Codul civil

Extrasele exacte din actul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.

1. art. 1.103 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

   (1) Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.

   Textul în documentul-sursă ↗

2. art. 1.103 alin. (2) lit. a) · forma din 15 februarie 2017

   a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;

   Textul în documentul-sursă ↗

3. art. 1.103 alin. (2) lit. b) · forma din 15 februarie 2017

   b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;

   Textul în documentul-sursă ↗

4. art. 1.103 alin. (2) lit. c) · forma din 15 februarie 2017

   c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;

   Textul în documentul-sursă ↗

5. art. 1.103 alin. (2) lit. d) · forma din 15 februarie 2017

   d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

   Textul în documentul-sursă ↗

6. art. 1.103 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

   (3) Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.

   Textul în documentul-sursă ↗

7. art. 1.105 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

   (1) Moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor.

   Textul în documentul-sursă ↗

8. art. 1.108 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

   (1) Acceptarea poate fi expresă sau tacită.

   Textul în documentul-sursă ↗

9. art. 1.108 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

   (3) Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.

   Textul în documentul-sursă ↗

10. art. 1.113 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1.103.

    Textul în documentul-sursă ↗

11. art. 1.113 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.

    Textul în documentul-sursă ↗

12. art. 1.114 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului.

    Textul în documentul-sursă ↗

13. art. 1.114 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.

    Textul în documentul-sursă ↗

14. art. 1.114 alin. (3) — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

    (3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii. Prin excepţie, el răspunde pentru pasivul moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:

    Textul în documentul-sursă ↗

15. art. 1.114 alin. (3) lit. a) · forma din 15 februarie 2017

    a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;

    Textul în documentul-sursă ↗

16. art. 1.114 alin. (3) lit. b) · forma din 15 februarie 2017

    b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;

    Textul în documentul-sursă ↗

17. art. 1.114 alin. (3) lit. c) · forma din 15 februarie 2017

    c) celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.

    Textul în documentul-sursă ↗

18. art. 1.114 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

    (4) În cazul înstrăinării bunurilor moştenirii după deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subrogaţiei pot fi afectate stingerii datoriilor şi sarcinilor moştenirii.

    Textul în documentul-sursă ↗

19. art. 1.115 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Succesibilii, creditorii moştenirii şi orice persoană interesată pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moştenirii.

    Textul în documentul-sursă ↗

20. art. 1.115 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Dacă succesibilii sau persoanele care deţin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusă de către instanţa judecătorească de la locul deschiderii moştenirii.

    Textul în documentul-sursă ↗

21. art. 1.119 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Succesibilul care, cu rea-credinţă, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase la ea. El nu va avea însă niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse şi, după caz, va fi obligat să raporteze ori să reducă donaţia ascunsă fără a participa la distribuirea bunului donat.

    Textul în documentul-sursă ↗

22. art. 1.119 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Moştenitorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) este ţinut să plătească datoriile şi sarcinile moştenirii proporţional cu cota sa din moştenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

    Textul în documentul-sursă ↗

23. art. 1.121 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor.

    Textul în documentul-sursă ↗

24. art. 1.133 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

    Textul în documentul-sursă ↗

25. art. 1.133 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) În vederea stabilirii componenţei patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.

    Textul în documentul-sursă ↗

26. art. 1.134 · forma din 15 februarie 2017

    Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau, după caz, declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.

    Textul în documentul-sursă ↗

27. art. 1.136 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Cât timp moştenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate să numească un curator special al moştenirii, pentru apărarea drepturilor moştenitorului eventual, având drepturile şi îndatoririle de administrare prevăzute la art. 1.117 alin. (3) - (5).

    Textul în documentul-sursă ↗

28. art. 1.136 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), acţiunile împotriva moştenirii se vor îndrepta împotriva unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.

    Textul în documentul-sursă ↗

29. art. 1.143 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.

    Textul în documentul-sursă ↗

30. art. 1.144 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Dacă toţi moştenitorii sunt prezenţi şi au capacitate de exerciţiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma şi prin actul pe care părţile le convin. Dacă printre bunurile succesorale se află imobile, convenţia de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.

    Textul în documentul-sursă ↗

31. art. 1.155 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Moştenitorii universali şi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.

    Textul în documentul-sursă ↗

32. art. 1.155 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanţe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moştenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moştenirii pot cere să fie plătiţi din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.

    Textul în documentul-sursă ↗

33. art. 1.155 alin. (3) — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

    (3) Regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică dacă:

    Textul în documentul-sursă ↗

34. art. 1.155 alin. (3) lit. a) · forma din 15 februarie 2017

    a) obligaţia este indivizibilă;

    Textul în documentul-sursă ↗

35. art. 1.155 alin. (3) lit. b) · forma din 15 februarie 2017

    b) obligaţia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestaţie determinată asupra unui astfel de bun;

    Textul în documentul-sursă ↗

36. art. 1.155 alin. (3) lit. c) · forma din 15 februarie 2017

    c) obligaţia este garantată cu o ipotecă sau o altă garanţie reală, caz în care moştenitorul care primeşte bunul afectat garanţiei va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului moştenirii se reduce corespunzător;

    Textul în documentul-sursă ↗

37. art. 1.155 alin. (3) lit. d) · forma din 15 februarie 2017

    d) unul dintre moştenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligaţia. În acest caz, dacă titlul îl reprezintă testamentul, scutirea celorlalţi moştenitori constituie o liberalitate, supusă reducţiunii dacă este cazul.

    Textul în documentul-sursă ↗

38. art. 1.156 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui moştenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moştenirii.

    Textul în documentul-sursă ↗

39. art. 1.156 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Creditorii personali ai moştenitorilor şi orice persoană ce justifică un interes legitim pot să ceară partajul în numele debitorului lor, pot pretinde să fie prezenţi la partajul prin bună învoială sau pot să intervină în procesul de partaj.

    Textul în documentul-sursă ↗

40. art. 1.156 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017

    (5) Din bunurile moştenirii atribuite la partaj, precum şi din cele care le iau locul în patrimoniul moştenitorului, creditorii moştenirii vor fi plătiţi cu preferinţă faţă de creditorii personali ai moştenitorului.

    Textul în documentul-sursă ↗

41. art. 1.157 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Moştenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garanţiei reale sau din orice altă cauză, a plătit din datoria comună mai mult decât partea sa are drept de regres împotriva celorlalţi moştenitori, însă numai pentru partea din datoria comună ce revenea fiecăruia, chiar şi atunci când moştenitorul care a plătit datoria ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

42. art. 1.157 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Când unul dintre moştenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul moştenirii se împarte între toţi ceilalţi în proporţie cu cotele succesorale ale fiecăruia.

    Textul în documentul-sursă ↗

43. art. 1.159 · forma din 15 februarie 2017

    Titlurile executorii obţinute împotriva defunctului pot fi executate şi împotriva moştenitorilor săi, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

44. art. 1.209 · forma din 15 februarie 2017

    Nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta.

    Textul în documentul-sursă ↗

45. art. 1.214 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.

    Textul în documentul-sursă ↗

46. art. 1.244 · forma din 16 iulie 2025

    În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.

    Textul în documentul-sursă ↗

47. art. 1.246 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune.

    Textul în documentul-sursă ↗

48. art. 1.249 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acţiune numai în termenul de prescripţie stabilit de lege. Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar şi după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare.

    Textul în documentul-sursă ↗

49. art. 1.265 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

    (1) Confirmarea își produce efectele din momentul încheierii contractului și atrage renunțarea la mijloacele și excepțiile ce puteau fi opuse, sub rezerva însă a drepturilor dobândite și conservate de terții de bună-credință.

    Textul în documentul-sursă ↗

50. art. 1.266 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul literal al termenilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

51. art. 1.266 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) La stabilirea voinţei concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului.

    Textul în documentul-sursă ↗

52. art. 1.267 · forma din 15 februarie 2017

    Clauzele se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înţelesul ce rezultă din ansamblul contractului.

    Textul în documentul-sursă ↗

53. art. 1.268 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

    (4) Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părţile şi-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiţi.

    Textul în documentul-sursă ↗

54. art. 1.270 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

    (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.

    Textul în documentul-sursă ↗

55. art. 1.270 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.

    Textul în documentul-sursă ↗

56. art. 1.270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.

    Textul în documentul-sursă ↗

57. art. 1.280 · forma din 15 februarie 2017

    Contractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel.

    Textul în documentul-sursă ↗

58. art. 1.289 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Contractul secret produce efecte numai între părţi şi, dacă din natura contractului ori din stipulaţia părţilor nu rezultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal.

