuviința, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricăreia dintre părți, cu privire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cel chemat în persoană va fi întrebat de către președinte asupra fiecărui fapt în parte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu încuviințarea președintelui, fiecare dintre judecători, procurorul, când participă la judecată, precum și partea adversă pot pune direct întrebări celui chemat la interogatoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Partea va răspunde fără să poată citi un proiect de răspuns scris în prealabil. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviințarea președintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 354 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Răspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeași foaie cu întrebările. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagină de președinte, grefier, de cel care l-a propus, precum și de partea care a răspuns după ce a luat cunoștință de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adăugirile, ștersăturile sau schimbările aduse, sub sancțiunea de a nu fi ținute în seamă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 354 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă partea interogată sau cealaltă parte nu voiește ori nu poate să semneze, se va consemna în josul interogatoriului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 354 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care interogatoriul a fost dispus din oficiu, precum și în cazul prevăzut la art. 352 alin. (2), vor fi consemnate în încheierea de ședință atât întrebările, cât și răspunsurile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 356 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin tratate sau convenții internaționale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel, partea care se află în străinătate și este reprezentată în proces printr-un mandatar va putea fi interogată prin acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 356 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este suficientă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 357 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța poate încuviința luarea interogatoriului la locuința celui chemat la interogatoriu, printr-un judecător delegat, dacă partea, din motive temeinice, este împiedicată de a veni în fața instanței. În acest caz, răspunsurile la întrebări se vor consemna în prezența părții adverse sau în lipsă, dacă aceasta a fost citată și nu s-a prezentat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 357 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Partea care locuiește în circumscripția altei instanțe, în cazurile prevăzute la alin. (1), se va asculta prin comisie rogatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 358 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 358 · forma din 14 decembrie 2025
Neprezentarea la interogatoriu și refuzul de a răspunde Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 359 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Oricine are interes să constate de urgență mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 359 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât şi în timpul procesului, administrarea acestor probe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 359 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care partea adversă își dă acordul, cererea poate fi făcută, chiar dacă nu există urgență.
Textul în documentul-sursă ↗art. 360 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecății, la instanța care judecă procesul în prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 360 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Partea va arăta în cerere probele a căror administrare o pretinde, faptele pe care vrea să le dovedească, precum și motivele care fac necesară asigurarea acestora sau, după caz, acordul părții adverse.
Textul în documentul-sursă ↗art. 360 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța va dispune citarea părților și va comunica părții adverse copie de pe cerere. Aceasta nu este obligată să depună întâmpinare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 360 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Instanța va soluționa cererea în camera de consiliu, prin încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 360 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În caz de pericol în întârziere, instanța, apreciind împrejurările, va putea încuviința cererea și fără citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 361 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 361 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea de respingere poate fi atacată separat numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 362 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Administrarea probei ce trebuie asigurată va putea fi făcută de îndată sau la termenul ce se va fixa în acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗art. 362 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Administrarea probelor asigurate se constată printr-o încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 363 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Probele asigurate în condițiile prevăzute la art. 362 vor fi cercetate de instanță, la judecarea procesului, sub raportul admisibilității și concludenței lor. În cazul în care găsește necesar, instanța va proceda, dacă este cu putință, la o nouă administrare a probelor asigurate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 363 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Probele asigurate pot să fie folosite și de partea care nu a cerut administrarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 363 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cheltuielile făcute cu administrarea probelor vor fi ținute în seamă de instanța care judecă pricina în fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 364 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗art. 364 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 364 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 364 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării. Instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispozițiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 364 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării. Instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispozițiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 364 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a înscrisului autentic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 365 · forma din 14 decembrie 2025
Dispoziții speciale În caz de pericol în întârziere, asigurarea dovezii și constatarea unei stări de fapt se vor putea face și în zilele nelucrătoare și chiar în afara orelor legale, însă numai cu încuviințarea expresă a instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 400 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă, în timpul deliberării, instanța găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 404 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea prezentă la pronunțarea hotărârii poate renunța, în condițiile legii, la calea de atac, făcându-se mențiune despre aceasta într-un proces-verbal semnat de președinte și de grefier.
Textul în documentul-sursă ↗art. 404 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Renunțarea se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac, prin prezentarea părții înaintea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanței, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanța competentă, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 406 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 406 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 406 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul lea făcut.
Textul în documentul-sursă ↗art. 406 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 406 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 406 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 407 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Renunțarea produce efecte numai față de părțile în privința cărora a fost făcută și nu afectează cererile incidentale care au caracter de sine stătător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 411 alin. (1) — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecătorul va suspenda judecata:
Textul în documentul-sursă ↗art. 411 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când amândouă părțile o cer;
Textul în documentul-sursă ↗art. 411 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 411 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 411 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de judecată în lipsă produce efecte numai la instanța în fața căreia a fost formulată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora;
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. prin instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a curatelei cu privire la una dintre părți, până la numirea tutorelui sau a curatorului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. prin încetarea funcției tutorelui sau curatorului, până la numirea unui nou tutore sau curator;
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept:
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, faptele prevăzute la alin. (1) nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă ele au survenit după închiderea dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 412 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, faptele prevăzute la alin. (1) nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă ele au survenit după închiderea dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 414 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară. Când suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 414 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 415 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 415 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 415 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 415 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6;
Textul în documentul-sursă ↗art. 415 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Judecata cauzei suspendate se reia:
Textul în documentul-sursă ↗art. 416 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 416 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 416 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 416 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 416 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 417 · forma din 14 decembrie 2025
Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Textul în documentul-sursă ↗art. 417 · forma din 14 decembrie 2025
Întreruperea cursului perimării Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Textul în documentul-sursă ↗art. 417 · forma din 14 decembrie 2025
+ Articolul 417 Întreruperea cursului perimării Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Textul în documentul-sursă ↗art. 418 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute la art. 413, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 418 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute la art. 413, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 418 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 418 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 418 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 418 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 419 · forma din 14 decembrie 2025
Efectele cererii asupra coparticipanților În cazul în care sunt mai mulți reclamanți sau pârâți împreună, cererea de perimare ori actul de procedură întrerupător de perimare al unuia folosește și celorlalți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 420 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate. Judecătorul va cita de urgență părțile și va dispune grefierului să întocmească un referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 421 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă instanța constată că perimarea nu a intervenit, pronunță o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 421 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. Când perimarea se constată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul se judecă de Completul de 5 judecători.
Textul în documentul-sursă ↗art. 422 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Perimarea lipsește de efect toate actele de procedură făcute în acea instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 423 · forma din 14 decembrie 2025
Orice cerere adresată unei instanțe și care a rămas în nelucrare timp de 10 ani se perimă de drept, chiar în lipsa unor motive imputabile părții. Dispozițiile art. 420 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 424 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință.
Textul în documentul-sursă ↗art. 424 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Toate celelalte hotărâri date de instanță se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 425 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 425 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;
Textul în documentul-sursă ↗art. 425 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 425 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 425 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 426 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se semnează în același termen.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 426 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Hotărârea se va întocmi în două exemplare originale, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se va depune spre conservare la dosarul de hotărâri al instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 427 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 427 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 427 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârile definitive prin care s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară sau, după caz, în alte registre publice se vor comunica din oficiu și instituției sau autorității care ține acele registre.
Textul în documentul-sursă ↗art. 429 · forma din 14 decembrie 2025
După pronunțarea hotărârii instanța se dezînvestește și niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 430 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 430 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 430 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 430 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 430 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗art. 431 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Textul în documentul-sursă ↗art. 431 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 431 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 435 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 435 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 438 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 438 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă părțile se înfățișează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 438 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă părțile se înfățișează într-o altă zi, instanța va da hotărârea în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 439 · forma din 14 decembrie 2025
Tranzacția va fi încheiată în formă scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 439 · forma din 14 decembrie 2025
Forma tranzacției Tranzacția va fi încheiată în formă scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 440 · forma din 14 decembrie 2025
Hotărârea care consfințește tranzacția intervenită între părți poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanța ierarhic superioară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 441 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și în cazul în care învoiala părților este urmarea procedurii de mediere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 442 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 442 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 442 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 443 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 443 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 443 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Încheierea se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 444 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 444 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 444 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 444 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 445 · forma din 14 decembrie 2025
Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444.
Textul în documentul-sursă ↗art. 445 · forma din 14 decembrie 2025
Obligativitatea procedurii Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444.
Textul în documentul-sursă ↗art. 446 · forma din 14 decembrie 2025
Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 446 · forma din 14 decembrie 2025
Căi de atac Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 447 · forma din 14 decembrie 2025
În cazul în care cererea de îndreptare, de lămurire sau de completare a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de parte în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii. Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 447 · forma din 14 decembrie 2025
Suportarea cheltuielilor de judecată În cazul în care cererea de îndreptare, de lămurire sau de completare a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de parte în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii. Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 10 · forma din 14 decembrie 2025
10. în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
Textul în documentul-sursă ↗art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 449 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța poate încuviința executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va considera că măsura este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum și atunci când ar aprecia că neluarea de îndată a acestei măsuri este vădit prejudiciabilă pentru creditor. În aceste cazuri, instanța îl va putea obliga pe creditor la plata unei cauțiuni, în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 449 alin. (1), aplicabil numai hotărârilor privitoare la bunuri · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța poate încuviința executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va considera că măsura este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum și atunci când ar aprecia că neluarea de îndată a acestei măsuri este vădit prejudiciabilă pentru creditor. În aceste cazuri, instanța îl va putea obliga pe creditor la plata unei cauțiuni, în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 449 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când prin hotărâre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciară. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 449 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când prin hotărâre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 449 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea de executare provizorie se va putea face în scris, precum și verbal în instanță până la închiderea dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 449 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă cererea a fost respinsă de prima instanță, ea poate fi făcută din nou în apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 450 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea se va depune la prima instanță sau, după caz, la instanța de apel. În această din urmă situație, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 450 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 450 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 451 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 452 · forma din 14 decembrie 2025
Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 452 · forma din 14 decembrie 2025
Dovada cheltuielilor de judecată Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 452 · forma din 14 decembrie 2025
Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 453 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 453 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 453 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 453 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 453 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 453 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 454 · forma din 14 decembrie 2025
Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 454 · forma din 14 decembrie 2025
Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 455 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 455, împreună cu notele oficiale alăturate · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 455 Situația mai multor reclamanți sau pârâți Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 456 · forma din 14 decembrie 2025
Calea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 457 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 457 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Indicarea în mod greșit de către instanță a termenului pentru exercitarea căii de atac constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu respectarea indicației greșite a instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 457 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 457 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Atunci când instanța dispune recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 458 · forma din 14 decembrie 2025
Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 458 · forma din 9 martie 2023
+ Articolul 458 Subiectele căilor de atac Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 459 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Căile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atât timp cât este deschisă calea de atac a apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 459 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul hotărârilor susceptibile de apel, dacă acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi atacată, înăuntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanța care ar fi fost competentă să judece recursul împotriva hotărârii date în apel, dacă părțile consimt expres, prin înscris autentic sau prin declarație verbală, dată în fața instanței a cărei hotărâre se atacă și consemnată într-un proces-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Textul în documentul-sursă ↗art. 460 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016
(2) Dacă prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate şi cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 460 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă prin aceeași hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 460 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care prin aceeași hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 460 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă hotărârea cu privire la o cerere principală sau incidentală nu este supusă nici apelului și nici recursului, soluția cu privire la celelalte cereri este supusă căilor de atac în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 460 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazurile prevăzute la alin. (2)-(4), termenul de apel sau, după caz, de recurs este cel de drept comun, chiar dacă prin legi speciale se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 461 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Calea de atac se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 461 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, în cazul în care calea de atac vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 462 · forma din 14 decembrie 2025
Părțile pot solicita instanței legal învestite cu soluționarea unei căi de atac să ia act de înțelegerea lor cu privire la soluționarea litigiului. Dispozițiile art. 438-441 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 463 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗art. 463 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Achiesarea, atunci când este condiționată, nu produce efecte decât dacă este acceptată expres de partea adversă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 464 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parțială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 464 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declarație verbală în fața instanței ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 464 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Achiesarea poate fi totală, dacă privește hotărârea în întregul ei sau, după caz, parțială, dacă privește numai o parte din hotărârea respectivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 466 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 466 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 466 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Hotărârile date în ultimă instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în primă instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 466 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 467 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care a renunțat expres la apel cu privire la o hotărâre nu mai are dreptul de a face apel principal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 469 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 469 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 469 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 469 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Apelul nu constituie prin el însuși un act de acceptare a moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 469 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 469 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) indicarea hotărârii atacate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) indicarea hotărârii atacate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) indicarea hotărârii atacate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) probele invocate în susținerea apelului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) probele invocate în susținerea apelului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) probele invocate în susținerea apelului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) probele invocate în susținerea apelului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de apel va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016
(3) Cerinţele de la alin. (1) lit. b) şi e) şi cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la alin. (1) lit. c) şi d), sub sancţiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condiţiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Când dovezile propuse sunt martori sau înscrisuri nearătate la prima instanță, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 194 lit. e).
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 470 alin. (5) · forma din 4 februarie 2016
(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Apelul şi, când este cazul, motivele de apel se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile art. 195 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Președintele instanței sau persoana desemnată de acesta va înainta instanței de apel dosarul, împreună cu apelurile făcute, numai după împlinirea termenului de apel pentru toate părțile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă s-au formulat atât apel, cât și cereri potrivit art. 442-444, dosarul nu va fi trimis instanței de apel decât după împlinirea termenului de apel privind hotărârile date asupra acestor din urmă cereri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471¹ alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care cererea de apel nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, completul căruia i s-a repartizat dosarul va stabili lipsurile cererii de apel și îi va comunica, în scris, apelantului că are obligația de a completa sau modifica cererea. Completarea sau modificarea cererii se va face în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471¹ alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) După primirea dosarului sau, când este cazul, după regularizarea cererii de apel potrivit alin. (2), completul va dispune comunicarea cererii de apel, precum și a motivelor de apel intimatului, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate și care nu au fost înfățișate la prima instanță, punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471¹ alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Întâmpinarea depusă se comunică apelantului de îndată, punându-i-se în vedere posibilitatea de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării. Intimatul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare din dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471¹ alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) În cazul în care intimatul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (3), la data expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 471¹ alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Dispozițiile art. 201 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 472 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 472 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect.
