Locuința de serviciu după vânzarea fostei locuințe comune
Vânzarea fostei locuințe comune și împărțirea ulterioară a banilor nu dau, prin ele însele, dreptul la o locuință de serviciu. Se verifică regimul instituției, istoricul proprietății și operațiunea efectiv realizată: atribuirea imobilului unuia dintre soți sau vânzarea lui și distribuirea prețului. Unele regimuri profesionale iau în considerare și înstrăinările anterioare, nu numai proprietatea existentă la data cererii. [2] [12] [6]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 7 minute
Cuprins · 10 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02De unde începe verificarea eligibilității
- 03Vânzarea locuinței și partajul prețului sunt operațiuni distincte
- 04Exemplu delimitat: locuințele din fondul Ministerului Justiției
- 05Ce documente clarifică vânzarea și partajul ulterior
- 06Cum cer o soluție asupra situației mele
- 07Ce date sunt relevante pentru aplicarea în timp
- 08Lista de pași
- 09Întrebări frecvente
- 10Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soți și foști soți care solicită o locuință de serviciu și trebuie să explice istoricul proprietății unei foste locuințe comune.
Orientare pentru identificarea instituției, a regulii și a documentelor; exemplu delimitat din fondul locativ al Ministerului Justiției.
Decizia individuală de eligibilitate fără indicarea instituției, programului și actelor persoanei.
Calculul chiriei sau al compensațiilor pentru chirie și inventarierea tuturor regimurilor profesionale.
Locuințe sociale, contracte obișnuite pentru locuințele construite prin Agenția Națională pentru Locuințe și regulile de repartizare ale unui consiliu local neidentificat.
De unde începe verificarea eligibilității
Locuința de serviciu este legată de o funcție ori de un raport de muncă. Legea locuinței nr. 114/1996 o definește prin destinația sa pentru funcționari publici și angajați, iar condițiile și durata închirierii se stabilesc în contractul accesoriu contractului de muncă, în cadrul legii. Așadar, faptul că o persoană a divorțat și nu mai locuiește în fostul domiciliu comun nu stabilește singur eligibilitatea. [1] [2]
Identifică exact instituția care administrează locuința, categoria profesională a solicitantului și actul care reglementează repartizarea. Regulamentul fondului locativ al Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul nr. 927/C/2006, de exemplu, are propriul domeniu de aplicare și propriile categorii de beneficiari; condițiile lui nu reprezintă o regulă pentru orice angajator. [3] [4]
În dosarul concret, separă întrebările despre proprietatea deținută în prezent de cele despre o locuință înstrăinată, localitatea în care era situată și perioada avută în vedere. Această separare este esențială atunci când actul special privește expres atât deținerea, cât și înstrăinarea unei locuințe, cum fac art. 4–5 din regulamentul Ministerului Justiției. [5] [6]
Vânzarea locuinței și partajul prețului sunt operațiuni distincte
Pentru un bun indivizibil sau care nu poate fi împărțit comod în natură, Codul civil distinge atribuirea întregului bun unuia sau mai multor coproprietari, cu plata unei sulte, de vânzarea bunului și distribuirea prețului. Sulta este suma prin care se compensează cota celui care nu primește bunul. [8] [9] [10]
| Situația din acte | Ce se verifică pentru cererea locativă |
|---|---|
| Locuința a fost atribuită fostului soț prin partaj, iar solicitantului i s-a atribuit o sultă | Bunul atribuit, titularul și data efectelor actului sau hotărârii; apoi încadrarea acestei operațiuni în regula profesională. [9] [11] |
| Locuința a fost vândută unui terț, iar prețul a fost împărțit ulterior | Contractul de vânzare și distribuirea prețului se prezintă distinct. Împărțirea banilor nu schimbă, prin ea însăși, faptul că a existat vânzarea. [10] [12] |
| Actul ori hotărârea de partaj privește numai sume de bani sau alte bunuri | Nu se presupune că acel document a atribuit și locuința ori că a înlăturat o înstrăinare anterioară. Se citește obiectul concret al partajului. [11] [12] |
Rezultă că un partaj al prețului făcut după vânzare nu dovedește automat îndeplinirea unei condiții de tipul „nu a înstrăinat o locuință”. Aceasta este consecința distincției dintre bun și prețul lui; soluția individuală depinde în continuare de formularea și excepțiile regimului profesional aplicabil. Nici simpla denumire „partaj” a unui document nu dovedește existența unei excepții de la condițiile de repartizare. [12] [11] [6]
Exemplu delimitat: locuințele din fondul Ministerului Justiției
Pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, art. 23 alin. (6) din OUG nr. 27/2006 prevede pierderea dreptului la locuință de serviciu dacă solicitantul ori membrii de familie prevăzuți de text au înstrăinat o locuință proprietate personală după numirea în funcție, în localitatea în care se solicită dreptul. Reperul „după numirea în funcție” face parte din această regulă legală și trebuie verificat pentru categoriile enumerate. [23]