    Textul în documentul-sursă ↗

59. art. 1.289 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între părţi dacă nu îndeplineşte condiţiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

60. art. 1.290 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Contractul secret nu poate fi invocat de părţi, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular şi nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terţilor care, întemeindu-se cu bună-credinţă pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent.

    Textul în documentul-sursă ↗

61. art. 1.290 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Terţii pot invoca împotriva părţilor existenţa contractului secret, atunci când acesta le vatămă drepturile.

    Textul în documentul-sursă ↗

62. art. 1.291 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Existenţa contractului secret nu poate fi opusă de părţi creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună-credinţă, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau au obţinut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulaţiei.

    Textul în documentul-sursă ↗

63. art. 1.291 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent şi creditorii dobânditorului aparent, sunt preferaţi cei dintâi, în cazul în care creanţa lor este anterioară contractului secret.

    Textul în documentul-sursă ↗

64. art. 1.292 · forma din 15 februarie 2017

    Dovada simulaţiei poate fi făcută de terţi sau de creditori cu orice mijloc de probă. Părţile pot dovedi şi ele simulaţia cu orice mijloc de probă, atunci când pretind că aceasta are caracter ilicit.

    Textul în documentul-sursă ↗

65. art. 1.292 · forma din 15 iulie 2011

    Dovada simulației poate fi făcută de terți sau de creditori cu orice mijloc de probă. Părțile pot dovedi și ele simulația cu orice mijloc de probă, atunci când pretind că aceasta are caracter ilicit.

    Textul în documentul-sursă ↗

66. art. 1.350 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

    (2) Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

    Textul în documentul-sursă ↗

67. art. 1.443 · forma din 15 iulie 2011

    Obligația este solidară între debitori atunci când toți sunt obligați la aceeași prestație, astfel încât fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalți față de creditor.

    Textul în documentul-sursă ↗

68. art. 1.445 · forma din 15 iulie 2011

    Solidaritatea dintre debitori nu se prezumă. Ea nu există decât atunci când este stipulată expres de părți ori este prevăzută de lege.

    Textul în documentul-sursă ↗

69. art. 1.447 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

    (1) Creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune.

    Textul în documentul-sursă ↗

70. art. 1.456 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

    (1) Debitorul solidar care a executat obligația nu poate cere codebitorilor săi decât partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei, chiar dacă se subrogă în drepturile creditorului.

    Textul în documentul-sursă ↗

71. art. 1.456 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

    (2) Părțile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din convenție, lege sau din împrejurări nu rezultă contrariul.

    Textul în documentul-sursă ↗

72. art. 1.469 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Obligaţia se stinge prin plată atunci când prestaţia datorată este executată de bunăvoie.

    Textul în documentul-sursă ↗

73. art. 1.474 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

    (1) Creditorul este dator să refuze plata oferită de terț dacă debitorul l-a încunoștințat în prealabil că se opune la aceasta, cu excepția cazului în care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe creditor.

    Textul în documentul-sursă ↗

74. art. 1.474 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

    (2) În celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata făcută de un terț decât dacă natura obligației sau convenția părților impune ca obligația să fie executată numai de debitor.

    Textul în documentul-sursă ↗

75. art. 1.475 · forma din 15 februarie 2017

    Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convenţional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanţă să o primească.

    Textul în documentul-sursă ↗

76. art. 1.490 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Creditorul poate refuza să primească o executare parţială, chiar dacă prestaţia ar fi divizibilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

77. art. 1.495 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) În lipsa unui termen stipulat de părţi sau determinat în temeiul contractului, al practicilor statornicite între acestea ori al uzanţelor, obligaţia trebuie executată de îndată.

    Textul în documentul-sursă ↗

78. art. 1.497 · forma din 15 februarie 2017

    Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.

    Textul în documentul-sursă ↗

79. art. 1.500 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Cel care plăteşte are dreptul la o chitanţă liberatorie, precum şi, dacă este cazul, la remiterea înscrisului original al creanţei.

    Textul în documentul-sursă ↗

80. art. 1.500 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

    (1) Cel care plătește are dreptul la o chitanță liberatorie, precum și, dacă este cazul, la remiterea înscrisului original al creanței.

    Textul în documentul-sursă ↗

81. art. 1.500 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

    (3) În cazul în care creditorul refuză, în mod nejustificat, să elibereze chitanţa, debitorul are dreptul să suspende plata.

    Textul în documentul-sursă ↗

82. art. 1.504 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară.

    Textul în documentul-sursă ↗

83. art. 1.504 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.

    Textul în documentul-sursă ↗

84. art. 1.505 · forma din 15 februarie 2017

    Dacă părţile nu au convenit că garanţiile vor asigura executarea unei alte obligaţii, creditorul care a primit plata trebuie să consimtă la liberarea bunurilor afectate de garanţiile reale constituite pentru satisfacerea creanţei sale, precum şi să restituie bunurile deţinute în garanţie, dacă este cazul.

    Textul în documentul-sursă ↗

85. art. 1.510 · forma din 15 februarie 2017

    Creditorul poate fi pus în întârziere atunci când refuză, în mod nejustificat, plata oferită în mod corespunzător sau când refuză să îndeplinească actele pregătitoare fără de care debitorul nu îşi poate executa obligaţia.

    Textul în documentul-sursă ↗

86. art. 1.510 · forma din 15 iulie 2011

    Creditorul poate fi pus în întârziere atunci când refuză, în mod nejustificat, plata oferită în mod corespunzător sau când refuză să îndeplinească actele pregătitoare fără de care debitorul nu își poate executa obligația.

    Textul în documentul-sursă ↗

87. art. 1.512 · forma din 15 februarie 2017

    Debitorul poate consemna bunul pe cheltuiala şi riscurile creditorului, liberându-se astfel de obligaţia sa.

    Textul în documentul-sursă ↗

88. art. 1.513 · forma din 15 februarie 2017

    Procedura ofertei de plată şi a consemnaţiunii este prevăzută de Codul de procedură civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

89. art. 1.515 · forma din 15 februarie 2017

    Debitorul are dreptul să retragă bunul consemnat cât timp creditorul nu a declarat că acceptă consemnarea sau aceasta nu a fost validată de instanţă. Creanţa renaşte cu toate garanţiile şi toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii bunului.

    Textul în documentul-sursă ↗

90. art. 1.516 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

    (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

    Textul în documentul-sursă ↗

91. art. 1.516 alin. (2) pct. 1 · forma din 16 iulie 2025

    1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;

    Textul în documentul-sursă ↗

92. art. 1.516 alin. (2) pct. 2 · forma din 16 iulie 2025

    2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;

    Textul în documentul-sursă ↗

93. art. 1.516 alin. (2), teza introductivă · forma din 16 iulie 2025

    (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune- interese, dacă i se cuvin:

    Textul în documentul-sursă ↗

94. art. 1.522 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

    (1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligaţiei, fie prin cererea de chemare în judecată.

    Textul în documentul-sursă ↗

95. art. 1.522 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

    (1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligaţiei, fie prin cererea de chemare în judecată.

    Textul în documentul-sursă ↗

96. art. 1.522 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

    (2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.

    Textul în documentul-sursă ↗

97. art. 1.522 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

    (2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.

    Textul în documentul-sursă ↗

98. art. 1.522 alin. (3) · forma din 16 iulie 2025

    (3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ţinând seama de natura obligaţiei şi de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligaţia într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării.

    Textul în documentul-sursă ↗

99. art. 1.522 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

    (3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ţinând seama de natura obligaţiei şi de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligaţia într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării.

    Textul în documentul-sursă ↗

100. art. 1.522 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025

     (4) Până la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea propriei obligaţii, poate cere daune-interese, însă nu poate exercita celelalte drepturi prevăzute la art. 1.516, dacă prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste drepturi dacă debitorul îl informează că nu va executa obligaţiile în termenul stabilit sau dacă, la expirarea termenului, obligaţia nu a fost executată.

     Textul în documentul-sursă ↗

101. art. 1.523 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Debitorul se află de drept în întârziere atunci când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect.

     Textul în documentul-sursă ↗

102. art. 1.530 · forma din 16 iulie 2025

     Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

103. art. 1.531 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

     (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

     Textul în documentul-sursă ↗

104. art. 1.531 alin. (3) · forma din 16 iulie 2025

     (3) Creditorul are dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial.

     Textul în documentul-sursă ↗

105. art. 1.535 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.