Textul în documentul-sursă ↗art. 474 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Apelul incident și apelul provocat se depun de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. 471^1 alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 476 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 476 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 477 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 477 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Devoluțiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi invocată compensația legală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 478 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi invocată compensația legală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 479 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 479 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 478 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 479 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 478 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 480 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de apel poate păstra hotărârea atacată, situație în care, după caz, va respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 480 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În caz de admitere a apelului, instanța poate anula ori, după caz, schimba în tot sau în parte hotărârea apelată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 480 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 480 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 481 · forma din 14 decembrie 2025
Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 482 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol.
Textul în documentul-sursă ↗art. 482 · forma din 14 decembrie 2025
+ Articolul 482 Completare cu alte norme Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol. +
Textul în documentul-sursă ↗art. 483 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 483 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 483 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 484 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă, precum și în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 484 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La cererea recurentului formulată în condițiile art. 83 alin. (2) și (3), instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Cererea se depune direct la instanța de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs și dovada depunerii cauțiunii prevăzute la art. 719. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanța de recurs, se va alătura și o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs.
Textul în documentul-sursă ↗art. 485 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 485 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, sau, după caz, numele, prenumele și domiciliul reprezentantului convențional, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) indicarea hotărârii care se atacă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) indicarea hotărârii care se atacă; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 486 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 487 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Textul în documentul-sursă ↗art. 487 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazurile în care Ministerul Public a participat în proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Textul în documentul-sursă ↗art. 488 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;
Textul în documentul-sursă ↗art. 488 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 488 alin. (1) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 488 alin. (1) pct. 8 · forma din 14 decembrie 2025
8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 489 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 489 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 489 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Textul în documentul-sursă ↗art. 489 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 490 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗art. 492 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În instanța de recurs nu se pot produce noi probe, cu excepția înscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sancțiunea decăderii, odată cu cererea de recurs, respectiv odată cu întâmpinarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 492 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care recursul urmează să fie soluționat în ședință publică, pot fi depuse și alte înscrisuri noi până la primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 496 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța, verificând toate motivele invocate și judecând recursul, îl poate admite, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 496 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată poate fi casată, în tot sau în parte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 498 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care competența de soluționare a recursului aparține tribunalului sau curții de apel și s-a casat hotărârea atacată, rejudecarea procesului în fond se va face de către instanța de recurs, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunță o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗art. 498 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanțele prevăzute la alin. (1) vor casa cu trimitere, o singură dată în cursul procesului, în cazul în care instanța a cărei hotărâre este atacată cu recurs a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului sau judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului. În vederea rejudecării, cauza se trimite la instanța care a pronunțat hotărârea casată ori la altă instanță de același grad cu aceasta, din aceeași circumscripție. Dispozițiile art. 497 se aplică în mod corespunzător, în caz de necompetență, de depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și de încălcare a autorității de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 503 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Textul în documentul-sursă ↗art. 503 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
Textul în documentul-sursă ↗art. 503 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
Textul în documentul-sursă ↗art. 503 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
Textul în documentul-sursă ↗art. 503 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗art. 503 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Textul în documentul-sursă ↗art. 504 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 504 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 504 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, contestația poate fi primită în cazul în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau dacă recursul, fără vina părții, a fost respins fără a fi cercetat în fond.
Textul în documentul-sursă ↗art. 504 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) O hotărâre împotriva căreia s-a exercitat contestația în anulare nu mai poate fi atacată de aceeași parte cu o nouă contestație în anulare, chiar dacă se invocă alte motive.
Textul în documentul-sursă ↗art. 505 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 506 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 506 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut la alin. (1), sub sancțiunea nulității acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 506 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut la alin. (1), sub sancțiunea nulității acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 507 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 507 Suspendarea executării Instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiția dării unei cauțiuni. Dispozițiile art. 484 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 507 · forma din 14 decembrie 2025
Suspendarea executării Instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiția dării unei cauțiuni. Dispozițiile art. 484 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 508 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația în anulare se soluționează de urgență și cu precădere, potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 508 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Contestatorul va lua cunoștință de conținutul acesteia de la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 508 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Dacă soluționarea cauzei la același termen nu este posibilă, instanța va pronunța o hotărâre de anulare a hotărârii atacate și va fixa termen în vederea soluționării cauzei printr-o nouă hotărâre. În acest ultim caz, hotărârea de anulare nu poate fi atacată separat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 508 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul*) poate fi cerută dacă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 10 · forma din 14 decembrie 2025
10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 10¹ · forma din 14 decembrie 2025
10^1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat în cauză un aviz consultativ asupra unei chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea unor drepturi și libertăți prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau de protocoalele adiționale la această convenție, care are o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii, dacă aceasta a fost pronunțată anterior comunicării de către Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avizului consultativ, tradus în limba română;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 11 · forma din 14 decembrie 2025
11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții*).
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecății, când aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză. În cazul în care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. În acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. un judecător a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii, persoanele care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să îi apere;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 8 · forma din 14 decembrie 2025
8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (1) pct. 9 · forma din 14 decembrie 2025
9. partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa;
Textul în documentul-sursă ↗art. 509 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 510 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 510 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 510 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care se invocă motive care atrag competențe diferite, nu va opera prorogarea competenței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotărârii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 3, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea instanței penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii penale. În lipsa unei astfel de hotărâri, termenul curge de la data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea prin care a fost sancționat disciplinar definitiv judecătorul, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancționare disciplinară;
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 7, din ziua în care statul ori altă persoană de drept public a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitivă a acesteia; în cazul minorilor, persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori curatelă, termenul de revizuire este de 6 luni de la data la care cel interesat a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la dobândirea capacității depline de exercițiu sau, după caz, de la înlocuirea tutorelui persoanei care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, de la încetarea curatelei ori înlocuirea curatorului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (1) pct. 8 · forma din 14 decembrie 2025
8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1)pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 9, termenul de revizuire este de 15 zile și se socotește de la încetarea împiedicării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10, 10^1 și 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii sau, după caz, a avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului, tradus în limba română, respectiv a deciziei Curții Constituționale, în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗art. 511 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă prin aceeași cerere se invocă motive diferite de revizuire, prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător pentru fiecare motiv în parte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 512 · forma din 14 decembrie 2025
Suspendarea executării Instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub condiția dării unei cauțiuni. Dispozițiile art. 484 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 513 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 513 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Revizuentul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 513 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗art. 513 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 513 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 517 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗art. 518 · forma din 14 decembrie 2025
Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 518 · forma din 14 decembrie 2025
+ Articolul 518 Încetarea efectelor deciziei Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 521 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunță prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 521 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 521 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dispozițiile art. 518 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 522 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 522 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 522 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 522 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informații rezultate din evidențele ei și care erau necesare soluționării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 522 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 523 · forma din 14 decembrie 2025
Contestația poate fi retrasă oricând până la soluționarea ei. Odată retrasă, contestația nu poate fi reiterată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 524 · forma din 14 decembrie 2025
Contestația se formulează în scris și se depune la instanța învestită cu soluționarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecății. Contestația se poate formula și verbal în ședință, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația este de competența instanței ierarhic superioare, care o soluționează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se soluționează în completul de 5 judecători. Când procesul se judecă de completul de 5 judecători, contestația se soluționează de un alt complet de 5 judecători.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța învestită cu judecarea procesului va înainta de îndată contestația instanței competente, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei. Atunci când este posibil, acestea se trimit instanței ierarhic superioare în format electronic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Formularea contestației nu suspendă judecata.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Instanța soluționează contestația în termen de 10 zile de la primirea dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Judecata se face în camera de consiliu, cu citarea părților, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunțare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dacă instanța găsește contestația întemeiată, va dispune ca instanța care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea și stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 525 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) În toate cazurile, instanța care soluționează contestația nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a pricinii ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului.
Textul în documentul-sursă ↗context: art. 525 notă la caracterele 438686–438883 · forma din 14 decembrie 2025
(la 11-07-2022, Articolul 525 din Titlul IV , Cartea a II-a a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 199 din 7 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 682 din 08 iulie 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗art. 526 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Atunci când contestația a fost făcută cu rea-credință, autorul acesteia poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 lei la 2.000 lei, precum și, la cererea părții interesate, la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestației.
Textul în documentul-sursă ↗art. 526 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Reaua-credință rezultă din caracterul vădit nefondat al contestației, precum și din orice alte împrejurări care îndreptățesc constatarea că exercitarea acesteia s-a făcut în alt scop decât acela pentru care legea o recunoaște.
Textul în documentul-sursă ↗art. 527 · forma din 14 decembrie 2025
Domeniu de aplicare Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 527 · forma din 14 decembrie 2025
Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 527 · forma din 4 februarie 2016
Cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizaţiilor judecătoreşti sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispoziţiilor prezentei cărţi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 528 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluționare sau soluționată deja de o instanță ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe se vor îndrepta la acea instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 528 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În celelalte cazuri, competența instanței și soluționarea incidentelor privind competența sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase.
Textul în documentul-sursă ↗art. 528 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care competența teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispozițiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanța în a cărei circumscripție petentul își are, după caz, domiciliul, reședința, sediul ori reprezentanța, iar, dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta, urmând regulile de competență materială, la Judecătoria Sectorului 1 al municipiului București sau, după caz, la Tribunalul București.
Textul în documentul-sursă ↗art. 529 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța își verifică din oficiu competența, chiar dacă este de ordine privată, putând cere părții lămuririle necesare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 529 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă instanța se declară necompetentă, va trimite dosarul instanței competente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 530 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea va cuprinde numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul celui care o face și, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanței, obiectul, motivarea acesteia și semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗art. 530 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Cererea va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul celui care o face şi, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanţei, obiectul, motivarea acesteia şi semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
Textul în documentul-sursă ↗art. 530 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016
(2) Ea va fi însoţită de înscrisurile pe care se sprijină.
Textul în documentul-sursă ↗art. 531 · forma din 14 decembrie 2025
Caracterul contencios Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
Textul în documentul-sursă ↗art. 531 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
Textul în documentul-sursă ↗art. 531 · forma din 4 februarie 2016
Dacă cererea, prin însuşi cuprinsul ei ori prin obiecţiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanţa o va respinge.
Textul în documentul-sursă ↗art. 532 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului și a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune. În caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 532 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului şi a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune. În caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanţei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 532 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗art. 532 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016
(2) Instanţa poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum şi pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗art. 533 · forma din 14 decembrie 2025
Soluționarea cererii Instanța se pronunță prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 533 · forma din 14 decembrie 2025
Instanța se pronunță prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 533 · forma din 4 februarie 2016
Instanţa se pronunţă prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea prin care se soluționează cererea este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Termenul de apel va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016
(3) Termenul de apel va curge de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (4) · forma din 4 februarie 2016
(4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 534 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Apelul se judecă în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 535 · forma din 14 decembrie 2025
Efectele hotărârii Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 535 · forma din 14 decembrie 2025
Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 536 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 536 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016
(1) Dispoziţiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispoziţiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 536 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 622 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 622 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel
Textul în documentul-sursă ↗art. 622 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 622 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 623 · forma din 14 decembrie 2025
Organul de executare Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel
Textul în documentul-sursă ↗art. 623 · forma din 14 decembrie 2025
Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 623 · forma din 14 decembrie 2025
Organul de executare Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 624 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. urmărirea bunurilor mobile și imobile ale debitorului sau aparținând terților ținuți să răspundă, în condițiile legii, pentru obligațiile debitorului, în scopul îndestulării creditorilor; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 628 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalități sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 628 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 628 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 628 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalități sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanța de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 628 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalități sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanța de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 628 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(4), încheierea instanței de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 629 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 632 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu
Textul în documentul-sursă ↗art. 632 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 632 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 632 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 633 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;
Textul în documentul-sursă ↗art. 633 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 633 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2)
Textul în documentul-sursă ↗art. 633 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Sunt hotărâri executorii:
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs;
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel;
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sunt hotărâri definitive:
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 634 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 637 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 639 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă constituie titlu executoriu. În lipsa originalului, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
Textul în documentul-sursă ↗art. 639 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă constituie titlu executoriu. În lipsa originalului, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
Textul în documentul-sursă ↗art. 641 · forma din 14 decembrie 2025
Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenție contrară este nulă și considerată astfel nescrisă. Dispozițiile art. 664 și următoarele sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 643 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel. În acest caz, sunt aplicabile dispozițiile privitoare la întoarcerea executării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 646 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorul și debitorul au dreptul să asiste, personal sau prin reprezentanții lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, să ia cunoștință de actele dosarului de executare și să obțină adeverințe și copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecătoresc, pe cheltuiala părții interesate, iar atunci când se consideră vătămați în drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silită însăși, în termenele și condițiile prevăzute de lege. Acest drept îl au și alte persoane care justifică un interes ocrotit de lege
Textul în documentul-sursă ↗art. 646 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorul și debitorul au dreptul să asiste, personal sau prin reprezentanții lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, să ia cunoștință de actele dosarului de executare și să obțină adeverințe și copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecătoresc, pe cheltuiala părții interesate, iar atunci când se consideră vătămați în drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silită însăși, în termenele și condițiile prevăzute de lege. Acest drept îl au și alte persoane care justifică un interes ocrotit de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 646 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorul și debitorul au dreptul să asiste, personal sau prin reprezentanții lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, să ia cunoștință de actele dosarului de executare și să obțină adeverințe și copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecătoresc, pe cheltuiala părții interesate, iar atunci când se consideră vătămați în drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silită însăși, în termenele și condițiile prevăzute de lege. Acest drept îl au și alte persoane care justifică un interes ocrotit de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 647 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiții, a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele necesare în acest scop. El este obligat să avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozițiilor luate de executor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 647 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Debitorul ale cărui bunuri au fost deja sechestrate este ținut să aducă la cunoștința executorului care sechestrează aceleași bunuri existența sechestrului anterior și identitatea organului de executare care l-a aplicat, predând executorului o copie a procesului-verbal de sechestru.