Pentru categoriile prevăzute de regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 927/C/2006 și pentru locuințele din fondul său, art. 4 are în vedere persoanele care nu au înstrăinat și nu dețin o locuință proprietate personală în localitatea în care își desfășoară activitatea. Art. 5 alin. (1) privește și situația în care solicitantul ori soțul său deține o locuință în acea localitate sau a înstrăinat în timpul căsătoriei o asemenea locuință. Există, separat, și condiții privind copiii care se află în întreținere. Pentru persoanele cărora li se aplică OUG nr. 27/2006, aceste prevederi regulamentare se citesc împreună cu condiția legală de mai sus. [23] [3] [5] [6] [7]
În consecință, un extras actual care arată că solicitantul nu mai are proprietatea nu răspunde singur întrebării despre înstrăinarea anterioară. Pentru același fond, art. 11 alin. (2) lit. a) cere o declarație autentică referitoare, între altele, la înstrăinarea după numirea în funcție și la deținerea ori atribuirea unei locuințe în localitatea activității. Datele numirii, căsătoriei, vânzării și divorțului trebuie așezate cronologic, fără a înlocui condițiile art. 4–5 cu o declarație care tratează numai situația prezentă. [13] [5] [6]
Acest exemplu explică de ce istoricul locuinței contează. El nu transformă condițiile fondului Ministerului Justiției într-o interdicție națională aplicabilă tuturor locuințelor de serviciu. [3] [4]
Ce documente clarifică vânzarea și partajul ulterior
Pregătește o cronologie susținută de documente: actul prin care a fost dobândită fosta locuință comună; contractul de vânzare, dacă a existat; actul de partaj sau hotărârea și dovada caracterului definitiv; documentele privind sumele atribuite; extrasele de carte funciară relevante; documentul de divorț; datele numirii și ale localității în care se desfășoară activitatea. Lista este o recomandare pentru lămurirea proprietății, a înstrăinării și a obiectului partajului, nu o listă obligatorie identică pentru toate instituțiile. [11] [13] [15]
Pentru fondul Ministerului Justiției, regulamentul enumeră expres înscrisuri privind situația familială, inclusiv certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț, după caz, și permite comisiei să solicite și alte înscrisuri necesare stabilirii punctajului sau departajării. Cererea concretă se pregătește după formularul și procedura instituției competente. [14] [15] [16]
În explicația anexată cererii, precizează separat ce ai deținut, ce ai înstrăinat și ce ai primit la partaj. Dacă locuința fusese deja vândută, indică dacă actul ulterior a împărțit prețul, a stabilit creanțe între foștii soți ori a privit alte bunuri. Această prezentare permite compararea faptelor cu condiția profesională exactă. [12] [11] [13]
Cum cer o soluție asupra situației mele
Adresează cererea administratorului competent pentru fondul respectiv și solicită identificarea dispoziției pe baza căreia este analizată vânzarea sau pierderea proprietății prin partaj. Pentru fondul Ministerului Justiției, regulamentul prevede depunerea cererii la cabinetul secretarului general și analiza de către comisie. Procesele-verbale ale comisiei trebuie să cuprindă motivele admiterii sau respingerii cererilor. [3] [17] [18]
Dacă primești o respingere, compară motivul indicat cu localitatea, perioada și operațiunea din actele tale. O regulă privind înstrăinarea nu se verifică doar prin dovada divorțului, iar o împărțire a prețului nu se prezintă ca o atribuire a locuinței. Acestea sunt repere de analiză a motivării, fără a anticipa soluția dosarului. [6] [12] [18]
În exemplul fondului Ministerului Justiției, regulamentul trimite contestarea hotărârilor comisiei la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Procedura și termenul concret de contestare se stabilesc în raport cu actul primit și cu regimul aplicabil; nu rezultă din acest exemplu o cale de atac unică pentru toate instituțiile și toate contractele de serviciu. [19] [3]
Ce date sunt relevante pentru aplicarea în timp
Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. [22] Regulile sale privind partajul, art. 669–686, se aplică în condițiile art. 66 din Legea nr. 71/2011: convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil și partajului judiciar atunci când cererea a fost introdusă după această dată. Pentru o situație veche, data vânzării și data convenției ori a sesizării instanței se verifică distinct. [20] [21]
Separat, regula profesională poate avea propriile repere temporale. În exemplul fondului Ministerului Justiției apar atât înstrăinarea în timpul căsătoriei, cât și declarația referitoare la înstrăinarea după numirea în funcție. Nu înlocui aceste repere cu data, mai recentă, la care ai împărțit banii proveniți din vânzare. [6] [13] [12]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Dacă la data cererii nu mai dețin locuința, îndeplinesc automat condițiile?