     Textul în documentul-sursă ↗

106. art. 1.537 · forma din 16 iulie 2025

     Dovada neexecutării obligaţiei nu îl scuteşte pe creditor de proba prejudiciului, cu excepţia cazului în care prin lege sau prin convenţia părţilor se prevede altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

107. art. 1.549 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Dacă nu cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluţiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum şi la daune-interese, dacă i se cuvin.

     Textul în documentul-sursă ↗

108. art. 1.550 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Rezoluţiunea poate fi dispusă de instanţă, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptăţită.

     Textul în documentul-sursă ↗

109. art. 1.553 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligaţiile a căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau rezilierea de drept a contractului.

     Textul în documentul-sursă ↗

110. art. 1.600 · forma din 15 iulie 2011

     Prin încheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor îl înlocuiește pe cel vechi, care, dacă nu s-a stipulat altfel și sub rezerva art. 1.601, este liberat.

     Textul în documentul-sursă ↗

111. art. 1.601 · forma din 15 iulie 2011

     Debitorul inițial nu este liberat prin preluarea datoriei, dacă se dovedește că noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a consimțit la preluare, fără a cunoaște această împrejurare.

     Textul în documentul-sursă ↗

112. art. 1.605 · forma din 15 februarie 2017

     Preluarea datoriei convenită cu debitorul îşi va produce efectele numai dacă creditorul îşi dă acordul.

     Textul în documentul-sursă ↗

113. art. 1.609 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Novația are loc atunci când debitorul contractează față de creditor o obligație nouă, care înlocuiește și stinge obligația inițială.

     Textul în documentul-sursă ↗

114. art. 1.610 · forma din 15 iulie 2011

     Novația nu se prezumă. Intenția de a nova trebuie să fie neîndoielnică.

     Textul în documentul-sursă ↗

115. art. 1.683 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Dacă, la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se află în proprietatea unui terţ, contractul este valabil, iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către cumpărător.

     Textul în documentul-sursă ↗

116. art. 1.683 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

     (2) Obligaţia vânzătorului se consideră ca fiind executată fie prin dobândirea de către acesta a bunului, fie prin ratificarea vânzării de către proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care procură cumpărătorului proprietatea asupra bunului.

     Textul în documentul-sursă ↗

117. art. 1.683 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025

     (4) În cazul în care vânzătorul nu asigură transmiterea dreptului de proprietate către cumpărător, acesta din urmă poate cere rezoluţiunea contractului, restituirea preţului, precum şi, dacă este cazul, daune-interese.

     Textul în documentul-sursă ↗

118. art. 1.683 alin. (5) · forma din 16 iulie 2025

     (5) Atunci când un coproprietar a vândut bunul proprietate comună şi ulterior nu asigură transmiterea proprietăţii întregului bun către cumpărător, acesta din urmă poate cere, pe lângă daune-interese, la alegerea sa, fie reducerea preţului proporţional cu cota-parte pe care nu a dobândit-o, fie rezoluţiunea contractului în cazul în care nu ar fi cumpărat dacă ar fi ştiut că nu va dobândi proprietatea întregului bun.

     Textul în documentul-sursă ↗

119. art. 1.695 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau parţial în stăpânirea netulburată a bunului vândut.

     Textul în documentul-sursă ↗

120. art. 1.695 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului până la acea dată.

     Textul în documentul-sursă ↗

121. art. 1.699 · forma din 15 februarie 2017

     Chiar dacă s-a convenit că vânzătorul nu va datora nicio garanţie, el răspunde totuşi de evicţiunea cauzată ulterior vânzării prin faptul său personal ori de cea provenită din cauze pe care, cunoscându-le în momentul vânzării, le-a ascuns cumpărătorului. Orice stipulaţie contrară este considerată nescrisă.

     Textul în documentul-sursă ↗

122. art. 1.705 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Cumpărătorul chemat în judecată de un terţ care pretinde că are drepturi asupra lucrului vândut trebuie să îl cheme în cauză pe vânzător. În cazul în care nu a făcut-o, fiind condamnat printr-o hotărâre intrată în autoritatea lucrului judecat, pierde dreptul de garanţie dacă vânzătorul dovedeşte că existau motive suficiente pentru a se respinge cererea.

     Textul în documentul-sursă ↗

123. art. 1.705 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Cumpărătorul care, fără a exista o hotărâre judecătorească, a recunoscut dreptul terţului pierde dreptul de garanţie, afară de cazul în care dovedeşte că nu existau motive suficiente pentru a împiedica evicţiunea.

     Textul în documentul-sursă ↗

124. art. 1.707 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic.

     Textul în documentul-sursă ↗

125. art. 1.707 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistenţă de specialitate, de către un cumpărător prudent şi diligent.

     Textul în documentul-sursă ↗

126. art. 1.707 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Garanţia este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului.

     Textul în documentul-sursă ↗

127. art. 1.707 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

     (4) Vânzătorul nu datorează garanţie contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoştea la încheierea contractului.

     Textul în documentul-sursă ↗

128. art. 1.707 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017

     (5) În vânzările silite nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse.

     Textul în documentul-sursă ↗

129. art. 1.708 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Dacă părţile nu au convenit altfel, vânzătorul este obligat să garanteze contra viciilor ascunse, chiar şi atunci când nu le-a cunoscut.

     Textul în documentul-sursă ↗

130. art. 1.708 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Clauza care înlătură sau limitează răspunderea pentru vicii este nulă în privinţa viciilor pe care vânzătorul le-a cunoscut ori trebuia să le cunoască la data încheierii contractului.

     Textul în documentul-sursă ↗

131. art. 1.709 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat să le aducă la cunoştinţa vânzătorului într-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejurările, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a cere măsura prevăzută la art. 1.710 alin. (1) lit. d).

     Textul în documentul-sursă ↗

132. art. 1.709 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) În cazul în care cumpărătorul este profesionist, iar bunul vândut este mobil corporal, termenul prevăzut la alin. (1) este de două zile lucrătoare.

     Textul în documentul-sursă ↗

133. art. 1.709 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Atunci când viciul apare în mod gradual, termenele prevăzute la alin. (1) încep să curgă din ziua în care cumpărătorul îşi dă seama de gravitatea şi întinderea viciului.

     Textul în documentul-sursă ↗

134. art. 1.709 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

     (4) Vânzătorul care a tăinuit viciul nu poate invoca prevederile prezentului articol.

     Textul în documentul-sursă ↗

135. art. 1.710 alin. (1) — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

     (1) În temeiul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor, cumpărătorul poate obţine, după caz:

     Textul în documentul-sursă ↗

136. art. 1.710 alin. (1) lit. a) · forma din 15 februarie 2017

     a) înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acestuia;

     Textul în documentul-sursă ↗

137. art. 1.710 alin. (1) lit. b) · forma din 15 februarie 2017

     b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de acelaşi fel, însă lipsit de vicii;

     Textul în documentul-sursă ↗

138. art. 1.710 alin. (1) lit. c) · forma din 15 februarie 2017

     c) reducerea corespunzătoare a preţului;

     Textul în documentul-sursă ↗

139. art. 1.710 alin. (1) lit. d) · forma din 15 februarie 2017

     d) rezoluţiunea vânzării.

     Textul în documentul-sursă ↗

140. art. 1.710 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) La cererea vânzătorului, instanţa, ţinând seama de gravitatea viciilor şi de scopul pentru care contractul a fost încheiat, precum şi de alte împrejurări, poate dispune o altă măsură prevăzută la alin. (1) decât cea solicitată de cumpărător.

     Textul în documentul-sursă ↗

141. art. 1.712 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) În situaţia în care la data încheierii contractului vânzătorul cunoştea viciile bunului vândut, pe lângă una dintre măsurile prevăzute la art. 1.710, vânzătorul este obligat la plata de daune-interese, pentru repararea întregului prejudiciu cauzat, dacă este cazul.

     Textul în documentul-sursă ↗

142. art. 1.712 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Atunci când vânzătorul nu cunoştea viciile bunului vândut şi s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1.710 alin. (1) lit. c) şi d), el este obligat să restituie cumpărătorului doar preţul şi cheltuielile făcute cu prilejul vânzării, în tot sau în parte, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

143. art. 1.730 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) În condiţiile stabilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preempţiune, numit preemptor, poate să cumpere cu prioritate un bun.

     Textul în documentul-sursă ↗

144. art. 1.730 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

     (2) Dispoziţiile prezentului cod privitoare la dreptul de preempţiune sunt aplicabile numai dacă prin lege sau contract nu se stabileşte altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

145. art. 2.158 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

146. art. 2.186 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care un cont curent are mai mulți titulari și s-a convenit că fiecare dintre aceștia are dreptul să dispună singur efectuarea de operațiuni în cont, cotitularii sunt considerați creditori sau debitori în solidar pentru soldul contului.