Textul în documentul-sursă ↗art. 650 · forma din 14 decembrie 2025
Orice terță persoană vătămată printr-un act de executare silită poate solicita desființarea acestuia sau, după caz, încetarea executării silite înseși, numai pe calea contestației la executare, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 651 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă prin lege nu se dispune altfel, instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul;
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripția curții de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este competent oricare executor judecătoresc;
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripția curții de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este competent oricare executor judecătoresc; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) în cazul executării silite a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) în cazul executării silite a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Executorul judecătoresc rămâne competent să continue executarea silită chiar dacă după începerea executării debitorul și-a schimbat domiciliul sau, după caz, sediul
Textul în documentul-sursă ↗art. 652 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Nerespectarea dispozițiilor prezentului articol atrage nulitatea necondiționată a actelor de procedură efectuate
Textul în documentul-sursă ↗art. 654 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când, privitor la aceleași bunuri, se efectuează mai multe executări silite de către executori judecătorești diferiți, instanța de executare în circumscripția căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în același stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 654 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care dispune conexarea executărilor, instanța, prin încheiere, se va pronunța și asupra cheltuielilor de executare efectuate până în momentul conexării. Totodată, instanța va dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul desemnat potrivit alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 654 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) După conexare, procedura de executare va continua de la actul de urmărire cel mai înaintat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 654 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Desistarea, după conexare, a oricăruia dintre creditorii urmăritori nu va putea să împiedice continuarea executării de la actul de executare cel mai înaintat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 654 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazul executărilor silite aflate pe rolul aceluiași executor, conexarea se va dispune de executor, prin încheiere dată cu citarea părților, dispozițiile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 655 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile art. 654 rămân aplicabile și atunci când, privitor la aceleași bunuri, se efectuează mai multe executări, unele pornite de executorul judecătoresc, la cererea unui creditor, iar altele direct de către alți creditori, în cazurile anume prevăzute de lege. În astfel de cazuri, toate actele de executare vor fi efectuate de către executorul judecătoresc competent în favoarea căruia s-a dispus conexarea, potrivit regulilor prevăzute de prezentul cod, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 657 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă prin lege nu se dispune altfel, încheierile se dau fără citarea părților, se comunică acestora, sunt executorii de drept și pot fi atacate numai cu contestație la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 660 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La cererea executorului judecătoresc, cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori dețin bunuri ale acestuia supuse urmăririi, potrivit legii, au datoria să comunice în scris toate informațiile necesare pentru efectuarea executării. Ei sunt ținuți să declare întinderea obligațiilor lor față de debitorul urmărit, eventuale modalități care le-ar putea afecta, sechestre anterioare, cesiuni de creanță, subrogații, preluări de datorie, novații, precum și orice alte acte sau fapte de natură să modifice conținutul ori părțile raportului obligațional sau regimul juridic al bunului deținut. La cererea executorului judecătoresc sau a părții interesate, instanța de executare poate lua măsurile prevăzute la art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) și la art. 189.
Textul în documentul-sursă ↗art. 660 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) De asemenea, la cererea executorului judecătoresc, instituțiile publice, instituțiile de credit și orice alte persoane fizice sau persoane juridice sunt obligate să îi comunice, de îndată, în copie, documentele, precum și, în scris, datele și informațiile apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare realizării executării silite, inclusiv codul numeric personal al persoanei supuse executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.Tot astfel, organele fiscale sunt obligate să comunice, în aceleași condiții, datele și informațiile pe care le administrează potrivit legii. La cererea executorului judecătoresc sau a părții interesate, instanța de executare poate lua măsurile prevăzute la art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) și la art. 189.
Textul în documentul-sursă ↗art. 660 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Executorul judecătoresc este obligat să asigure secretul informațiilor primite, dacă legea nu prevede altfel. Aceste informații nu pot fi utilizate decât în scopul pentru care au fost cerute, fiind interzisă cu desăvârșire, sub sancțiunile prevăzute de lege, divulgarea lor către terțe persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei baze de date personale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 660 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În vederea obținerii informațiilor necesare executării, executorul judecătoresc are acces liber la cartea funciară, la registrul comerțului și la alte registre publice care conțin date despre bunurile debitorului susceptibile de urmărire silită. Totodată, executorul judecătoresc poate solicita instanței de executare datele și informațiile la care se referă art. 154 alin. (8).
Textul în documentul-sursă ↗art. 663 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 663 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 663 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 663 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 663 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Creanțele cu termen și cele condiționale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condițiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparținând debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poștă, curier, telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poștă, curier, telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului și debitorului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului și debitorului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) bunul sau, după caz, felul prestației datorate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) bunul sau, după caz, felul prestației datorate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) modalitățile de executare solicitate de creditor
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) modalitățile de executare solicitate de creditor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) modalitățile de executare solicitate de creditor. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (3) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cererea de executare silită, în afara mențiunilor prevăzute la art. 148, va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) La cerere se vor atașa titlul executoriu în original sau în copie legalizată, după caz, și dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum și, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege
Textul în documentul-sursă ↗art. 664 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) La cerere se vor atașa titlul executoriu în original sau în copie legalizată, după caz, și dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum și, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 665 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) De îndată ce primește cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 665 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) De îndată ce primește cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 665 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanța de executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 665 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanța de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviințarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviințarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării. De asemenea, încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege;
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. debitorul se bucură de imunitate de executare; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. există alte impedimente prevăzute de lege
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. există alte impedimente prevăzute de lege. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (5) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(5) Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc
Textul în documentul-sursă ↗art. 666 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 667 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație
Textul în documentul-sursă ↗art. 667 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.
Textul în documentul-sursă ↗art. 667 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.
Textul în documentul-sursă ↗art. 667 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Comunicarea titlului executoriu și a somației, cu excepția cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somație ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancțiunea nulității executării
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite;
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. onorariul avocatului în faza de executare silită;
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită;
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025
6. cheltuielile de transport;
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) pct. 7 · forma din 14 decembrie 2025
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (3) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(3) Sunt cheltuieli de executare:
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepția onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepția onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(5), încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc
Textul în documentul-sursă ↗art. 670 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(5), încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 672 · forma din 14 decembrie 2025
Comunicarea actelor de procedură Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, iar, dacă aceasta nu este posibilă, potrivit dispozițiilor legale privind citarea și comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător. Dovada comunicării prin agent procedural are aceeași forță probantă cu dovada comunicării efectuate de către executor însuși
Textul în documentul-sursă ↗art. 674 · forma din 14 decembrie 2025
Când prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plată, executarea nu se poate face mai înainte de împlinirea acelui termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 677 · forma din 14 decembrie 2025
Când executarea depinde de o contraprestație, ce rezultă din același titlu executoriu și urmează să fie făcută de creditor în același timp cu prestația debitorului, executarea va putea fi făcută numai după ce creditorul a oferit debitorului propria prestație sau după ce a făcut dovada cu înscris că debitorul a primit-o ori este în întârziere cu primirea ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 687 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moștenirea nu a fost acceptată de către cei chemați la moștenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condițiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condițiile art. 58.
Textul în documentul-sursă ↗art. 687 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moștenirea nu a fost acceptată de către cei chemați la moștenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condițiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condițiile art. 58.
Textul în documentul-sursă ↗art. 687 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoștință, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite de îndată camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul să facă mențiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite și să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moștenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moștenitori, precum și faptul dacă până la acceptarea moștenirii de către cel puțin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 687 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care se constată că moștenirea nu a fost dezbătută sau, după caz, acceptată, creditorul sau executorul judecătoresc poate cere camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarului public deja sesizat întocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane în acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗art. 688 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă debitorul moare înainte de începerea executării silite și se constată că nu există niciun moștenitor acceptant și nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecătoresc, instanța de executare va numi de îndată un curator special, până când va fi numit, în condițiile legii, curatorul succesiunii, dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 688 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă debitorul moare înainte de începerea executării silite și se constată că nu există niciun moștenitor acceptant și nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecătoresc, instanța de executare va numi de îndată un curator special, până când va fi numit, în condițiile legii, curatorul succesiunii, dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 688 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori, executarea silită va fi pornită împotriva tuturor, în afară de cazul în care numai unii dintre aceștia sunt chemați, de lege ori potrivit voinței defunctului, să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moștenitorilor, aceștia vor fi citați, printr-o înștiințare colectivă, făcută la locul deschiderii moștenirii, pe numele acesteia, cu excepția cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 688 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori, executarea silită va fi pornită împotriva tuturor, în afară de cazul în care numai unii dintre aceștia sunt chemați, de lege ori potrivit voinței defunctului, să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moștenitorilor, aceștia vor fi citați, printr-o înștiințare colectivă, făcută la locul deschiderii moștenirii, pe numele acesteia, cu excepția cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 688 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă între moștenitori sunt și minori sau persoane care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanților sau a ocrotitorilor legali. Dacă însă după o lună de la moartea debitorului sau de la instituirea consilierii judiciare sau tutelei speciale nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecătoresc va putea cere instanței de executare numirea unui curator special, până la numirea lui dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 688 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă între moștenitori sunt și minori sau persoane care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanților sau a ocrotitorilor legali. Dacă însă după o lună de la moartea debitorului sau de la instituirea consilierii judiciare sau tutelei speciale nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecătoresc va putea cere instanței de executare numirea unui curator special, până la numirea lui dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 689 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă la moartea debitorului executarea era începută, ea se suspendă și nu va fi reluată împotriva succesibililor acceptanți decât după 10 zile de la data când aceștia au fost încunoștințați despre continuarea executării silite, dispozițiile art. 688 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 689 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă la moartea debitorului executarea era începută, ea se suspendă și nu va fi reluată împotriva succesibililor acceptanți decât după 10 zile de la data când aceștia au fost încunoștințați despre continuarea executării silite, dispozițiile art. 688 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 690 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice creditor poate interveni în cursul executării silite pornite de un alt creditor, însă numai în condițiile și limitele prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 690 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 690 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. creditorii care au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 690 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. creditorii care au un drept real de garanție sau, după caz, un drept de preferință asupra bunului urmărit, conservat în condițiile prevăzute de lege; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 690 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. creditorii chirografari titulari ai unor creanțe bănești rezultate din înscrisuri cu dată certă ori din registre ținute cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 691 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, intervenția poate fi făcută, sub sancțiunea prevăzută la art. 696, până la termenul stabilit de către executor pentru valorificarea, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege ori convenite de părți, a bunurilor mobile sau imobile urmărite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 691 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de garanție asupra bunurilor urmărite și care este conservat în condițiile prevăzute de lege, creditorii care au creanțe având ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum și alți creditori privilegiați care intervin în cursul urmăririi silite au dreptul să participe la distribuire după rangul conferit de dreptul lor de preferință, chiar dacă cererea de intervenție a fost făcută după expirarea termenului stabilit potrivit alin. (1), dacă și-au depus titlurile de creanță în termenul prevăzut la art. 869 alin. (2), în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire. Dispozițiile art. 866 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 692 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de intervenție trebuie să fie făcută cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 664, indicându-se în mod expres dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă, precum și dacă este garantată sau negarantată, în tot ori în parte, privilegiată sau chirografară, după caz. În cazul în care creditorul a cerut sau a obținut luarea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului, se va face mențiune și despre acest lucru, indicându-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor măsuri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 692 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea se depune la executorul judecătoresc, împreună cu copii certificate de pe documentele justificative, precum și de pe procesul-verbal de constatare a aplicării măsurii asigurătorii, dacă este cazul. În situația în care se reclamă creanțe bănești rezultate din înscrierile contabile făcute în registre ținute cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, cererea va fi însoțită, sub sancțiunea inadmisibilității, de un extras de pe înscrierile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public.
Textul în documentul-sursă ↗art. 692 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanței de executare competente, împreună cu toate documentele justificative, dispozițiile art. 665 și 666 aplicându-se în mod corespunzător. Până la soluționarea cererii de intervenție, instanța poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obținute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanța poate obliga creditorul intervenient la plata unei cauțiuni. Dispozițiile art. 719 alin. (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 692 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Instanța soluționează cererea în camera de consiliu, fără citarea părților, dispozițiile art. 666 aplicându-se în mod corespunzător. Dacă creditorii care au formulat cerere de intervenție nu au titlu executoriu, instanța va convoca în camera de consiliu, de urgență și în termen scurt, debitorul și creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoașterea de către debitor a creanțelor, dispunând totodată comunicarea către debitor a copiilor de pe cererile de intervenție și de pe documentele justificative.
Textul în documentul-sursă ↗art. 692 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) La termenul fixat de instanță, debitorul trebuie să declare dacă înțelege să recunoască, în tot sau în parte, creanțele pentru care a avut loc intervenția. Dacă debitorul nu se înfățișează, se consideră că recunoaște toate creanțele reclamate prin cererile de intervenție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 692 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dacă debitorul contestă, în tot sau în parte, creanțele reclamate, creditorii intervenienți ale căror creanțe au fost contestate au dreptul să solicite instanței, cu plata prealabilă a cauțiunii prevăzute la art. 719 alin. (2), să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte, dacă, în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea prevăzută la alin. (4), aceștia vor face dovada că au introdus acțiune în justiție în scopul obținerii titlului executoriu. Până la expirarea acestui termen, eliberarea sau, după caz, distribuirea acestor sume, dacă este cazul, se suspendă de drept, iar după împlinirea termenului instanța va decide asupra suspendării, în condițiile alin. (3), până la soluționarea litigiului printr-o hotărâre definitivă. În acest din urmă caz, aceste sume vor fi consemnate până la soluționarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, cu excepția situației în care ar fi pretinse de alți creditori în rang util.
Textul în documentul-sursă ↗art. 695 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorii intervenienți și cei ale căror creanțe au fost recunoscute de către debitor, în condițiile prevăzute la art. 692, pot să participe la distribuirea sumei rezultate din urmărire, în limita sumelor reclamate sau, după caz, recunoscute, și, dacă au titluri executorii, să participe, în condițiile legii, la urmărirea bunurilor debitorului și să solicite efectuarea unor acte de executare silită, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 695 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Creditorii intervenienți ale căror creanțe au fost contestate, în tot sau în parte, de către debitor și care au cerut instanței ca sumele reclamate să fie puse deoparte pot participa numai la distribuirea sumelor consemnate în condițiile prevăzute la art. 692 alin. (6), în afară de cazul în care ar fi pretinse de alți creditori în rang util.