Partajul făcut după vânzare șterge înstrăinarea?
Hotărârea de divorț este suficientă pentru a lămuri situația locuinței?
Documentul de divorț dovedește situația familială, dar verificarea proprietății, a înstrăinării și a obiectului partajului cere corelarea actelor relevante. În exemplul fondului Ministerului Justiției, regulamentul tratează separat documentul de divorț și declarația despre deținerea sau înstrăinarea locuinței. [14] [13] [11]
De reținut
Arată cele 5 idei principale ale ghidului
De pregătit: cronologia și actele locuinței
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea locuinței nr. 114/1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. d)d) Locuința de serviciu Locuința destinată funcționarilor publici, angajaților unor instituții sau agenți economici, acordata în condițiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea locuinței nr. 114/1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (2)Condițiile și durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat intre părțile contractante, accesoriu la contractul de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Prezentul regulament se aplică în vederea atribuirii locuințelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiției.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1Locuințele de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiției se închiriază judecătorilor de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției și unităților subordonate, personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești, personalului din sistemul de probațiune, funcționarilor publici, funcționarilor publici cu statut special și personalului contractual din cadrul Ministerului Justiției, precum și procurorilor detașați în Ministerul Justiției sau în unități subordonate acestuia care nu au fond locativ propriu de locuințe, pe durata detașării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4Beneficiază de locuință de serviciu, până la dobândirea unei locuințe proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, categoriile de persoane prevăzute la art. 1 care nu au înstrăinat și nu dețin o locuință proprietate personală în localitatea în care își desfășoară activitatea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1)(1) Nu beneficiază de locuință de serviciu persoanele prevăzute la art. 1 care ar avea dreptul la locuință de serviciu în condițiile prezentului regulament, dacă ei, soții sau soțiile lor dețin în proprietate o locuință în localitatea în care își desfășoară activitatea ori au înstrăinat în timpul căsătoriei o astfel de locuință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) Nu beneficiază de locuință de serviciu persoanele prevăzute la art. 1 care ar avea dreptul la locuință de serviciu în condițiile prezentului regulament, ai căror copii aflați în întreținerea lor au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție a solicitantului sau dețin în proprietate o locuință ori li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale în localitatea în care categoriile de persoane respective își desfășoară activitatea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) teza introductivă(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. a)a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. b)b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 680 alin. (1)(1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. b)b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2) lit. a)a) declarație autentică pe propria răspundere a solicitantului că nici el și nici copiii aflați în întreținere nu au înstrăinat după numirea sa în funcție, nu dețin în proprietate și nu li s-a atribuit de către autoritățile administrației publice locale o locuință în localitatea în care își desfășoară activitatea solicitantul și, după caz, aceeași declarație a soțului/soției; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2) lit. f)f) certificatul de căsătorie al solicitantului, în fotocopie, sau hotărârea de divorț definitivă și irevocabilă, după caz; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (3)(3) Comisia poate solicita orice alte înscrisuri necesare pentru determinarea punctajului solicitantului sau, după caz, în procedura de departajare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)(1) Solicitările privind atribuirea unei locuințe de serviciu sunt luate în evidența comisiei pe baza unei cereri-tip, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2) teza introductivă(2) Cererile privind atribuirea unei locuințe de serviciu vor fi depuse la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiției și vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)(3) Lucrările comisiei vor fi consemnate în procese-verbale care trebuie să cuprindă motivele de admitere sau de respingere a cererilor privind atribuirea unei locuințe de serviciu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (4)(4) Hotărârile comisiei pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (1)(1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: OUG nr. 27/2006Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (6)(6) Dacă judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)-(3) și la art. 22, nu mai beneficiază de aceste drepturi.
Textul în documentul-sursă ↗