     Textul în documentul-sursă ↗

147. art. 2.189 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instituția de credit este ținută, potrivit dispozițiilor prevăzute în materia contractului de mandat, pentru executarea împuternicirilor primite de la client.

     Textul în documentul-sursă ↗

148. art. 2.199 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit.

     Textul în documentul-sursă ↗

149. art. 2.199 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare.

     Textul în documentul-sursă ↗

150. art. 2.230 · forma din 15 februarie 2017

     Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacă nu a fost desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurare intră în masa succesorală, revenind moştenitorilor asiguratului.

     Textul în documentul-sursă ↗

151. art. 2.231 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executării acestuia, prin declaraţia scrisă comunicată asigurătorului de către asigurat sau, cu acordul asiguratului, de către contractantul asigurării ori prin testamentul întocmit de asigurat.

     Textul în documentul-sursă ↗

152. art. 2.231 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Înlocuirea sau revocarea beneficiarului asigurării se poate face oricând în cursul executării contractului, în modurile prevăzute la alin. (1).

     Textul în documentul-sursă ↗

153. art. 2.234 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) În asigurările la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menţine contractul la o sumă asigurată redusă sau de a-l denunţa, solicitând restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare.

     Textul în documentul-sursă ↗

154. art. 2.236 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizaţia de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moştenitorilor asiguratului, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

155. art. 2.238 lit. d) · forma din 15 februarie 2017

     d) elementele de calcul al indemnizaţiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de răscumpărare, a sumelor asigurate reduse, precum şi a nivelului până la care acestea sunt garantate;

     Textul în documentul-sursă ↗

156. art. 2.238, teza introductivă · forma din 15 februarie 2017

     Asigurătorii şi împuterniciţii lor au obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării informaţii în legătură cu contractele de asigurare atât înaintea încheierii, cât şi pe durata executării acestora. Aceste informaţii trebuie să fie prezentate în scris, în limba română, să fie redactate într-o formă clară şi să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

     Textul în documentul-sursă ↗

157. art. 2.267 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.

     Textul în documentul-sursă ↗

158. art. 2.270 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia.

     Textul în documentul-sursă ↗

159. art. 2.270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

160. art. 2.280 · forma din 15 iulie 2011

     Fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută.

     Textul în documentul-sursă ↗

161. art. 2.282 · forma din 15 iulie 2011

     Fideiusiunea nu se prezumă, ea trebuie asumată în mod expres printr-un înscris, autentic sau sub semnătură privată, sub sancțiunea nulității absolute.

     Textul în documentul-sursă ↗

162. art. 2.293 · forma din 15 iulie 2011

     Fideiusorul nu este ținut să îndeplinească obligația debitorului decât dacă acesta nu o execută.

     Textul în documentul-sursă ↗

163. art. 2.294 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fideiusorul convențional sau legal are facultatea de a cere creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal, dacă nu a renunțat la acest beneficiu în mod expres.

     Textul în documentul-sursă ↗

164. art. 2.295 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fideiusorul care se prevalează de beneficiul de discuțiune trebuie să îl invoce înainte de judecarea fondului procesului, să indice creditorului bunurile urmăribile ale debitorului principal și să avanseze acestuia sumele necesare urmăririi bunurilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

165. art. 2.300 · forma din 15 iulie 2011

     Atunci când se obligă împreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discuțiune și de diviziune.

     Textul în documentul-sursă ↗

166. art. 2.302 · forma din 15 iulie 2011

     Creditorul este ținut să ofere fideiusorului, la cererea acestuia, orice informație utilă asupra conținutului și modalităților obligației principale și asupra stadiului executării acesteia.

     Textul în documentul-sursă ↗

167. art. 2.303 · forma din 15 iulie 2011

     Fideiusorul nu poate renunța anticipat la dreptul de informare și la beneficiul excepției subrogației.

     Textul în documentul-sursă ↗

168. art. 2.305 · forma din 15 iulie 2011

     Fideiusorul care a plătit datoria este de drept subrogat în toate drepturile pe care creditorul le avea împotriva debitorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

169. art. 2.306 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fideiusorul care s-a obligat cu acordul debitorului poate cere acestuia ceea ce a plătit, și anume capitalul, dobânzile și cheltuielile, precum și daunele-interese pentru repararea oricărui prejudiciu pe care acesta l-a suferit din cauza fideiusiunii. El poate, de asemenea, să ceară dobânzi pentru orice sumă pe care a trebuit să o plătească creditorului, chiar dacă datoria principală nu producea dobânzi.

     Textul în documentul-sursă ↗

170. art. 2.306 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Fideiusorul care s-a obligat fără consimțământul debitorului nu poate recupera de la acesta decât ceea ce debitorul ar fi fost ținut să plătească, inclusiv daune- interese, dacă fideiusiunea nu ar fi avut loc, afară de cheltuielile subsecvente notificării plății, care sunt în sarcina debitorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

171. art. 2.310 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fideiusorul care a plătit o datorie nu are acțiune împotriva debitorului principal care a plătit ulterior aceeași datorie fără ca fideiusorul să îl fi înștiințat cu privire la plata făcută.

     Textul în documentul-sursă ↗

172. art. 2.310 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Fideiusorul care a plătit fără a-l înștiința pe debitorul principal nu are acțiune împotriva acestuia dacă, la momentul plății, debitorul avea mijloacele pentru a declara stinsă datoria. În aceleași împrejurări, fideiusorul nu are acțiune împotriva debitorului decât pentru sumele pe care acesta ar fi fost chemat să le plătească, în măsura în care putea opune creditorului mijloace de apărare pentru a obține reducerea datoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

173. art. 2.311 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Debitorul care cunoaște existența fideiusiunii este obligat să îl înștiințeze de îndată pe fideiusor când plătește creditorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

174. art. 2.366 · forma din 15 iulie 2011

     Ipoteca convențională poate fi constituită de debitorul obligației garantate sau de un terț.

     Textul în documentul-sursă ↗

175. art. 2.377 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin înscriere în cartea funciară.

     Textul în documentul-sursă ↗

176. art. 2.386 pct. 5 · forma din 15 februarie 2017

     5. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a preţului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului ori pentru garantarea creanţei rezultând din evicţiune, asupra imobilelor ce au revenit coproprietarului ţinut de o atare obligaţie;

     Textul în documentul-sursă ↗

177. art. 2.420 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Rangul ipotecilor perfecte se determină potrivit ordinii înscrierii sau perfectării ipotecilor, cu excepţiile prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

178. art. 2.501 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Drepturile la acţiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripţiei extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

179. art. 2.504 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară. În acest din urmă caz, sub rezerva prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, creditorul ipotecar va putea oricând urmări, în condiţiile legii, bunurile mobile sau imobile ipotecate, însă numai în limita valorii acestor bunuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

180. art. 2.504 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică prescripţiei dreptului la acţiune pentru plata dobânzilor şi a altor accesorii ale creanţei ipotecare, care, în afara capitalului, nu mai pot fi acoperite după împlinirea prescripţiei din valorificarea, pe cale silită, a bunului grevat.

     Textul în documentul-sursă ↗

181. art. 2.506 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Prescripţia nu operează de plin drept.

     Textul în documentul-sursă ↗

182. art. 2.506 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) După împlinirea termenului de prescripţie, cel obligat poate să refuze executarea prestaţiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

183. art. 2.512 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Prescripţia poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, şi fără a fi ţinut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credinţă.

     Textul în documentul-sursă ↗

184. art. 2.512 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Organul de jurisdicţie competent nu poate aplica prescripţia din oficiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

185. art. 2.517 · forma din 15 februarie 2017

     Termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.

     Textul în documentul-sursă ↗

186. art. 2.523 · forma din 15 februarie 2017

     Prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

     Textul în documentul-sursă ↗

187. art. 2.531 alin. (1) — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

     (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse începe să curgă:

     Textul în documentul-sursă ↗

188. art. 2.531 alin. (1) lit. a) · forma din 15 februarie 2017

     a) în cazul unui bun transmis sau al unei lucrări executate, alta decât o construcţie, de la împlinirea unui an de la data predării ori recepţiei finale a bunului sau a lucrării, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii;

     Textul în documentul-sursă ↗

189. art. 2.531 alin. (1) lit. b) · forma din 15 februarie 2017

     b) în cazul unei construcţii, de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepţiei finale a construcţiei, afară numai dacă viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii.

     Textul în documentul-sursă ↗

190. art. 2.531 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

     (4) Termenele prevăzute în prezentul articol sunt termene de garanţie înăuntrul cărora viciile trebuie, în toate cazurile, să se ivească.