Textul în documentul-sursă ↗art. 696 · forma din 14 decembrie 2025
Creditorii chirografari care au intervenit după expirarea termenului prevăzut la art. 691 alin. (1), dar înainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanță, în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire, au dreptul să participe la distribuirea părții din suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori, a creditorilor garantați sau privilegiați și a celor care au intervenit în timp util. Dispozițiile art. 692 alin. (4)-(6) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 697 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 697 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 698 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Perimarea executării atrage desființarea tuturor actelor de executare, cu excepția celor care au dus la realizarea, în parte, a creanței cuprinse în titlul executoriu și a accesoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 699 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În caz de perimare a executării, se va putea face, înăuntrul termenului de prescripție, o nouă cerere de executare silită, dispozițiile art. 665 și 666 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 701 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 701 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Executarea se suspendă și la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 701 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Pe perioada suspendării executării, actele de executare efectuate anterior, măsurile de executare dispuse de instanța de executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor și conturilor bancare, rămân în ființă, în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 701 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) După încetarea suspendării, executorul, la cererea părții interesate, va dispune continuarea executării, în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăși nu au fost desființate de instanța de judecată ori acestea nu au încetat prin efectul legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri;
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea silită încetează dacă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt și în drept, cu menționarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului și debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 703 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) pct. 2, 3 și 5 executorul judecătoresc îi va remite personal creditorului sau reprezentantului său titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 705 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazurile prevăzute la art. 703 alin.(1) pct. 2 se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 705 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazurile prevăzute la art. 703 alin.(1) pct. 2 se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 706 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.
Textul în documentul-sursă ↗art. 706 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.
Textul în documentul-sursă ↗art. 706 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
Textul în documentul-sursă ↗art. 706 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
Textul în documentul-sursă ↗art. 707 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 707 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, dacă dreptul de a obține obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obține un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepția autorității de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 707 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, dacă dreptul de a obține obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obține un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepția autorității de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 707 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, dacă dreptul de a obține obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obține un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepția autorității de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului de a obține obligarea pârâtului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului de a obține obligarea pârâtului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent;
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent;
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent;
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate ori își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate ori își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire;
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cursul prescripției se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prescripția nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 708 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prescripția nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. pe data depunerii cererii de reluare a executării; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. pe data depunerii cererii de reluare a executării;
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cursul prescripției se întrerupe:
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prescripția nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 709 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prescripția nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 710 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) După împlinirea termenului de prescripție, creditorul poate cere repunerea în acest termen numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 710 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de repunere în termen se introduce la instanța de executare competentă, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. Judecata cererii se face cu citarea părților, prin hotărâre supusă numai apelului, potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 710 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de repunere în termen se introduce la instanța de executare competentă, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. Judecata cererii se face cu citarea părților, prin hotărâre supusă numai apelului, potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 710 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă cererea de repunere în termen a fost admisă, creditorul poate formula cerere de executare silită în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 711 · forma din 14 decembrie 2025
Prevederile prezentului capitol se completează cu dispozițiile Codului civil privitoare la prescripția extinctivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 711 · forma din 14 decembrie 2025
Prevederile prezentului capitol se completează cu dispozițiile Codului civil privitoare la prescripția extinctivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 712 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nu se poate face o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații. Cu toate acestea, contestatorul își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Nu se poate face o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații. Cu toate acestea, contestatorul își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (3) · forma din 30 martie 2016
(3) Nu se poate face o nouă contestaţie de către aceeaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii. Cu toate acestea, contestatorul îşi poate modifica cererea iniţială adăugând motive noi de contestaţie dacă, în privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, contestația la executare poate fi introdusă și de o terță persoană, însă numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv
Textul în documentul-sursă ↗art. 713 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) În cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, contestația la executare poate fi introdusă și de o terță persoană, însă numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 714 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația se introduce la instanța de executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 714 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația se introduce la instanța de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 714 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului
Textul în documentul-sursă ↗art. 714 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 714 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare
Textul în documentul-sursă ↗art. 714 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) · forma din 30 martie 2016
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) pct. 3 · forma din 9 martie 2023
3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 715 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 716 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestațiile se fac cu respectarea cerințelor de formă prevăzute pentru cererile de chemare în judecată
Textul în documentul-sursă ↗art. 716 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestațiile se fac cu respectarea cerințelor de formă prevăzute pentru cererile de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 716 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Contestatorul care nu locuiește sau nu are sediul în localitatea de reședință a instanței poate, prin chiar cererea sa, să își aleagă domiciliul sau sediul procesual în această localitate, arătând persoana căreia urmează să i se facă comunicările
Textul în documentul-sursă ↗art. 716 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Întâmpinarea este obligatorie
Textul în documentul-sursă ↗art. 716 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Întâmpinarea este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația la executare se judecă cu procedura prevăzută de prezentul cod pentru judecata în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, dispozițiile art. 200 nefiind aplicabile în acest caz
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Contestația la executare se judecă cu procedura prevăzută de prezentul cod pentru judecata în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, dispozițiile art. 200 nefiind aplicabile în acest caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozițiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, și îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozițiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, și îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgență și cu precădere
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgență și cu precădere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) La cererea părților sau atunci când apreciază că este necesar, instanța va putea solicita relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc
Textul în documentul-sursă ↗art. 717 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) La cererea părților sau atunci când apreciază că este necesar, instanța va putea solicita relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 718 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun
Textul în documentul-sursă ↗art. 718 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 718 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută. Dacă prin contestație s-a cerut lămurirea înțelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicție, hotărârea prin care s-a soluționat contestația va putea fi atacată numai cu apel, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător
Textul în documentul-sursă ↗art. 718 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută. Dacă prin contestație s-a cerut lămurirea înțelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicție, hotărârea prin care s-a soluționat contestația va putea fi atacată numai cu apel, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță;
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025
3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(4) Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea prețului obținut din valorificarea acestor bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 719 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite se comunică din oficiu și de îndată executorului judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) De asemenea, dacă prin contestația la executare s-a cerut de către partea interesată împărțirea bunurilor proprietate comună, instanța va hotărî și asupra împărțelii acestora, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul respingerii contestației, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credință, el va fi obligat și la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul respingerii contestației, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credință, el va fi obligat și la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Hotărârea de admitere sau de respingere a contestației, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu și de îndată, și executorului judecătoresc
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă contestația este admisă, executorul judecătoresc este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanță
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă contestația este admisă, executorul judecătoresc este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Atunci când contestația a fost respinsă, suma reprezentând cauțiunea depusă rămâne indisponibilizată, urmând a servi la acoperirea creanțelor arătate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, după caz, situație în care se va comunica executorului și recipisa de consemnare a acestei sume
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) În cazul în care constată refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua orice altă măsură prevăzută de lege, instanța de executare va putea obliga executorul, prin aceeași hotărâre, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum și, la cererea părții interesate, la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) În cazul în care constată refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua orice altă măsură prevăzută de lege, instanța de executare va putea obliga executorul, prin aceeași hotărâre, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum și, la cererea părții interesate, la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În situația prevăzută la alin. (7), instanța va solicita încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) sau, după caz, actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege
Textul în documentul-sursă ↗art. 720 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În situația prevăzută la alin. (7), instanța va solicita încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) sau, după caz, actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 723 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 723 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 723 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗art. 723 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când se aplică art. 777.
Textul în documentul-sursă ↗art. 724 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 724 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 724 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 724 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 724 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 724 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 725 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanță judecătorească a fost desființat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanțelor judecătorești, iar modalitatea restabilirii situației anterioare executării nu este prevăzută de lege ori, deși este prevăzută, nu s-a luat această măsură, ea se va putea obține pe calea unei cereri introduse la instanța prevăzută la art. 724 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 726 · forma din 14 decembrie 2025
Hotărârea de primă instanță prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare executării poate fi dată cu executare provizorie, dispozițiile art. 449 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) lit. a) · forma din 7 decembrie 2020
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) lit. b) · forma din 7 decembrie 2020
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (1) teza introductivă · forma din 7 decembrie 2020
(1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (4) · forma din 7 decembrie 2020
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (5) · forma din 7 decembrie 2020
(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Sumele reținute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 864 și următoarele.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 729 alin. (7) · forma din 7 decembrie 2020
(7) Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 730 · forma din 14 decembrie 2025
Renunțarea la beneficiul dispozițiilor prevăzute în articolele din prezenta secțiune, precum și urmărirea ori cesiunea făcută cu încălcarea acestor dispoziții sunt nule de drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 769 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi din nou scos la vânzare, caz în care licitația va începe de la prețul de 75% din cel prevăzut în publicații sau anunțuri, iar bunul va fi vândut celui care va oferi prețul cel mai mare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 769 alin. (9) · forma din 14 decembrie 2025
(9) Dacă nu se oferă nici prețul minim prevăzut la alin. (8), licitația se va amâna la un alt termen, pentru care se vor îndeplini din nou formalitățile de publicitate prevăzute de art. 762. La acest termen, care nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data primei licitații, licitația va începe de la 50% din prețul inițial prevăzut în publicații sau anunțuri. Dacă nu se va obține nici acest preț, bunurile vor fi vândute, la același termen, la cel mai mare preț oferit, chiar și atunci când la licitație s-a prezentat un singur ofertant.
Textul în documentul-sursă ↗art. 774 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executorul judecătoresc îi va elibera, sub semnătura sa, fiecărui adjudecatar în parte un certificat de adjudecare, care va cuprinde data și locul licitației, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat și, după caz, a prețului plătit sau care urmează să fie plătit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 775 · forma din 14 decembrie 2025
Prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit, în afară de cazul în care adjudecatarul ar fi de acord să fie menținute sau vânzarea s-a făcut în condițiile art. 769 alin. (6).
Textul în documentul-sursă ↗art. 777 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul vânzărilor la licitație publică făcute în condițiile prezentei secțiuni nu este admisibilă nicio cerere de desființare a vânzării împotriva terțului adjudecatar care a plătit prețul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia. Asemenea cerere nu poate fi făcută decât pe cale de acțiune principală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 777 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desființată dacă există temei de nulitate, potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Se va putea popri și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției.
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (5) lit. a) · forma din 7 decembrie 2020
a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (5) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 781 alin. (5) teza introductivă · forma din 7 decembrie 2020
(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
Textul în documentul-sursă ↗art. 782 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 783 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar, și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 783 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar, și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 783 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) În adresa de înfiinţare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. (1), terţ poprit, interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 783 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În adresa de înființare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 783 alin. (7) · forma din 7 decembrie 2020
(7) În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură de asigurare şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu, se va comunica terţului poprit o copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 787. Titlul executoriu va fi însoţit de o adresă care va cuprinde numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, dacă sunt cunoscute, numărul şi data adresei în baza căreia s-a înfiinţat poprirea asigurătorie, numărul dosarului de executare şi datele de identificare a contului în care a fost consemnată suma poprită asigurătoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 784 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Din momentul comunicării adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit sunt indisponibilizate toate sumele şi bunurile poprite. De la indisponibilizare şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 784 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 784 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 784 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când se popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 784 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități în valută, instituțiile de credit sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimțământul titularului de cont, la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ziua respectivă, în vederea consemnării acestora potrivit dispozițiilor art. 787.
Textul în documentul-sursă ↗art. 784 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În cazul în care titlul executoriu cuprinde o obligație de plată în valută, instituțiile de credit sunt autorizate să efectueze convertirea în valuta indicată în titlul executoriu a sumelor existente în conturile debitorului, fie în lei, fie într-o altă valută decât aceea în care se face executarea, fără a fi necesar consimțământul titularului de cont, la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ziua respectivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 786 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Poprirea rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă sau este pensionat. În aceste cazuri, terțul poprit va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului de asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 786 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă debitorul părăsește unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă, ea îl va încunoștința pe creditor despre această împrejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoștința unității de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 787 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe decât cele arătate la pct. 2; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 787 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 787 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:
Textul în documentul-sursă ↗art. 787 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va proceda potrivit alin. (1), comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătați la pct. 1 și 2 din același alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 789 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care sunt înființate mai multe popriri și sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi depășesc suma urmăribilă din veniturile debitorului, terțul poprit, în termenul prevăzut la art. 787 alin. (1), va reține și va consemna suma urmăribilă, înștiințându-i pe executorii judecătorești care au înființat popririle, dispozițiile art. 654 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 789 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Distribuirea se va face de către executorul judecătoresc competent, potrivit dispozițiilor art. 864 și următoarele.
Textul în documentul-sursă ↗art. 790 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 790 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 790 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente în viitor, în acest ultim caz validarea producându-și efectele numai la data când sumele devin scadente. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pentru sumele viitoare, instanța va dispune menținerea popririi până la realizarea integrală a creanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 791 · forma din 14 decembrie 2025
Hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 792 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea de validare rămasă definitivă are efectul unei cesiuni de creanță și constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit, până la concurența sumelor pentru care s-a făcut validarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 794 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă după înființarea popririi cauza în temeiul căreia s-a înființat aceasta a încetat să mai existe, executorul judecătoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va dispune desființarea popririi printr-o adresă către terțul poprit. Atunci când poprirea a fost validată, desființarea acesteia se va face de instanța de executare prin încheiere executorie, dată cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 794 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă după înființarea popririi cauza în temeiul căreia s-a înființat aceasta a încetat să mai existe, executorul judecătoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va dispune desființarea popririi printr-o adresă către terțul poprit. Atunci când poprirea a fost validată, desființarea acesteia se va face de instanța de executare prin încheiere executorie, dată cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 818 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 818 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș.
Textul în documentul-sursă ↗art. 818 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă, prin arătarea unei fracțiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condițiile prevăzute la art. 823.
Textul în documentul-sursă ↗art. 829 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care imobilul supus urmăririi nu este înscris în cartea funciară, executorul judecătoresc va solicita biroului de cadastru și publicitate imobiliară, în numele debitorului, deschiderea cărții funciare, în baza unei documentații cadastrale întocmite de o persoană autorizată și a titlurilor de proprietate obținute, când este cazul, în condițiile art. 660. Cheltuielile necesare vor fi avansate de creditor și vor fi imputate debitorului cu titlu de cheltuieli de executare silită, în condițiile art. 670.