     Textul în documentul-sursă ↗

191. art. 2.531 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017

     (5) Prin dispoziţiile prezentului articol nu se aduce însă nicio atingere termenelor de garanţie speciale, legale sau convenţionale.

     Textul în documentul-sursă ↗

192. art. 2.532 — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

     Prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:

     Textul în documentul-sursă ↗

193. art. 2.532 pct. 1 · forma din 15 februarie 2017

     1. între soţi, cât timp durează căsătoria şi nu sunt separaţi în fapt;

     Textul în documentul-sursă ↗

194. art. 2.532 pct. 6 · forma din 15 iulie 2011

     6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripție;

     Textul în documentul-sursă ↗

195. art. 2.611 · forma din 3 mai 2026

     Legea aplicabilă se stabilește potrivit Convenției privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996, ratificată prin Legea nr. 361/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 28 decembrie 2007.

     Textul în documentul-sursă ↗

196. art. 2.626 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Formele de publicitate, realizate în orice mod, referitoare la bunuri sunt supuse legii aplicabile la data și locul unde se îndeplinesc, afară numai dacă prin dispoziții speciale se prevede altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

197. art. 2.626 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Formele de publicitate, precum și cele cu efect constitutiv de drepturi referitoare la un bun imobil sunt supuse legii statului unde acesta se găsește situat, chiar dacă temeiul juridic al nașterii, transmiterii, restrângerii sau stingerii dreptului real ori garanției reale s-a constituit prin aplicarea altei legi.

     Textul în documentul-sursă ↗

198. art. 6 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

199. art. 6 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

200. art. 6 alin. (2) · forma din 21 iunie 2023

     (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

201. art. 6 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

     (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

202. art. 6 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

203. art. 6 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

     Textul în documentul-sursă ↗

204. art. 6 alin. (4) · forma din 10 mai 2024

     (4)Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

     Textul în documentul-sursă ↗

205. art. 6 alin. (5) · forma din 3 mai 2026

     (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.

     Textul în documentul-sursă ↗

206. art. 6 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

     (6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

     Textul în documentul-sursă ↗

207. art. 6 alin. (6) · forma din 3 mai 2026

     (6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

     Textul în documentul-sursă ↗

208. art. 6 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

209. art. 6 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi.

     Textul în documentul-sursă ↗

210. art. 6 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.

     Textul în documentul-sursă ↗

211. art. 7 pct. 2: articolul 41 alin. (2) din Codul civil · forma din 20 mai 2022

     (2) Actele juridice ale persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de aceasta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu avizul consiliului de familie, dacă există, și autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

212. art. 7 pct. 2: articolul 41 alin. (3) din Codul civil · forma din 20 mai 2022

     (3) Cu toate acestea, persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singură acte de conservare, acte de administrare care nu o prejudiciază, acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

213. art. 7 pct. 5: articolul 43 alin. (3) din Codul civil · forma din 20 mai 2022

     (3) Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exercițiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum și actele de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

214. art. 13 · forma din 15 februarie 2017

     Renunţarea la un drept nu se prezumă.

     Textul în documentul-sursă ↗

215. art. 38 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

     (1) Capacitatea de exerciţiu deplină începe la data când persoana devine majoră.

     Textul în documentul-sursă ↗

216. art. 38 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră.

     Textul în documentul-sursă ↗

217. art. 38 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009

     (2) Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de 18 ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

218. art. 39 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

     (1) Minorul dobândeşte, prin căsătorie, capacitatea deplină de exerciţiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

219. art. 39 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Minorul dobândește, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

220. art. 39 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Minorul dobândeşte, prin căsătorie, capacitatea deplină de exerciţiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

221. art. 39 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009

     (2) În cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună- credinţă la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de exerciţiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

222. art. 40 · forma din 17 iulie 2009

     Pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exerciţiu. În acest scop, vor fi ascultaţi şi părinţii sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, şi avizul consiliului de familie.

     Textul în documentul-sursă ↗

223. art. 40 · forma din 15 iulie 2011

     Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie.

     Textul în documentul-sursă ↗

224. art. 40 · forma din 19 decembrie 2025

     Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie.

     Textul în documentul-sursă ↗

225. art. 41 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

     (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.

     Textul în documentul-sursă ↗

226. art. 41 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă.

     Textul în documentul-sursă ↗

227. art. 43 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;

     Textul în documentul-sursă ↗

228. art. 71 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

     (2)Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

     Textul în documentul-sursă ↗

229. art. 71 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

     (3)Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

     Textul în documentul-sursă ↗

230. art. 73 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

     (2)În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

231. art. 75 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

     (1)Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

     Textul în documentul-sursă ↗

232. art. 75 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

     (2)Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

     Textul în documentul-sursă ↗

233. art. 87 · forma din 15 februarie 2017

     Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

     Textul în documentul-sursă ↗

234. art. 87 · forma din 3 mai 2026

     Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.

     Textul în documentul-sursă ↗

235. art. 88 · forma din 15 februarie 2017

     Reşedinţa persoanei fizice este în locul unde îşi are locuinţa secundară.

     Textul în documentul-sursă ↗

236. art. 88 · forma din 3 mai 2026

     Reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară.

     Textul în documentul-sursă ↗

237. art. 90 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut.

     Textul în documentul-sursă ↗

238. art. 91 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

239. art. 91 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

240. art. 91 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.

     Textul în documentul-sursă ↗

241. art. 91 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane.

     Textul în documentul-sursă ↗

242. art. 91 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

     Textul în documentul-sursă ↗

243. art. 91 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

     Textul în documentul-sursă ↗

244. art. 100 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.

     Textul în documentul-sursă ↗

245. art. 100 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziției primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă.

     Textul în documentul-sursă ↗

246. art. 103 – teza introductivă · forma din 3 mai 2026

     Starea civilă se poate dovedi, înaintea instanței judecătorești, prin orice mijloace de probă, dacă:

     Textul în documentul-sursă ↗

247. art. 103 lit. c) · forma din 3 mai 2026

     c) nu este posibilă procurarea din străinătate a certificatului de stare civilă sau a extrasului de pe actul de stare civilă;

     Textul în documentul-sursă ↗

248. art. 107 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

249. art. 107 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În toate cazurile, instanța de tutelă soluționează de îndată aceste cereri.

     Textul în documentul-sursă ↗

250. art. 108 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutelă se realizează de către tutore, desemnat sau numit, în condițiile prezentului cod, precum și de către consiliul de familie, ca organ consultativ.

     Textul în documentul-sursă ↗

251. art. 108 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Consiliul de familie poate fi constituit de către instanța de tutelă numai la cererea persoanelor interesate.

     Textul în documentul-sursă ↗

252. art. 108 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de către instanța de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

253. art. 108 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de către instanţa de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

254. art. 124 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul în care tutorele își exercită drepturile și își îndeplinește îndatoririle cu privire la persoana și bunurile minorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

255. art. 124 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul ocrotirii minorului prin părinți, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie.

     Textul în documentul-sursă ↗

256. Codul civil, art. 139 · forma din 15 iulie 2011

     Instanța de tutelă nu poate hotărî fără ascultarea minorului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

257. art. 140 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) După numirea tutorelui și în prezența acestuia și a membrilor consiliului de familie, un delegat al instanței de tutelă va verifica la fața locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprobării instanței de tutelă. Inventarul bunurilor minorului va începe să fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de către instanța de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

258. art. 140 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu prilejul inventarierii, tutorele și membrii consiliului de familie sunt ținuți să declare în scris, la întrebarea expresă a delegatului instanței de tutelă, creanțele, datoriile sau alte pretenții pe care le au față de minor. Declarațiile vor fi consemnate în procesul-verbal de inventariere.

     Textul în documentul-sursă ↗

259. art. 140 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscând creanțele sau pretențiile proprii față de minori, nu le-au declarat, deși au fost somați să le declare, sunt prezumați că au renunțat la ele. Dacă tutorele sau membrii consiliului de familie nu declară datoriile pe care le au față de minor, deși au fost somați să le declare, pot fi îndepărtați din funcție.

     Textul în documentul-sursă ↗

260. art. 140 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Creanțele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii consiliului de familie, soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile acestora pot fi plătite voluntar numai cu autorizarea instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

261. art. 141 · forma din 15 iulie 2011

     Înainte de întocmirea inventarului, tutorele nu poate face, în numele minorului, decât acte de conservare și acte de administrare ce nu suferă întârziere.

     Textul în documentul-sursă ↗

262. art. 142 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Tutorele are îndatorirea de a administra cu bună-credință bunurile minorului. În acest scop, tutorele acționează în calitate de administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului, dispozițiile titlului V din cartea a III-a aplicându-se în mod corespunzător, afară de cazul în care prin prezentul capitol se dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

263. art. 142 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Nu sunt supuse administrării bunurile dobândite de minor cu titlu gratuit decât dacă testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispoziție sau, după caz, numit de către instanța de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

264. art. 143 · forma din 15 iulie 2011

     Tutorele are îndatorirea de a-l reprezenta pe minor în actele juridice, dar numai până când acesta împlinește vârsta de 14 ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

265. art. 144 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Tutorele nu poate, în numele minorului, să facă donații și nici să garanteze obligația altuia. Fac excepție darurile obișnuite, potrivite cu starea materială a minorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

266. art. 144 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunțe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie în mod valabil orice alte acte ce depășesc dreptul de administrare.

     Textul în documentul-sursă ↗

267. art. 144 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie şi autorizarea instanţei de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărţeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunţe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum şi să încheie în mod valabil orice alte acte ce depăşesc dreptul de administrare.

     Textul în documentul-sursă ↗

268. art. 144 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt anulabile. În aceste cazuri, acțiunea în anulare poate fi exercitată de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum și de către procuror, din oficiu sau la sesizarea instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

269. art. 144 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Cu toate acestea, tutorele poate înstrăina, fără avizul consiliului de familie și fără autorizarea instanței de tutelă, bunurile supuse pieirii, degradării, alterării ori deprecierii, precum și cele devenite nefolositoare pentru minor.

     Textul în documentul-sursă ↗

270. art. 145 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.

     Textul în documentul-sursă ↗

271. art. 145 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Instanţa de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.

     Textul în documentul-sursă ↗

272. art. 145 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condițiile de încheiere a actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

273. art. 145 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condiţiile de încheiere a actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

274. art. 145 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În caz de vânzare, autorizarea va arăta dacă vânzarea se va face prin acordul părților, prin licitație publică sau în alt mod.

     Textul în documentul-sursă ↗

275. art. 145 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) În toate cazurile, instanța de tutelă poate indica tutorelui modul în care se întrebuințează sumele de bani obținute.

     Textul în documentul-sursă ↗

276. art. 146 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviințarea scrisă a tutorelui sau, după caz, a curatorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

277. art. 146 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instanței de tutelă și cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât și avizul consiliului de familie.

     Textul în documentul-sursă ↗

278. art. 146 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instanţei de tutelă şi cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât şi avizul consiliului de familie.

     Textul în documentul-sursă ↗

279. art. 146 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1)—(3) sunt anulabile, dispozițiile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

280. art. 147 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Este interzisă, sub sancțiunea nulității relative, încheierea de acte juridice între tutore sau soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile tutorelui, pe de o parte, și minor, pe de altă parte.

     Textul în documentul-sursă ↗

281. art. 147 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) poate cumpăra la licitație publică un bun al minorului, dacă are o garanție reală asupra acestui bun ori îl deține în coproprietate cu minorul, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

282. art. 148 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Consiliul de familie stabilește suma anuală necesară pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale și poate modifica, potrivit împrejurărilor, această sumă. Decizia consiliului de familie se aduce la cunoștință, de îndată, instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

283. art. 148 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cheltuielile necesare pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale se acoperă din veniturile acestuia. În cazul în care veniturile minorului nu sunt îndestulătoare, instanța de tutelă va dispune vânzarea bunurilor minorului, prin acordul părților sau prin licitație publică.

     Textul în documentul-sursă ↗

284. art. 148 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Obiectele ce au valoare afectivă pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vândute decât în mod excepțional.

     Textul în documentul-sursă ↗

285. art. 148 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Dacă minorul este lipsit de bunuri și nu are părinți sau alte rude care sunt obligate prin lege să îi acorde întreținere ori aceasta nu este suficientă, minorul are dreptul la asistență socială, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

286. art. 149 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Sumele de bani care depășesc nevoile întreținerii minorului și ale administrării bunurilor sale, precum și instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o instituție de credit indicată de consiliul de familie, în termen de cel mult 5 zile de la data încasării lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

287. art. 149 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Tutorele poate dispune de aceste sume și instrumente financiare numai cu autorizarea prealabilă a instanței de tutelă, cu excepția operațiunilor prevăzute la alin. (3).

     Textul în documentul-sursă ↗

288. art. 149 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, în niciun caz, sumele de bani și instrumentele financiare prevăzute la alin. (1) pentru încheierea, pe numele minorului, a unor tranzacții pe piața de capital, chiar dacă ar fi obținut autorizarea instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

289. art. 149 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Tutorele poate depune la o instituție de credit și sumele necesare întreținerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec într-un cont separat și pot fi ridicate de tutore, fără autorizarea instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

290. art. 150 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special.

     Textul în documentul-sursă ↗

291. art. 150 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Ori de câte ori între tutore şi minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanţa de tutelă va numi un curator special.

     Textul în documentul-sursă ↗

292. art. 150 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează, instanța de tutelă va numi un curator special.

     Textul în documentul-sursă ↗

293. art. 150 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviinţează, instanţa de tutelă va numi un curator special.

     Textul în documentul-sursă ↗

294. art. 150 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

295. art. 151 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța de tutelă va efectua un control efectiv și continuu asupra modului în care tutorele și consiliul de familie își îndeplinesc atribuțiile cu privire la minor și bunurile acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

296. art. 151 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În îndeplinirea activității de control, instanța de tutelă va putea cere colaborarea autorităților administrației publice, a instituțiilor și serviciilor publice specializate pentru protecția copilului sau a instituțiilor de ocrotire, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

297. art. 152 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Tutorele este dator să prezinte anual instanței de tutelă o dare de seamă despre modul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

298. art. 152 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Darea de seamă se va prezenta instanței de tutelă în termen de 30 de zile de la sfârșitul anului calendaristic.

     Textul în documentul-sursă ↗

299. art. 152 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dacă averea minorului este de mică însemnătate, instanța de tutelă poate să autorizeze ca darea de seamă privind administrarea bunurilor minorului să se facă pe termene mai lungi, care nu vor depăși însă 3 ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

300. art. 152 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) În afară de darea de seamă anuală, tutorele este obligat, la cererea instanței de tutelă, să dea oricând dări de seamă despre felul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

301. art. 153 · forma din 15 iulie 2011

     Instanța de tutelă va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului și la cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor sale și, dacă sunt corect întocmite și corespund realității, va da descărcare tutorelui.

     Textul în documentul-sursă ↗

302. art. 154 · forma din 15 iulie 2011

     Dispensa de a da socoteală acordată de părinți sau de o persoană care ar fi făcut minorului o liberalitate este considerată ca nescrisă.

     Textul în documentul-sursă ↗

303. art. 155 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, precum și toți cei prevăzuți la art. 111 pot face plângere la instanța de tutelă cu privire la actele sau faptele tutorelui păgubitoare pentru minor.

     Textul în documentul-sursă ↗

304. art. 155 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Plângerea se soluționează de urgență, prin încheiere executorie, de către instanța de tutelă, cu citarea părților și a membrilor consiliului de familie. Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dacă instanța de tutelă consideră că este necesar.

     Textul în documentul-sursă ↗

305. art. 178 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator;

     Textul în documentul-sursă ↗

306. art. 181 · forma din 15 iulie 2011

     În cazurile prevăzute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacității celui pe care curatorul îl reprezintă.

     Textul în documentul-sursă ↗

307. art. 182 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmează a fi reprezentat, a soțului său, a rudelor sau a celor prevăzuți la art. 111.

     Textul în documentul-sursă ↗

308. art. 182 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Curatela nu se poate institui decât cu consimțământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi dat.

     Textul în documentul-sursă ↗

309. art. 183 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazurile în care se instituie curatela, se aplică regulile de la mandat, cu excepția cazului în care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanța de tutelă va hotărî că se impune învestirea curatorului cu drepturile și obligațiile unui administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

310. art. 193 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

311. art. 219 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

     (1) Faptele licite sau ilicite săvârşite de organele persoanei juridice obligă însăşi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

     Textul în documentul-sursă ↗

312. art. 219 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009

     (2) Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală şi solidară a celor care le- au săvârşit, atât faţă de persoana juridică, cât şi faţă de terţi.

     Textul în documentul-sursă ↗

313. Legea nr. 71/2011 art. 220 alin. (1), reprodus în nota finală · forma din 4 februarie 2016

     (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.