Textul în documentul-sursă ↗art. 846 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Executorul va oferi apoi spre vânzare imobilul, prin 3 strigări succesive, la intervale de timp care să permită opțiuni și supralicitări, pornind de la prețul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea, potrivit art. 836 alin. (1), sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preț.
Textul în documentul-sursă ↗art. 846 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitație sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la prețul cel mai mare oferit sau, în lipsă, de la cel fixat în publicație, scăzut cu valoarea acestor drepturi socotită potrivit art. 837 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 846 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Dacă din cauza existenței drepturilor arătate la alin. (6) nu s-a putut obține un preț suficient pentru acoperirea creanțelor ipotecare înscrise anterior, socotite după datele din cartea funciară, executorul judecătoresc va relua în aceeași zi licitația pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigările vor începe de la prețul menționat în publicația de vânzare, fără scăderea arătată la alin. (6).
Textul în documentul-sursă ↗art. 846 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025
(8) În cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o nouă publicație, în condițiile art. 839, cu excepția publicării anunțului într-un ziar de circulație națională sau locală. La acest termen, licitația va începe de la prețul de 75% din prețul de pornire al primei licitații. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației și există cel puțin 2 licitatori, la același termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, dar nu mai puțin de 30% din prețul de pornire al primei licitații. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația. În conținutul publicației de vânzare întocmite pentru cel de-al doilea termen vor fi inserate, sub sancțiunea nulității, toate aceste mențiuni privind modul de stabilire a prețului de adjudecare a imobilului la al doilea termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 846 alin. (9) · forma din 14 decembrie 2025
(9) Dacă nici la a doua licitație imobilul nu a fost adjudecat, la cererea creditorului, executorul judecătoresc va putea stabili o nouă licitație, în condițiile prevăzute la alin. (8). La termenul stabilit la alin. (8), licitația va începe de la prețul de 50% din prețul de pornire al primei licitații. Dacă nu se obține acest preț și există cel puțin 2 licitatori, bunul va fi vândut, la acest termen, la cel mai mare preț oferit, chiar dacă acesta din urmă este mai mic decât valoarea creanței ori a garanției. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de pornire al acestei licitații. În conținutul publicației de vânzare întocmite pentru cel de-al treilea termen vor fi inserate, sub sancțiunea nulității, toate aceste mențiuni privind modul de stabilire a prețului de adjudecare a imobilului la al treilea termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 857 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut. Dacă prețul de adjudecare se plătește în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 857 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2015
(3) De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 857 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Ipotecile și celelalte sarcini reale, precum și drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepția celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menținute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condițiile prevăzute la art. 846 alin. (7), toate notările făcute cu urmărirea silită, cu excepția notării contestației împotriva procesului-verbal de licitație, dacă aceasta nu a fost soluționată prin hotărârea rămasă definitivă, interdicția de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepția celei prevăzute la art. 856 alin. (3), precum și promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu și-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 857 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2015
(4) Ipotecile şi celelalte sarcini reale, precum şi drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepţia celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menţinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condiţiile prevăzute la art. 846 alin. (7), toate notările făcute cu urmărirea silită, cu excepţia notării contestaţiei împotriva procesului-verbal de licitaţie, dacă aceasta nu a fost soluţionată prin hotărârea rămasă definitivă, interdicţia de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepţia celei prevăzute la art. 856 alin. (3), precum şi promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu şi-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 860 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 860 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară, în condițiile art. 829 alin. (2), cererea de evicțiune se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. Această prescripție curge și împotriva minorilor și a persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 864 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă există un singur creditor urmăritor, după reținerea cheltuielilor de executare, când este cazul, suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia până la acoperirea integrală a drepturilor sale, iar suma rămasă disponibilă se predă debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) creanțele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie, orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum și creanțele născute împotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia îndeplinirii condițiilor sau formalităților prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat și înscrierea acestuia în registrul de publicitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2015
a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie, orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum şi creanţele născute împotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia îndeplinirii condiţiilor sau formalităţilor prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat şi înscrierea acestuia în registrul de publicitate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) cheltuielile de înmormântare a debitorului, în raport cu condiția și starea acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) creanțele reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreținerea și îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătății, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) creanțele rezultând din obligația legală de întreținere, alocații pentru copii sau obligația de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) creanțele fiscale provenite din impozite, taxe, contribuții și din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) creanțele rezultând din împrumuturi acordate de stat; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025
g) creanțele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice prin fapte ilicite; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. h) · forma din 14 decembrie 2025
h) creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum și din chirii sau arenzi; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. i) · forma din 14 decembrie 2025
i) creanțele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) lit. j) · forma din 14 decembrie 2025
j) alte creanțe. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferință, dacă legea nu prevede altfel:
Textul în documentul-sursă ↗art. 865 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul creanțelor care au aceeași ordine de preferință, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporțional cu creanța fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 867 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate, în condițiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art. 865 alin. (1) lit. c).
Textul în documentul-sursă ↗art. 867 · forma din 10 aprilie 2015
Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferinţă conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanţele lor vor fi plătite înaintea creanţelor prevăzute la art. 865 alin. (1) lit. c).
Textul în documentul-sursă ↗art. 868 · forma din 14 decembrie 2025
Dobânzile și penalitățile sau alte asemenea accesorii ale creanței principale vor urma ordinea de preferință a acestei creanțe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 869 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă există mai mulți creditori urmăritori sau intervenienți, suma rezultată din vânzare se distribuie acestora potrivit ordinii de preferință prevăzute la art. 865-868.
Textul în documentul-sursă ↗art. 869 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În acest scop, după depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vânzare, executorul va fixa de urgență un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 869 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Debitorul, creditorii urmăritori, organele fiscale locale, administratorii-sechestru, adjudecatarul și titularii drepturilor și sarcinilor stinse prin adjudecare, despre care executorul a luat cunoștință în condițiile art. 741 ori art. 836 alin. (2), vor fi înștiințați din oficiu despre fixarea acestui termen, potrivit dispozițiilor privitoare la comunicarea și înmânarea citațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 869 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Termenul se va afișa la sediul executorului judecătoresc și la cel al instanței de executare cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru depunerea titlurilor de creanță. Afișarea va fi constatată printr-un proces-verbal care se va depune la dosar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 869 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) După expirarea termenului arătat la alin. (4), niciun creditor nu va mai putea lua parte la distribuirea sumei obținute din urmărire.
Textul în documentul-sursă ↗art. 870 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În vederea participării la distribuire, toți creditorii interesați vor trebui să depună la sediul executorului judecătoresc, în termenul prevăzut la art. 869 alin. (4), titlurile de creanță, în original sau în copie certificată, arătând în mod distinct capitalul, dobânzile și cheltuielile ce le sunt datorate, precum și, dacă va fi cazul, drepturile de preferință neînscrise în cartea funciară sau în alte registre publice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 870 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Reprezentantul fiscului va depune înscrisurile doveditoare ale creanțelor statului sau unităților administrativ-teritoriale la sediul executorului judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 870 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Creditorii care au înființat măsuri asigurătorii asupra bunurilor urmărite, pentru a participa la distribuire, vor depune copii certificate de pe acțiune și de pe actul constatator al înființării măsurii asigurătorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 872 · forma din 14 decembrie 2025
De la data fixată pentru depunerea titlurilor de creanță, dobânzile creanțelor creditorilor urmăritori trecute în proiectul de distribuire încetează de a mai fi în sarcina debitorului urmărit, chiar în caz de convenție contrară. Dacă instituția de credit la care s-au depus ori consemnat aceste sume plătește dobânzi, creditorii nu vor avea drept decât la dobânzile ce se plătesc de instituția de credit la care s-au depus ori consemnat acele sume.
Textul în documentul-sursă ↗art. 875 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Proiectul de distribuire va fi comunicat debitorului și creditorilor care și-au depus titlurile de creanță, potrivit dispozițiilor privitoare la comunicarea și înmânarea citațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 875 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ei vor fi citați cu mențiunea expresă că, sub sancțiunea decăderii, în termen de 5 zile de la data comunicării, pot formula, în scris, obiecțiuni la proiectul de distribuire.
Textul în documentul-sursă ↗art. 875 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În lipsa obiecțiunilor în termenul arătat la alin. (2), proiectul de distribuire devine definitiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 875 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În caz de obiecțiune, executorul va convoca în scris debitorul și toți creditorii în vederea unei eventuale concilieri, care va avea loc la sediul executorului în termen de cel mult 15 zile de la data primirii ultimei contestații.
Textul în documentul-sursă ↗art. 876 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă la termenul fixat în vederea concilierii, debitorul sau creditorii care au formulat obiecțiuni nu mai stăruie în menținerea lor sau se ajunge la un acord privind modul de distribuire, executorul va lua act de acordul realizat și va dispune repartizarea sumelor potrivit acestei înțelegeri, care va fi consemnată într-un proces-verbal semnat de executor și de toate persoanele prezente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 876 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă nu se ajunge la un acord, iar cei care au formulat obiecțiuni stăruie în menținerea lor, executorul va încheia un proces-verbal în care se vor consemna obiecțiile celor prezenți, semnat de el și de cei prezenți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 876 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Cel nemulțumit de proiectul de distribuire poate introduce contestație în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (2). Contestația suspendă de drept plata creanței sau a părții din creanța contestată. La primul termen la care părțile au fost legal citate, instanța este obligată să se pronunțe asupra menținerii sau, după caz, a înlăturării suspendării. Instanța se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțare. Apelul nu suspendă de drept executarea încheierii atacate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 876 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul arătat la alin. (1) sunt considerați că au renunțat la obiecțiunile formulate, fiind decăzuți din dreptul de a face contestație la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 877 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Toate contestațiile formulate împotriva proiectului de distribuire se judecă de instanța de executare, printr-o singură hotărâre, de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților. Hotărârea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 877 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Contestatorul a cărui cerere a fost respinsă va răspunde față de creditori pentru dobânzile ce trec peste acelea prevăzute la art. 872 și pentru toate prejudiciile cauzate de întârzierea la plată a sumelor cuvenite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 878 · forma din 14 decembrie 2025
Erorile de calcul și alte greșeli materiale se vor îndrepta de executor, din oficiu ori la cerere, făcându-se mențiune despre aceasta în încheierea prin care se dispune eliberarea sau, după caz, distribuirea sumei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 883 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sumele corespunzătoare creanțelor contestate sau acelora pentru care sau înființat măsuri asigurătorii, precum și cele reclamate în condițiile prevăzute la art. 692 alin. (6), dar nerecunoscute, în tot sau în parte, de debitor, vor fi consemnate spre a fi plătite ulterior.
Textul în documentul-sursă ↗art. 883 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) După rămânerea definitivă a hotărârii de soluționare a contestației sau a celei date asupra acțiunii pe baza căreia s-a înființat măsura asigurătorie, executorul, la cererea debitorului sau a creditorului interesat, va dispune, potrivit hotărârii respective, fie eliberarea sumelor corespunzătoare creanței contestate ori alocate pe bază de măsură asigurătorie, fie distribuirea lor, în condițiile legii, între creditorii rămași neîndestulați. Suma rămasă se va elibera debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 886 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Creditorii care nu au fost îndestulați pot cere însă reluarea urmăririi silite, în condițiile legii, sau efectuarea unei noi urmăriri asupra altor bunuri ale debitorului, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 886 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2015
(2) Creditorii care nu au fost îndestulaţi pot cere însă reluarea urmăririi silite, în condiţiile legii, sau efectuarea unei noi urmăriri asupra altor bunuri ale debitorului, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 888 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care obligația debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiei unui bun, în predarea unui bun sau a folosinței acestuia ori în evacuarea debitorului dintr-o locuință sau dintr-o altă incintă, în desființarea unei construcții, plantații sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa în termenul prevăzut în somație, creditorul va solicita executarea silită, putând, în raport cu împrejurările cauzei și natura obligației ce se execută, să sesizeze instanța de executare, în vederea aplicării unei penalități.
Textul în documentul-sursă ↗art. 888 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Atribuirea prin hotărâre judecătorească a unui imobil sau obligația de a-l preda, a-l lăsa în posesie ori în folosință, după caz, cuprinde și obligația de evacuare a imobilului, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 889 · forma din 14 decembrie 2025
La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanța va putea să dispună, prin încheierea de încuviințare a executării silite sau pe cale separată, ca executarea silită să se facă de îndată și fără somație.
Textul în documentul-sursă ↗art. 889 · forma din 14 decembrie 2025
Executarea fără somație La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanța va putea să dispună, prin încheierea de încuviințare a executării silite sau pe cale separată, ca executarea silită să se facă de îndată și fără somație.