     Textul în documentul-sursă ↗

314. art. 221, forma istorică a legii adoptate de Parlament în 2009 · forma din 17 iulie 2009

     Art. 221. - Dacă prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în aceleaşi condiţii ca persoanele juridice de drept privat.

     Textul în documentul-sursă ↗

315. art. 222, forma istorică a legii adoptate de Parlament în 2009 · forma din 17 iulie 2009

     Art. 222. – Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

316. art. 223 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

     (1) În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, statul participă prin Ministerul Finanţelor Publice, afară de cazul în care legea stabileşte un alt organ în acest sens.

     Textul în documentul-sursă ↗

317. art. 223 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009

     (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi unităţilor administrativ-teritoriale care participă la raporturile civile în nume propriu, prin organele prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

318. art. 224 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

     (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, autorităţilor şi instituţiilor publice, care sunt persoane juridice şi niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligaţiile statului.

     Textul în documentul-sursă ↗

319. art. 224 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009

     (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu răspund decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridică.

     Textul în documentul-sursă ↗

320. art. 253 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

     (1)Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a)interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b)încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c)constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.

     Textul în documentul-sursă ↗

321. art. 253 alin. (4) · forma din 10 mai 2024

     (4)De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.

     Textul în documentul-sursă ↗

322. art. 259 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Condițiile de încheiere și cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin prezentul cod.

     Textul în documentul-sursă ↗

323. art. 259 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți.

     Textul în documentul-sursă ↗

324. art. 259 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

     (6) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorț, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

325. art. 262 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia. Exercițiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

326. art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

327. art. 263 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

328. art. 263 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autoritățile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părțile să recurgă la metodele de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă.

     Textul în documentul-sursă ↗

329. art. 263 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Procedurile referitoare la relațiile dintre părinți și copii trebuie să garanteze că dorințele și interesele părinților referitoare la copii pot fi aduse la cunoștința autorităților și că acestea țin cont de ele în hotărârile pe care le iau.

     Textul în documentul-sursă ↗

330. art. 263 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfășoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului și relațiile de familie să nu fie afectate.

     Textul în documentul-sursă ↗

331. art. 263 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) În sensul prevederilor legale privind protecția copilului, prin copil se înțelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

332. art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.

     Textul în documentul-sursă ↗

333. art. 264 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei.

     Textul în documentul-sursă ↗

334. art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.

     Textul în documentul-sursă ↗

335. art. 264 alin. (1) · forma din 19 decembrie 2025

     (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.

     Textul în documentul-sursă ↗

336. art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.

     Textul în documentul-sursă ↗

337. art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.

     Textul în documentul-sursă ↗

338. art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

339. art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

340. art. 264 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

341. art. 265 · forma din 15 iulie 2011

     Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

342. art. 265 · forma din 3 mai 2026

     Instanța competentă Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

343. art. 271 · forma din 15 iulie 2011

     Căsătoria se încheie între bărbat și femeie prin consimțământul personal și liber al acestora.

     Textul în documentul-sursă ↗

344. art. 272 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților săi sau, după caz, a tutorelui și cu autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție minorul își are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinți refuză să încuviințeze căsătoria, instanța de tutelă hotărăște și asupra acestei divergențe, având în vedere interesul superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

345. art. 272 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dacă unul dintre părinți este decedat sau se află în imposibilitate de a-și manifesta voința, încuviințarea celuilalt părinte este suficientă.

     Textul în documentul-sursă ↗

346. art. 272 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) De asemenea, în condițiile art. 398, este suficientă încuviințarea părintelui care exercită autoritatea părintească.

     Textul în documentul-sursă ↗

347. art. 272 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Dacă nu există nici părinți, nici tutore care să poată încuviința căsătoria, este necesară încuviințarea persoanei sau a autorității care a fost abilitată să exercite drepturile părintești.

     Textul în documentul-sursă ↗

348. art. 273 · forma din 15 iulie 2011

     Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.

     Textul în documentul-sursă ↗

349. art. 274 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum și între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

     Textul în documentul-sursă ↗

350. art. 274 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanța de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea. Instanța se va putea pronunța pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.

     Textul în documentul-sursă ↗

351. art. 274 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul adopției, dispozițiile alin. (1) și (2) sunt aplicabile atât între cei care au devenit rude prin adopție, cât și între cei a căror rudenie firească a încetat prin efectul adopției.

     Textul în documentul-sursă ↗

352. art. 287 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Viitorii soți sunt obligați să se prezinte împreună la sediul primăriei, pentru a-și da consimțământul la căsătorie în mod public, în prezența a 2 martori, în fața ofițerului de stare civilă.

     Textul în documentul-sursă ↗

353. art. 287 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, în cazurile prevăzute de lege, ofițerul de stare civilă poate celebra căsătoria și în afara sediului serviciului de stare civilă, cu respectarea celorlalte condiții menționate la alin. (1).

     Textul în documentul-sursă ↗

354. art. 291 · forma din 15 iulie 2011

     Ofițerul de stare civilă face mențiune pe actul de căsătorie despre regimul matrimonial ales. El are obligația ca, din oficiu și de îndată, să comunice la registrul prevăzut la art. 334 alin. (1), precum și, după caz, notarului public care a autentificat convenția matrimonială o copie de pe actul de căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

355. art. 292 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Căsătoria se dovedește cu actul de căsătorie și prin certificatul de căsătorie eliberat pe baza acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

356. art. 292 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, în situațiile prevăzute de lege, căsătoria se poate dovedi cu orice mijloc de probă.

     Textul în documentul-sursă ↗

357. art. 293 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care soțul unei persoane declarate moarte s-a recăsătorit și, după aceasta, hotărârea declarativă de moarte este anulată, noua căsătorie rămâne valabilă, dacă soțul celui declarat mort a fost de bună-credință. Prima căsătorie se consideră desfăcută pe data încheierii noii căsătorii.

     Textul în documentul-sursă ↗

358. art. 294 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Căsătoria încheiată de minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani este lovită de nulitate absolută.

     Textul în documentul-sursă ↗

359. art. 294 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, ambii soți au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soția a născut ori a rămas însărcinată.

     Textul în documentul-sursă ↗

360. art. 295 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută.

     Textul în documentul-sursă ↗

361. art. 295 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a intervenit conviețuirea soților, soția a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

362. art. 297 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Este anulabilă căsătoria încheiată fără încuviințările sau autorizarea prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) și (5).

     Textul în documentul-sursă ↗

363. art. 297 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Anulabilitatea poate fi invocată numai de cel a cărui încuviințare era necesară. Dispozițiile art. 46 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

364. art. 298 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Căsătoria poate fi anulată la cererea soțului al cărui consimțământ a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violență.

     Textul în documentul-sursă ↗

365. art. 298 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Eroarea constituie viciu de consimțământ numai atunci când privește identitatea fizică a viitorului soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

366. art. 301 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Anularea căsătoriei poate fi cerută în termen de 6 luni.

     Textul în documentul-sursă ↗

367. art. 301 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul prevăzut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a căror încuviințare sau autorizare era necesară pentru încheierea căsătoriei au luat cunoștință de aceasta.

     Textul în documentul-sursă ↗

368. art. 301 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul nulității pentru vicii de consimțământ ori pentru lipsa discernământului, termenul curge de la data încetării violenței sau, după caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnică a discernământului.

     Textul în documentul-sursă ↗

369. art. 301 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) În cazul prevăzut la art. 300, termenul curge de la data încheierii căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

370. art. 302 · forma din 15 iulie 2011

     Dreptul la acțiunea în anulare nu se transmite moștenitorilor. Cu toate acestea, dacă acțiunea a fost pornită de către unul dintre soți, ea poate fi continuată de către oricare dintre moștenitorii săi.

     Textul în documentul-sursă ↗

371. art. 303 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazurile prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) și (5), anulabilitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, s-au obținut încuviințările și autorizarea cerute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

372. art. 303 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Căsătoria nu poate fi anulată dacă soții au conviețuit timp de 6 luni de la data încetării violenței sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultăților mintale.

     Textul în documentul-sursă ↗

373. art. 303 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În toate cazurile, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, între timp, ambii soți au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soția a născut ori a rămas însărcinată.

     Textul în documentul-sursă ↗

374. art. 304 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Soțul de bună-credință la încheierea unei căsătorii nule sau anulate păstrează, până la data când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, situația unui soț dintr-o căsătorie valabilă.