Textul în documentul-sursă ↗art. 891 · forma din 14 decembrie 2025
În cazul în care predarea silită a unui bun a devenit imposibilă din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorării acestuia ori a altor asemenea împrejurări, executorul va consemna aceasta într-un proces-verbal întocmit în condițiile art. 890, și totodată va dispune, prin încheiere, încetarea executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 892 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă în titlu executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilității predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării obligației de a face ce implică faptul personal al debitorului, instanța de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părților, în termen scurt. În toate cazurile, la cererea creditorului, instanța va avea în vedere și prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunăvoie a obligației, înainte ca aceasta să devină imposibil de executat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 893 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă partea obligată să predea un bun mobil, determinat prin calitate și cantitate, nu își îndeplinește obligația în termen de 24 de ore de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, predarea lui se va face prin executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 894 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 893, executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se află, punându-l pe creditor în drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 895 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă, în termen de 30 de zile de la data deplasării executorului judecătoresc la locul de unde urma să fie ridicat bunul mobil, nu s-a efectuat predarea silită către creditor, executorul judecătoresc, la cererea acestuia din urmă, poate întocmi o încheiere prin care să constate imposibilitatea de predare. Dispozițiile art. 891 și 892 se aplică în mod corespunzător chiar și atunci când debitorul, ulterior împlinirii termenului de 30 de zile, oferă predarea bunului către creditor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 896 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Nicio evacuare din imobilele cu destinație de locuință nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie și până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispozițiilor legislației locative, el și familia sa nu au la dispoziție o locuință corespunzătoare ori că debitorul și familia sa au o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 896 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuință și nici celor care au fost evacuați pentru că pun în pericol relațiile de conviețuire sau tulbură în mod grav liniștea publică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 896 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuință și nici celor care au fost evacuați pentru că pun în pericol relațiile de conviețuire sau tulbură în mod grav liniștea publică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 897 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă partea obligată să evacueze ori să predea un imobil nu își îndeplinește această obligație în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 898 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 897, executorul judecătoresc se va deplasa la fața locului, va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, îl va evacua din imobilul respectiv pe debitor împreună cu toate persoanele care ocupă imobilul în fapt ori fără niciun titlu opozabil creditorului, cu sau fără ajutorul forței publice, după caz, punând pe creditor în drepturile sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 898 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 897, executorul judecătoresc se va deplasa la fața locului, va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, îl va evacua din imobilul respectiv pe debitor împreună cu toate persoanele care ocupă imobilul în fapt ori fără niciun titlu opozabil creditorului, cu sau fără ajutorul forței publice, după caz, punând pe creditor în drepturile sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 898 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când debitorul lipsește sau refuză să deschidă ușile, executorul va fi însoțit de agenți ai forței publice ori reprezentanți ai jandarmeriei, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 900 · forma din 14 decembrie 2025
Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentului capitol, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, dispozițiile art. 890 fiind aplicabile. În cazul în care debitorul refuză primirea procesului-verbal, lipsește ori, după caz, a părăsit imobilul după începerea executării, iar domiciliul său se afla în acel imobil, executorul judecătoresc, dacă debitorul nu i-a comunicat un domiciliu ales, va proceda la afișarea procesului-verbal de predare silită pe ușa imobilului sau în orice altă parte a imobilului care îl face vizibil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 900 · forma din 14 decembrie 2025
Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentului capitol, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, dispozițiile art. 890 fiind aplicabile. În cazul în care debitorul refuză primirea procesului-verbal, lipsește ori, după caz, a părăsit imobilul după începerea executării, iar domiciliul său se afla în acel imobil, executorul judecătoresc, dacă debitorul nu i-a comunicat un domiciliu ales, va proceda la afișarea procesului-verbal de predare silită pe ușa imobilului sau în orice altă parte a imobilului care îl face vizibil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 902 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă, după încheierea procesului-verbal de predare silită, debitorul sau orice altă persoană, în lipsa consimțământului expres prealabil ori a unei hotărâri judecătorești, pătrunde sau se reinstalează în imobil, la cererea creditorului ori a altei persoane interesate, se va putea face o nouă executare silită în baza aceluiași titlu executoriu, fără somație și fără nicio altă formalitate prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 906 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 906 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 906 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere, dată cu citarea părților. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu își execută obligația prevăzută în titlu executoriu, până la stingerea ei completă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 906 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 906 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Încheierea dată în condițiile alin. (4) este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 906 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025
(7) Acordarea de penalități în condițiile alin. (1)-(4) nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, la cererea creditorului, în condițiile art. 892 sau ale dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 910 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și în cazul măsurilor privitoare la minori prevăzute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuinței minorului, darea în plasament, înapoierea minorului de către persoana care îl ține fără drept, exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, precum și alte măsuri prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 910 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În aceste cazuri, executorul judecătoresc va trimite părintelui sau persoanei la care se află minorul încheierea de încuviințare a executării împreună cu o somație în care îi va comunica acesteia data la care să se prezinte împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluării acestuia de către creditor, sau, după caz, îi va pune în vedere să permită celuilalt părinte să își exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 910 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă debitorul nu se va conforma somației executorului, acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanța de executare pentru a se face aplicarea prevederilor art. 906.
Textul în documentul-sursă ↗art. 910 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă debitorul nu se va conforma somației executorului, acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanța de executare pentru a se face aplicarea prevederilor art. 906.
Textul în documentul-sursă ↗art. 911 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă în termen de o lună de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 906 alin. (2) debitorul nu execută obligația sa, executorul judecătoresc va proceda la executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 911 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Executarea se va efectua în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului și, când acesta apreciază că este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta. Prezența psihologului nu este necesară dacă reprezentantul direcției are această calificare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 911 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Executarea se va efectua în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului și, când acesta apreciază că este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta. Prezența psihologului nu este necesară dacă reprezentantul direcției are această calificare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 911 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) La solicitarea executorului judecătoresc, agenții forței publice sunt obligați să își dea concursul la executare, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 911 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 912 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă debitorul nu își îndeplinește obligația, penalitatea stabilită de instanță potrivit art. 906 va curge până la momentul executării, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 906 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 912 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă debitorul nu își îndeplinește obligația, penalitatea stabilită de instanță potrivit art. 906 va curge până la momentul executării, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 906 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 912 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația în termenul prevăzut la alin. (1), precum și atunci când debitorul este de rea-credință și ascunde minorul, executorul judecătoresc va consemna acest fapt și va sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanța de executare în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 912 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligația în termenul prevăzut la alin. (1), precum și atunci când debitorul este de rea-credință și ascunde minorul, executorul judecătoresc va consemna acest fapt și va sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanța de executare în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanță va întocmi un raport pe care îl va comunica instanței, executorului judecătoresc și direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 911.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 911.
Textul în documentul-sursă ↗art. 913 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Dacă și în cursul acestei proceduri executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului, creditorul poate sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art. 906 alin. (2) și (4)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 914 · forma din 14 decembrie 2025
Executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal în care va constata modul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute la art. 910 alin. (1), dispozițiile art. 890 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 914 · forma din 14 decembrie 2025
Procesul-verbal de constatare Executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal în care va constata modul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute la art. 910 alin. (1), dispozițiile art. 890 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 915 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 915 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 915 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗context: art. 915 notă la caracterele 37704–37941 · forma din 14 decembrie 2025
(la 21-12-2018, Alineatul (2) din Articolul 915 , Capitolul I , Titlul I , Cartea a VI-a a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din LEGEA nr. 310 din 17 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1074 din 18 decembrie 2018 )
Textul în documentul-sursă ↗art. 916 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de divorț va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, numele copiilor minori ai celor 2 soți ori adoptați de aceștia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 916 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă nu sunt copii minori, se va menționa în cerere această împrejurare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 916 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) La cerere se vor alătura o copie a certificatului de căsătorie și, după caz, câte o copie a certificatelor de naștere ale copiilor minori.
Textul în documentul-sursă ↗art. 916 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) La cerere se poate alătura, după caz, înțelegerea soților rezultată din mediere cu privire la desfacerea căsătoriei și, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 917 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Soțul pârât poate să facă și el cerere de divorț, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 917 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Soțul pârât poate să facă și el cerere de divorț, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 917 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea pârâtului se va face la aceeași instanță și se va judeca împreună cu cererea reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 917 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care motivele divorțului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la prima instanță și în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi făcută direct la instanța învestită cu judecarea apelului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 917 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) și (3) atrage decăderea soțului pârât din dreptul de a cere divorțul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă, soțul pârât poate cere divorțul pentru motive ivite ulterior.
Textul în documentul-sursă ↗art. 917 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) și (3) atrage decăderea soțului pârât din dreptul de a cere divorțul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă, soțul pârât poate cere divorțul pentru motive ivite ulterior.
Textul în documentul-sursă ↗art. 918 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Desfacerea căsătoriei prin divorț poate fi cerută numai de soți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 918 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, soțul care beneficiază de tutelă specială poate cere divorțul prin reprezentant legal sau personal în cazul în care face dovada că are discernământul neafectat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta;
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) numele soților după divorț; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) locuința familiei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) locuința familiei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) locuința familiei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii căsătoriei; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025
d) despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii căsătoriei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) obligația de întreținere sau prestația compensatorie între foștii soți; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) obligația de întreținere sau prestația compensatorie între foștii soți;
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) încetarea regimului matrimonial și, după caz, lichidarea comunității de bunuri și partajul acestora. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) încetarea regimului matrimonial și, după caz, lichidarea comunității de bunuri și partajul acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025
(1) La cerere, instanța de divorț se pronunță și cu privire la:
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Când soții au copii minori, născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești și a locuinței copiilor după divorț, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, instanța se va pronunța din oficiu și asupra numelui pe care îl vor purta soții după divorț, potrivit prevederilor Codului civil .
Textul în documentul-sursă ↗art. 919 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) De asemenea, instanța se va pronunța din oficiu și asupra numelui pe care îl vor purta soții după divorț, potrivit prevederilor Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 920 · forma din 14 decembrie 2025
Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 921 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În fața instanțelor de fond, părțile se vor înfățișa în persoană, afară numai dacă unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, beneficiază de tutelă specială, are reședința în străinătate sau se află într-o altă asemenea situație, care îl împiedică să se prezinte personal; în astfel de cazuri cel în cauză se va putea înfățișa prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator.
Textul în documentul-sursă ↗art. 921 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța va încerca la fiecare înfățișare împăcarea soților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 921 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În toate cazurile, instanța este obligată să îl asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil .
Textul în documentul-sursă ↗art. 922 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă la termenul de judecată, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută.
Textul în documentul-sursă ↗art. 922 · forma din 14 decembrie 2025
Absența reclamantului Dacă la termenul de judecată, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută.
Textul în documentul-sursă ↗art. 923 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă procedura de citare a soțului pârât a fost îndeplinită prin afișare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanța va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pârâtul își are locuința la locul indicat în cerere și, dacă va constata că nu locuiește acolo, va dispune citarea lui la locuința sa efectivă, precum și, dacă este cazul, la locul său de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 923 · forma din 14 decembrie 2025
Citarea pârâtului Dacă procedura de citare a soțului pârât a fost îndeplinită prin afișare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanța va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pârâtul își are locuința la locul indicat în cerere și, dacă va constata că nu locuiește acolo, va dispune citarea lui la locuința sa efectivă, precum și, dacă este cazul, la locul său de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 923 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 923 Citarea pârâtului Dacă procedura de citare a soțului pârât a fost îndeplinită prin afișare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanța va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pârâtul își are locuința la locul indicat în cerere și, dacă va constata că nu locuiește acolo, va dispune citarea lui la locuința sa efectivă, precum și, dacă este cazul, la locul său de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 924 · forma din 14 decembrie 2025
Reclamantul poate renunța la judecată în tot cursul judecății, chiar dacă pârâtul se împotrivește. Renunțarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divorț făcute de pârât.
Textul în documentul-sursă ↗art. 924 · forma din 14 decembrie 2025
Renunțarea la judecată Reclamantul poate renunța la judecată în tot cursul judecății, chiar dacă pârâtul se împotrivește. Renunțarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divorț făcute de pârât.
Textul în documentul-sursă ↗art. 925 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Soții se pot împăca în tot cursul judecății, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanța va lua act de împăcare și va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum și restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 925 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Oricare dintre soți va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare și, în acest caz, se va putea folosi și de faptele vechi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 926 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă în timpul procesului de divorț unul dintre soți decedează, instanța va lua act de încetarea căsătoriei și va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 926 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moștenitori, aceștia vor putea continua acțiunea, pe care instanța o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soțului pârât. În caz contrar, dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 926 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cu toate acestea, când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moștenitori, aceștia vor putea continua acțiunea, pe care instanța o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soțului pârât. În caz contrar, dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 926 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Pentru introducerea în cauză a moștenitorilor soțului reclamant, instanța va face aplicarea art. 412 alin. (1) pct. 1.
Textul în documentul-sursă ↗art. 926 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul în care acțiunea este continuată de moștenitorii soțului reclamant, potrivit alin. (2), căsătoria se socotește desfăcută la data introducerii cererii de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗art. 927 · forma din 14 decembrie 2025
Nemotivarea hotărârii Hotărârea prin care se pronunță divorțul nu se va motiva, dacă ambele părți solicită instanței aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 928 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Apelul reclamantului împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesusținut, dacă la judecată se prezintă numai pârâtul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 928 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Apelul pârâtului va fi judecat chiar dacă se înfățișează numai reclamantul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 928 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă unul dintre soți s-a recăsătorit, hotărârea definitivă prin care s-a desfăcut căsătoria nu este supusă contestației în anulare și revizuirii în ce privește divorțul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 928 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Instanța la care hotărârea de divorț a rămas definitivă o va trimite, din oficiu, serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria, Registrului național al regimurilor matrimoniale, prevăzut de Codul civil, și, dacă unul dintre soți a fost profesionist, registrului comerțului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 929 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică cazurilor în care soții au optat pentru divorțul pe cale administrativă sau notarială, în condițiile Codului civil .
Textul în documentul-sursă ↗art. 930 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care cererea de divorț se întemeiază, în condițiile prevăzute de Codul civil , pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 930 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care cererea de divorț se întemeiază, în condițiile prevăzute de Codul civil, pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 930 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care cererea de divorț se întemeiază, în condițiile prevăzute de Codul civil, pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 930 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Atunci când este cazul, în cererea de divorț soții vor stabili și modalitățile în care au convenit să fie soluționate cererile accesorii divorțului, cu excepția cazului în care unul dintre aceștia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 930 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Primind cererea formulată în condițiile alin. (1), instanța va verifica existența consimțământului soților, după care va fixa termen pentru soluționarea cererii în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 931 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunța divorțul, fără a face mențiune despre culpa soților. Prin aceeași hotărâre, instanța va lua act de învoiala soților cu privire la cererile accesorii, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 931 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunța divorțul, fără a face mențiune despre culpa soților. Prin aceeași hotărâre, instanța va lua act de învoiala soților cu privire la cererile accesorii, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 931 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, precum și în situația în care unul dintre aceștia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, instanța va administra probele prevăzute de lege pentru soluționarea acestora și, la cererea părților, va pronunța o hotărâre cu privire la divorț, potrivit alin. (1), soluționând totodată și cererile privind exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor și numele soților după divorț.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 931 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, precum și în situația în care unul dintre aceștia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, instanța va administra probele prevăzute de lege pentru soluționarea acestora și, la cererea părților, va pronunța o hotărâre cu privire la divorț, potrivit alin. (1), soluționând totodată și cererile privind exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor și numele soților după divorț.
Textul în documentul-sursă ↗art. 931 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanța va continua judecata, pronunțând o hotărâre supusă căilor de atac prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 931 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (1) este definitivă, iar hotărârea pronunțată potrivit alin. (2) este definitivă numai în ceea ce privește divorțul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 932 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când cererea de divorț este întemeiată pe culpa soțului pârât, iar acesta recunoaște faptele care au dus la destrămarea vieții conjugale, instanța, dacă reclamantul este de acord, va pronunța divorțul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorț și fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 932 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dispozițiile art. 931 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 932 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă reclamantul nu este de acord cu pronunțarea divorțului în condițiile alin. (1), cererea va fi soluționată potrivit art. 934.
Textul în documentul-sursă ↗art. 933 · forma din 14 decembrie 2025
Când divorțul este cerut pentru că starea sănătății unuia dintre soți face imposibilă continuarea căsătoriei, instanța va administra probe privind existența bolii și starea sănătății soțului bolnav și va pronunța divorțul, potrivit Codului civil , fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 933 · forma din 14 decembrie 2025
Condiții Când divorțul este cerut pentru că starea sănătății unuia dintre soți face imposibilă continuarea căsătoriei, instanța va administra probe privind existența bolii și starea sănătății soțului bolnav și va pronunța divorțul, potrivit Codului civil, fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 934 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța va pronunța divorțul din culpa soțului pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 934 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța poate să pronunțe divorțul din culpa ambilor soți, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 934 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
Instanța poate să pronunțe divorțul din culpa ambilor soți, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 934 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvențională, iar din dovezile administrate rezultă că numai reclamantul este culpabil de destrămarea căsătoriei, cererea acestuia va fi respinsă ca neîntemeiată, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 935 privind pronunțarea divorțului din culpa exclusivă a reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 935 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când soții sunt separați în fapt de cel puțin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorțul, asumându-și responsabilitatea pentru eșecul căsătoriei. În acest caz, instanța va verifica existența și durata despărțirii în fapt și va pronunța divorțul din culpa exclusivă a reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 935 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când soții sunt separați în fapt de cel puțin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorțul, asumându-și responsabilitatea pentru eșecul căsătoriei. În acest caz, instanța va verifica existența și durata despărțirii în fapt și va pronunța divorțul din culpa exclusivă a reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 935 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă soțul pârât se declară de acord cu divorțul, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 931.
Textul în documentul-sursă ↗art. 952 · forma din 7 decembrie 2020
Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/şi imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terţ în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obţine un titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 952 · forma din 14 decembrie 2025
Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/și imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 953 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeşte că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 953 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 953 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanţă nu este constatată în scris, dacă dovedeşte că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 953 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 953 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurător chiar şi atunci când creanţa nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1) şi să depună o cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 954 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în prima instanţă. Creditorul nu este dator să individualizeze bunurile asupra cărora solicită să se înfiinţeze sechestrul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 954 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Instanţa va decide de urgenţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, stabilind suma până la care se încuviinţează sechestrul, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 954 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestru se comunică creditorului de îndată de către instanţă, iar debitorului de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii. Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 955 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Măsura sechestrului asigurător se duce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens. Dispoziţiile art. 665 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 955 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Sechestrul asigurător înfiinţat asupra unui bun supus unor formalităţi de publicitate se va înscrie de îndată în cartea funciară, registrul comerţului, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare sau în alte registre publice, după caz. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 955 alin. (4) · forma din 7 decembrie 2020
(4) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestaţie la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 956 · forma din 7 decembrie 2020
Nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă atrage desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător. Aceasta se constată prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 957 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 954 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 957 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) De asemenea, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor. Dispoziţiile art. 955 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 958 · forma din 7 decembrie 2020
Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obţinut titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 959 · forma din 7 decembrie 2020
În toate cazurile în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel, calea de atac este recursul, dispoziţiile art. 954 şi 957 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 970 · forma din 7 decembrie 2020
Poprirea asigurătorie se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile stabilite la art. 953.
Textul în documentul-sursă ↗art. 971 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Soluţionarea cererii, executarea măsurii, desfiinţarea şi ridicarea popririi asigurătorii se vor efectua potrivit dispoziţiilor art. 954-959, care se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 971 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) În cererea de poprire bancară creditorul nu este dator să individualizeze terţii popriţi cu privire la care solicită să se înfiinţeze poprirea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 972 · forma din 7 decembrie 2020
Sechestrul judiciar constă în indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condiţiile legii, a altor bunuri, prin încredinţarea pazei acestora unui administrator-sechestru desemnat potrivit art. 976.
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Ori de câte ori există un proces asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună, instanţa de judecată va putea să încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (2) lit. a) · forma din 7 decembrie 2020
a) asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa;
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (2) lit. b) · forma din 7 decembrie 2020
b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual;
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (2) lit. c) · forma din 7 decembrie 2020
c) asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări.
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (2) teza introductivă · forma din 7 decembrie 2020
(2) Se va putea, de asemenea, încuviinţa sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces:
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), partea care a obţinut instituirea sechestrului judiciar este obligată să introducă acţiunea la instanţa competentă, să iniţieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau să solicite punerea în executare a titlului executoriu, într-un termen de cel mult 20 de zile de la data încuviinţării măsurii asigurătorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 973 alin. (4) · forma din 7 decembrie 2020
(4) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (3) atrage desfiinţarea de drept a sechestrului judiciar. Aceasta se constată prin încheiere definitivă dată fără citarea părţilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 974 · forma din 7 decembrie 2020
Cererea pentru înfiinţarea sechestrului judiciar se va adresa instanţei învestite cu judecarea acţiunii principale în cazul prevăzut la art. 973 alin. (1), respectiv instanţei în circumscripţia căreia se află bunul în cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 975 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Cererea de sechestru judiciar se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 975 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) În caz de admitere, instanţa va putea să îl oblige pe reclamant la darea unei cauţiuni, dispoziţiile art. 956 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 975 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) În cazul bunurilor imobile se va proceda şi la înscrierea în cartea funciară potrivit art. 955 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 975 alin. (4) · forma din 7 decembrie 2020
(4) Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Dispoziţiile art. 954 alin. (4) şi cele ale art. 959 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 976 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane desemnate de instanţă, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc, sesizat de partea interesată, se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi îl va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi instanţei care a încuviinţat măsura.
Textul în documentul-sursă ↗art. 976 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va încasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plăti datorii cu caracter curent, precum şi pe cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit, administratorul-sechestru va putea să înstrăineze bunul în cazul în care acesta nu poate fi conservat sau dacă, dintr-un alt motiv, măsura înstrăinării este vădit necesară şi, dacă a fost în prealabil autorizat, el va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru.
Textul în documentul-sursă ↗art. 976 alin. (3) · forma din 7 decembrie 2020
(3) Dacă administrator-sechestru a fost numită o altă persoană decât deţinătorul, instanţa va fixa, pentru activitatea prestată, o sumă drept remuneraţie, stabilind totodată şi modalităţile de plată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 977 · forma din 7 decembrie 2020
În cazuri urgente, instanţa va putea numi, prin încheiere definitivă dată fără citarea părţilor, un administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de sechestru judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 980 · forma din 14 decembrie 2025
Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepția cazurilor în care legea prevede o altă procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 980 · forma din 14 decembrie 2025
Reguli aplicabile Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepția cazurilor în care legea prevede o altă procedură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 981 · forma din 14 decembrie 2025
Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 981 · forma din 14 decembrie 2025
Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 981 · forma din 14 decembrie 2025
Cuprinsul cererii Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 981 · forma din 9 martie 2023
+ Articolul 981 Cuprinsul cererii Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 982 · forma din 14 decembrie 2025
La primul termen de judecată, dacă părțile sunt prezente, instanța le va lua declarație cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului și va lua act, când este cazul, de recunoașterile și acordul lor cu privire la existența bunurilor, locul unde se află și valoarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 983 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În tot cursul procesului, instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 983 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor. Împărțeala se poate face prin bună învoială și dacă printre cei interesați se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruți, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 983 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor. Împărțeala se poate face prin bună învoială și dacă printre cei interesați se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruți, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 983 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care înțelegerea privește numai partajul anumitor bunuri, instanța va lua act de această învoială și va pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 983 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dispozițiile art. 438-441 sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 984 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Textul în documentul-sursă ↗art. 984 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Textul în documentul-sursă ↗art. 985 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 985 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 985 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă, în condițiile legii, s-au formulat și alte cereri în legătură cu partajul și de a căror soluționare depinde efectuarea acestuia, precum cererea de reducțiune a liberalităților excesive, cererea de raport al donațiilor și altele asemenea, prin încheierea arătată la alin. (1) instanța se va pronunța și cu privire la aceste cereri.
Textul în documentul-sursă ↗art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 986 · forma din 14 decembrie 2025
În cazul în care, după pronunțarea încheierii prevăzute la art. 985, dar mai înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală, se constată că există și alți coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărțelii, fără ca privitor la acești coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța va putea da, cu citarea părților, o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, și coproprietarii sau bunurile omise. În aceleași condiții, instanța poate, cu consimțământul tuturor coproprietarilor, să elimine un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărțit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 986 · forma din 14 decembrie 2025
În cazul în care, după pronunțarea încheierii prevăzute la art. 985, dar mai înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală, se constată că există și alți coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărțelii, fără ca privitor la acești coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța va putea da, cu citarea părților, o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, și coproprietarii sau bunurile omise. În aceleași condiții, instanța poate, cu consimțământul tuturor coproprietarilor, să elimine un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărțit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 987 · forma din 14 decembrie 2025
Încheierile prevăzute la art. 985 alin. (1) și art. 986 pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 988 · forma din 14 decembrie 2025
La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 988 · forma din 14 decembrie 2025
Criteriile partajului La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 988 · forma din 9 martie 2023
+ Articolul 988 Criteriile partajului La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 989 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗art. 989 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗art. 989 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemnează, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui acestuia bunul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 989 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.
Textul în documentul-sursă ↗art. 990 · forma din 14 decembrie 2025
La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Textul în documentul-sursă ↗art. 990 · forma din 14 decembrie 2025
Atribuirea definitivă La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Textul în documentul-sursă ↗art. 991 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 991 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă părțile sunt de acord ca vânzarea să se facă prin bună învoială, instanța va stabili și termenul la care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, în afară de cazul în care părțile sunt de acord cu majorarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗art. 991 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care vreuna dintre părți nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit potrivit alin. (2), instanța, prin încheiere dată cu citarea părților, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 991 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care vreuna dintre părți nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit potrivit alin. (2), instanța, prin încheiere dată cu citarea părților, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 991 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunțare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către un executor judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitație publică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Executorul va fixa termenul de licitație, care nu va putea depăși 30 de zile pentru bunurile mobile și 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, și va înștiința coproprietarii despre data, ora și locul vânzării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Pentru termenul de licitație a bunurilor mobile, executorul va întocmi și afișa publicația de vânzare, cu cel puțin 5 zile înainte de acel termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În cazul vânzării unui bun imobil, executorul va întocmi și afișa publicația de vânzare cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul de licitație.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preț oferit de participanții la licitație. De asemenea, ei pot conveni ca vânzarea să nu se facă sub un anumit preț.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025
(6) Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispozițiile prezentului cod privitoare la vânzarea la licitație a bunurilor mobile și imobile prevăzute în materia executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 992 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2015
(6) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile prezentului cod privitoare la vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile şi imobile prevăzute în materia executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗art. 993 · forma din 14 decembrie 2025
La cererea uneia dintre părți, instanța poate proceda la împărțeala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 991.
Textul în documentul-sursă ↗art. 994 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În toate cazurile, asupra cererii de partaj instanța se va pronunța prin hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗art. 994 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalți, precum și cele rezultate din vânzare vor fi împărțite de instanță potrivit dreptului fiecărui coproprietar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 994 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2015
(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi cele rezultate din vânzare vor fi împărţite de instanţă potrivit dreptului fiecărui coproprietar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 994 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, instanța va hotărî închiderea dosarului. Dacă se introduce o nouă cerere de partaj, încheierile de admitere în principiu prevăzute la art. 985 și 986 nu au autoritate de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 995 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea de partaj are efect constitutiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 995 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanța nu a dispus în mod expres această predare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 995 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 995 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 995 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 706.
Textul în documentul-sursă ↗art. 996 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor, hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 996 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pentru a intra în posesia bunurilor atribuite și a căror predare i-a fost refuzată de ceilalți coproprietari, partea interesată va trebui să exercite acțiunea în revendicare.
Textul în documentul-sursă ↗Articolul 996 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 996 Revendicarea bunurilor atribuite(1) În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor, hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare silită.(2) Pentru a intra în posesia bunurilor atribuite și a căror predare i-a fost refuzată de ceilalți coproprietari, partea interesată va trebui să exercite acțiunea în revendicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗art. 997 alin. (5) · forma din 7 decembrie 2020
(5) Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗art. 998 · forma din 14 decembrie 2025
Instanța competentă Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 998 · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 998 · forma din 7 decembrie 2020
Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1000 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025
Transformarea cererii La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025
La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 1.001 Transformarea cererii La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune. +
Textul în documentul-sursă ↗art. 1002 · forma din 14 decembrie 2025
Articolul 1.002 Autoritatea de lucru judecat(1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.(2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.(3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială. + Titlul VII Cererile posesorii +
Textul în documentul-sursă ↗art. 1002 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1002 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1002 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1007 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) În scopul prevăzut la art. 1.006, debitorul va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află domiciliul ori sediul creditorului sau domiciliul ales al acestuia, o somaţie, prin care este invitat să primească prestaţia datorată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1007 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) În acea somaţie se vor arăta locul, data şi ora când suma sau obiectul oferit urmează să îi fie predat creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1008 · forma din 15 februarie 2017
În cazul în care creditorul primeşte suma sau bunul oferit, debitorul este liberat de obligaţia sa. Executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal prin care va constata acceptarea ofertei reale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1009 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) Dacă creditorul nu se prezintă sau refuză să primească suma ori obiectul oferit, executorul judecătoresc va încheia proces-verbal în care va consemna aceste împrejurări.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1009 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), debitorul, spre a se libera de datorie, va putea să consemneze suma sau bunul oferit la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit ori, după caz, la o unitate specializată, iar recipisa de consemnare se va depune la executorul judecătoresc care a trimis somaţia. Procedura de consemnare a sumelor de bani este obligatorie pentru unitatea la care urmează a se face consemnarea şi nu poate fi condiţionată de existenţa acordului creditorului. Consemnarea bunurilor se face în condiţiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1009 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017
(3) Consemnarea va fi precedată de o nouă somaţie adresată creditorului în care se vor arăta ziua şi ora, cât şi locul unde suma sau, după caz, bunul oferit se va depune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1010 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017
(1) După consemnare, executorul judecătoresc va constata, printr-o încheiere dată fără citarea părţilor, efectuarea plăţii şi liberarea debitorului. Încheierea se comunică creditorului în termen de 5 zile de la întocmirea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1010 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017
(2) În termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la alin. (1), creditorul va putea cere anularea acesteia pentru nerespectarea condiţiilor de validitate, de fond şi de formă ale ofertei de plată şi consemnaţiunii, la judecătoria în circumscripţia căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1010 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017
(3) Debitorul este considerat liberat la data consemnării plăţii, în afară de cazul în care se anulează oferta de plată şi consemnaţiunea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1012 · forma din 15 februarie 2017
În baza procesului-verbal întocmit în condiţiile art. 1.008 ori a încheierii emise în condiţiile art. 1.010 sau 1.011, cel interesat va putea cere radierea din cartea funciară sau din alte registre publice a drepturilor de ipotecă constituite în vederea garantării creanţei stinse în condiţiile prezentului titlu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1034 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1034 alin. (2) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1034 alin. (2) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025
e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1035 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Reclamantul are alegerea între procedura reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1035 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) De asemenea, dispozițiile prezentului titlu nu aduc nicio atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei sau arenzii, la plata de despăgubiri și nici altor drepturi născute în temeiul contractului sau al legii, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1035 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) În cazul arătat la alin. (2), pentru realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor izvorând din contract, precum și a celor prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în materie, partea interesată, sub rezerva aplicării dispozițiilor art. 1.042 alin. (4), va putea proceda, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la ordonanța de plată sau celor privind soluționarea cererilor cu valoare redusă ori la sesizarea instanței competente, în condițiile dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1036 · forma din 14 decembrie 2025
Cererile formulate în temeiul prezentului titlu sunt de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află situat imobilul ocupat fără drept ori, după caz, închiriat sau arendat, chiar dacă locatarul a părăsit imobilul sau contractul a încetat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1037 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Locatarul și ocupantul imobilului sunt socotiți ca având domiciliul lor obligatoriu la imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1037 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă imobilul este închis, toate notificările, citațiile și celelalte acte de procedură emise potrivit dispozițiilor prezentului titlu vor fi afișate la ușa imobilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1038 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Atunci când dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a încetării locațiunii prin expirarea termenului, prin acțiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum și din orice altă cauză și locatorul dorește să intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării notificării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1039 · forma din 14 decembrie 2025
Atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1040 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Dacă locatarul sau ocupantul care a fost notificat în condițiile prezentului titlu a părăsit imobilul, locatorul sau proprietarul poate intra în posesia acestuia, de drept, fără nicio procedură judiciară de evacuare. În caz contrar, sunt incidente dispozițiile prezentului capitol.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1040 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Se prezumă că imobilul este părăsit în caz de încetare a activității economice ori de încetare a folosirii imobilului de către locatar sau ocupant ori de către persoanele aflate sub controlul lor, precum și în cazul returnării cheilor imobilului, ridicării echipamentelor, mărfurilor sau altor bunuri mobile din imobil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1041 · forma din 14 decembrie 2025
Dacă locatarul sau ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1042 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de evacuare se judecă cu citarea părților, în afară de cazul în care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei sau a arenzii se solicită în baza unui contract care constituie, pentru plata acestora, titlu executoriu, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1042 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cererea de evacuare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1042 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Întâmpinarea nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1042 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă s-a solicitat și plata chiriei ori a arenzii exigibile, instanța, cu citarea părților, va putea dispune odată cu evacuarea și obligarea pârâtului la plata acestora, inclusiv a sumelor devenite exigibile în cursul judecății.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1042 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, sau de la comunicare, când s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1043 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1043 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1044 · forma din 14 decembrie 2025
Împotriva executării hotărârii de evacuare cei interesați pot introduce contestație la executare, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1045 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Executarea hotărârii de evacuare nu va putea fi suspendată. Cu toate acestea, în cazul evacuării pentru neplata chiriei sau a arenzii se va putea dispune suspendarea executării hotărârii în cadrul contestației la executare sau a apelului exercitat de către pârât numai dacă acesta consemnează în numerar, la dispoziția creditorului, chiria sau arenda la care a fost obligat, suma stabilită pentru asigurarea ratelor de chirie sau arendă datorate până la data cererii de suspendare, precum și cea aferentă ratelor de chirie sau arendă ce ar deveni exigibile în cursul judecății procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1057 alin. (1) · forma din 7 decembrie 2020
(1) Când legea prevede darea unei cauţiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabileşte de către instanţă în condiţiile legii şi se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit care efectuează astfel de operaţiuni, pe numele părţii respective, la dispoziţia instanţei sau, după caz, a executorului judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1057 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1057 alin. (2) · forma din 7 decembrie 2020
(2) Dacă legea nu prevede altfel, cauţiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăşi suma de 10.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1057 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăși suma de 10.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1058 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cauțiunea se depune, de regulă, în numerar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1058 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) La cererea debitorului cauțiunii și dacă partea în favoarea căreia se depune declară în mod expres că este de acord, cauțiunea va putea consta și în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. Cu toate acestea, acordul părții nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1059 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sub rezerva acceptării exprese de către beneficiar, se poate oferi cauțiune și un drept de ipotecă imobiliară sau mobiliară ori o creanță ipotecară, dacă valoarea acesteia este cel puțin egală cu valoarea cauțiunii stabilite de instanță, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1060 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) La cererea debitorului cauțiunii, instanța poate încuviința, cu acordul expres al beneficiarului cauțiunii, ca în locul bunurilor arătate la art. 1.057-1.059 să fie adus un garant.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1060 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Dacă garantul este încuviințat de instanță, el va da în fața acesteia ori prin înscris autentic, depus la dosarul cauzei, o declarație că este de acord să garanteze până la nivelul sumei stabilite de instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1062 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Când există urgență, instanța va putea stabili cauțiunea și fără citarea părților. În acest caz, cauțiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanță. Debitorului cauțiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauțiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1062 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Nedepunerea cauțiunii în termenul prevăzut la alin. (3) atrage desființarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1064 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1064 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1064 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1064 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare. Încheierea pronunțată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1064 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Instanța se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare. Încheierea pronunțată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1064 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1065 · forma din 14 decembrie 2025
Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1065 · forma din 14 decembrie 2025
Domeniul de aplicare Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1066 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Sub rezerva situațiilor în care legea dispune altfel, instanțele române sunt competente dacă pârâtul are domiciliul, iar în lipsa domiciliului, reședința obișnuită, respectiv sediul principal, iar în lipsa sediului principal, un sediu secundar sau fondul de comerț pe teritoriul României la data introducerii cererii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1068 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Alegerea instanței este fără efect dacă ea conduce la lipsirea în mod abuziv a uneia dintre părți de protecția pe care i-o asigură o instanță prevăzută de legea română. De asemenea, alegerea este fără efect când instanța aleasă este străină, iar litigiul este de competența exclusivă a instanțelor române, precum și când instanța aleasă este română, iar litigiul este de competența exclusivă a unei instanțe străine.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1070 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța română de la locul cu care cauza prezintă o legătură suficientă devine competentă să soluționeze cauza, deși legea nu prevede competența instanțelor române, dacă se dovedește că nu este posibilă introducerea unei cereri în străinătate sau că nu se poate pretinde în mod rezonabil ca ea să fie introdusă în străinătate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1071 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Instanța sesizată verifică din oficiu competența sa internațională, procedând conform regulilor interne privind competența, iar dacă stabilește că nu este competentă nici ea, nicio altă instanță română, respinge cererea ca nefiind de competența jurisdicției române, sub rezerva aplicării prevederilor art. 1.070. Hotărârea instanței este supusă recursului la instanța ierarhic superioară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1071 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Necompetența internațională a instanței române poate fi invocată în orice stare a procesului, chiar și direct în căile de atac. Dispozițiile art. 1.067 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1072 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când instanțele române sunt competente potrivit dispozițiilor cărții de față, competența se determină conform regulilor din prezentul cod și, după caz, a celor prevăzute în legi speciale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1072 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă, în aplicarea prevederilor alin. (1), nu se poate identifica instanța competentă să judece cauza, cererea va fi îndreptată, urmând regulile de competență materială, la Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București, respectiv la Tribunalul București.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1075 · forma din 14 decembrie 2025 · textul original, în limba engleză
În situații de urgență, instanța română este, de asemenea, competentă să dispună măsuri provizorii, conservatorii și de executare privind persoane sau bunuri aflate în România la data introducerii cererii, chiar dacă, potrivit dispozițiilor cărții de față, ea nu ar fi competentă să judece fondul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1076 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Când o cerere este pendinte în fața unei instanțe străine și este previzibil că hotărârea străină va fi susceptibilă de recunoaștere sau de executare în România, instanța română sesizată ulterior cu o cerere între aceleași părți, având același obiect și aceeași cauză, poate suspenda judecata până la pronunțarea hotărârii de către jurisdicția străină. Instanța română va respinge cererea când hotărârea străină pronunțată este susceptibilă de a fi recunoscută conform dispozițiilor prezentei cărți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1076 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În cazul suspendării prevăzut la alin. (1), dacă jurisdicția străină se declară necompetentă sau dacă hotărârea străină pronunțată nu este susceptibilă de a fi recunoscută în România, instanța română repune procesul pe rol la cererea părții interesate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1076 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Faptul că o cauză este sau nu pendinte în fața jurisdicției străine se determină conform legii statului în care are loc procesul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1079 pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025
5. desfacerea, nulitatea sau anularea căsătoriei, precum și alte litigii între soți, cu excepția celor referitoare la imobile situate în străinătate, dacă la data introducerii cererii ambii soți domiciliază în România și unul dintre ei este cetățean român sau apatrid. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1080 — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025
Instanțele române sunt exclusiv competente să judece litigii cu elemente de extraneitate referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗art. 1080 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025
1. imobile situate pe teritoriul României;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1081 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025
2. cererile de divorț, dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puțin un an; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1081 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025
4. procese între persoane cu domiciliul în străinătate, referitoare la acte sau fapte de stare civilă înregistrate în România, dacă cel puțin una dintre părți este cetățean român; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 1091 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025
(5) Administrarea probelor în procesul civil internațional este guvernată de legea română.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1092 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Formalitățile de înregistrare și publicitate, efectele lor și autoritățile abilitate să instrumenteze sunt cele prevăzute de dreptul țării unde operațiunea a avut loc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1092 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) În materie imobiliară se aplică legea locului unde este situat imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1093 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1093 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică română sau oficiul consular român din acest stat, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în România ale statului de origine și, în continuare, în oricare dintre cele două situații, de către Ministerul Afacerilor Externe.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1093 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1093 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanțele române se face, din partea autorităților române, de către Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe, în această ordine.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1094 · forma din 14 decembrie 2025
Noțiune În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1095 · forma din 14 decembrie 2025
Recunoașterea de plin drept Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1096 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1096 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1096 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1097 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025
f) a fost încălcat dreptul la apărare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1098 · forma din 14 decembrie 2025
Neexaminarea pe fond Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1099 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1100 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025
c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 1101 · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de recunoaștere a hotărârii străine întrerupe prescripția dreptului de a obține executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1103 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii și cele date cu executare provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1105 · forma din 14 decembrie 2025
Cererea de încuviințare a executării, întocmită în condițiile prevăzute la art. 1.100, va fi însoțită și de dovada caracterului executoriu al hotărârii străine, eliberată de instanța care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1105 · forma din 14 decembrie 2025
Dovada caracterului executoriu Cererea de încuviințare a executării, întocmită în condițiile prevăzute la art. 1.100, va fi însoțită și de dovada caracterului executoriu al hotărârii străine, eliberată de instanța care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1106 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Cererea de încuviințare a executării se soluționează prin hotărâre, după citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1106 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Prin hotărârea de încuviințare a executării hotărârii străine de condamnare la plata unei sume în monedă străină se va dispune conversia în monedă națională la cursul de schimb al zilei când hotărârea a devenit executorie în statul unde a fost pronunțată. Până la data conversiei, dobânda produsă de suma stabilită în hotărârea străină este guvernată de legea instanței care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1106 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025
(4) Prin hotărârea de încuviințare a executării hotărârii străine de condamnare la plata unei sume în monedă străină se va dispune conversia în monedă națională la cursul de schimb al zilei când hotărârea a devenit executorie în statul unde a fost pronunțată. Până la data conversiei, dobânda produsă de suma stabilită în hotărârea străină este guvernată de legea instanței care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1107 · forma din 14 decembrie 2025
Pe baza hotărârii definitive de încuviințare a executării se emite titlul executoriu, în condițiile legii române, menționându-se în titlu și hotărârea de încuviințare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1107 · forma din 14 decembrie 2025
Emiterea titlului executoriu Pe baza hotărârii definitive de încuviințare a executării se emite titlul executoriu, în condițiile legii române, menționându-se în titlu și hotărârea de încuviințare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1108 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025
(1) Hotărârea străină pronunțată de instanța competentă beneficiază în România de forță probantă în privința constatărilor pe care le cuprinde, dacă satisface exigențele necesare autenticității sale conform legii statului de sediu al instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1108 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025
(2) Constatările făcute de instanța străină nu beneficiază de forța probantă prevăzută la alin. (1) dacă ele sunt manifest incompatibile cu ordinea publică de drept internațional privat român.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1108 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025
(3) Proba contra faptelor constatate de instanța străină poate fi făcută prin orice mijloace.
Textul în documentul-sursă ↗art. 1110 · forma din 14 decembrie 2025
Tranzacțiile judiciare încheiate în străinătate produc în România efectele ce decurg din legea care le-a fost aplicată, în condițiile art. 1.103 alin. (1) și art. 1.104 - 1.108.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.