     Textul în documentul-sursă ↗

375. art. 304 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În situația prevăzută la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre foștii soți sunt supuse, prin asemănare, dispozițiilor privitoare la divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

376. art. 305 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Nulitatea căsătoriei nu are niciun efect în privința copiilor, care păstrează situația de copii din căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

377. art. 305 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În ceea ce privește drepturile și obligațiile dintre părinți și copii se aplică, prin asemănare, dispozițiile privitoare la divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

378. art. 306 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Hotărârea judecătorească de constatare a nulității sau de anulare a căsătoriei este opozabilă terțelor persoane, în condițiile legii. Dispozițiile art. 291, 334 și 335 sunt aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

379. art. 306 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Nulitatea căsătoriei nu poate fi opusă unei terțe persoane împotriva unui act încheiat anterior de aceasta cu unul dintre soți, în afară de cazul în care au fost îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute de lege cu privire la acțiunea în constatarea nulității ori în anulare sau terțul a cunoscut, pe altă cale, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a căsătoriei. Dispozițiile art. 291, 334 și 335 sunt aplicabile în mod corespunzător și publicității acțiunii în constatarea nulității sau în anularea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

380. art. 312 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Viitorii soți pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea convențională.

     Textul în documentul-sursă ↗

381. art. 312 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozițiile prezentei secțiuni, dacă prin lege nu se prevede altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

382. art. 313 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Între soți, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

383. art. 313 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Față de terți, regimul matrimonial este opozabil de la data îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de lege, afară de cazul în care aceștia l-au cunoscut pe altă cale.

     Textul în documentul-sursă ↗

384. art. 313 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Neîndeplinirea formalităților de publicitate face ca soții să fie considerați, în raport cu terții de bună-credință, ca fiind căsătoriți sub regimul matrimonial al comunității legale.

     Textul în documentul-sursă ↗

385. art. 314 · forma din 15 iulie 2011

     Un soț poate să dea mandat celuilalt soț să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.

     Textul în documentul-sursă ↗

386. art. 315 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care unul dintre soți se află în imposibilitate de a-și manifesta voința, celălalt soț poate cere instanței de tutelă încuviințarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotărârea pronunțată se stabilesc condițiile, limitele și perioada de valabilitate a acestui mandat.

     Textul în documentul-sursă ↗

387. art. 315 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, mandatul încetează atunci când soțul reprezentat nu se mai află în situația prevăzută la alin. (1) sau când este numit un tutore ori, după caz, un curator.

     Textul în documentul-sursă ↗

388. art. 316 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În mod excepțional, dacă unul dintre soți încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celălalt soț poate cere instanței de tutelă ca, pentru o durată determinată, dreptul de a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimțământul său expres. Durata acestei măsuri poate fi prelungită, fără însă a se depăși în total 2 ani. Hotărârea de încuviințare a măsurii se comunică în vederea efectuării formalităților de publicitate imobiliară sau mobiliară, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

389. art. 316 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Actele încheiate cu nerespectarea hotărârii judecătorești sunt anulabile. Dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an, care începe să curgă de la data când soțul vătămat a luat cunoștință de existența actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

390. art. 316 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile art. 346 și 347 sunt aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

391. art. 317 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Fiecare soț poate să facă singur, fără consimțământul celuilalt, depozite bancare, precum și orice alte operațiuni în legătură cu acestea.

     Textul în documentul-sursă ↗

392. art. 317 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În raport cu instituția de credit, soțul titular al contului are, chiar și după desfacerea sau încetarea căsătoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dacă prin hotărâre judecătorească executorie nu s-a decis altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

393. art. 317 alin. (3) · forma din 29 aprilie 2013

     (3) În raport cu instituţia de credit, soţul titular al contului are, chiar şi după desfacerea sau încetarea căsătoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dacă prin hotărâre judecătorească executorie nu s-a decis altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

394. art. 318 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare soț poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile și datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

395. art. 318 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

     Art. 318. - (1) Fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile şi datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanţei de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

396. art. 318 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Instanța poate să îl oblige pe soțul celui care a sesizat-o sau pe orice terț să furnizeze informațiile cerute și să depună probele necesare în acest sens.

     Textul în documentul-sursă ↗

397. art. 318 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

     (2) Instanţa poate să îl oblige pe soţul celui care a sesizat-o sau pe orice terţ să furnizeze informaţiile cerute şi să depună probele necesare în acest sens.

     Textul în documentul-sursă ↗

398. art. 318 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Terții pot să refuze furnizarea informațiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.

     Textul în documentul-sursă ↗

399. art. 318 alin. (3) · forma din 29 aprilie 2013

     (3) Terţii pot să refuze furnizarea informaţiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.

     Textul în documentul-sursă ↗

400. art. 318 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Atunci când informațiile solicitate de un soț pot fi obținute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt soț, refuzul acestuia de a le solicita naște prezumția relativă că susținerile soțului reclamant sunt adevărate.

     Textul în documentul-sursă ↗

401. art. 318 alin. (4) · forma din 29 aprilie 2013

     (4) Atunci când informaţiile solicitate de un soţ pot fi obţinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt soţ, refuzul acestuia de a le solicita naşte prezumţia relativă că susţinerile soţului reclamant sunt adevărate.

     Textul în documentul-sursă ↗

402. art. 319 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Regimul matrimonial încetează prin constatarea nulității, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

403. art. 319 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În timpul căsătoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

404. art. 320 · forma din 15 iulie 2011

     În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare.

     Textul în documentul-sursă ↗

405. art. 321 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Locuința familiei este locuința comună a soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii.

     Textul în documentul-sursă ↗

406. art. 321 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară, în condițiile legii, a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

407. art. 322 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia.

     Textul în documentul-sursă ↗

408. art. 322 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia.

     Textul în documentul-sursă ↗

409. art. 322 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) De asemenea, un soț nu poate deplasa din locuință bunurile ce mobilează sau decorează locuința familiei și nu poate dispune de acestea fără consimțământul scris al celuilalt soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

410. art. 322 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul în care consimțământul este refuzat fără un motiv legitim, celălalt soț poate să sesizeze instanța de tutelă, pentru ca aceasta să autorizeze încheierea actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

411. art. 322 alin. (3) · forma din 16 iulie 2025

     (3) În cazul în care consimţământul este refuzat fără un motiv legitim, celălalt soţ poate să sesizeze instanţa de tutelă, pentru ca aceasta să autorizeze încheierea actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

412. art. 322 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Soțul care nu și-a dat consimțământul la încheierea actului poate cere anularea lui în termen de un an de la data la care a luat cunoștință despre acesta, dar nu mai târziu de un an de la data încetării regimului matrimonial.

     Textul în documentul-sursă ↗

413. art. 322 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) În lipsa notării locuinței familiei în cartea funciară, soțul care nu și-a dat consimțământul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celălalt soț, cu excepția cazului în care terțul dobânditor a cunoscut, pe altă cale, calitatea de locuință a familiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

414. art. 322 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

     (6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător actelor încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (2).

     Textul în documentul-sursă ↗

415. art. 323 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care locuința este deținută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare soț are un drept locativ propriu, chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

416. art. 323 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 322 sunt aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

417. art. 324 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) La desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinței de către ambii soți și aceștia nu se înțeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soți, ținând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei și de posibilitățile locative proprii ale foștilor soți.

     Textul în documentul-sursă ↗

418. art. 324 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Soțul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator să plătească celuilalt soț o indemnizație pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuință, cu excepția cazului în care divorțul a fost pronunțat din culpa exclusivă a acestuia din urmă. Dacă există bunuri comune, indemnizația se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soțului căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere.

     Textul în documentul-sursă ↗

419. art. 324 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului și produce efecte față de acesta de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

420. art. 324 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025

     (4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod similar şi în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor 2 soţi, atribuirea beneficiului locuinţei conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.

     Textul în documentul-sursă ↗

421. art. 324 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Prevederile alin. (1)—(3) se aplică în mod similar și în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor 2 soți, atribuirea beneficiului locuinței conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.

     Textul în documentul-sursă ↗

422. art. 325 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Soții sunt obligați să își acorde sprijin material reciproc.

     Textul în documentul-sursă ↗

423. art. 325 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Ei sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsătoriei, dacă prin convenție matrimonială nu s-a prevăzut altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

424. art. 325 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Ei sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsătoriei, dacă prin convenție matrimonială nu s-a prevăzut altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

425. art. 326 · forma din 15 iulie 2011

     Munca oricăruia dintre soți în gospodărie și pentru creșterea copiilor reprezintă o contribuție la cheltuielile căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

426. art. 327 · forma din 15 iulie 2011

     Fiecare soț este liber să exercite o profesie și să dispună, în condițiile legii, de veniturile încasate, cu respectarea obligațiilor ce îi revin privind cheltuielile căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

427. art. 328 · forma din 15 iulie 2011

     Soțul care a participat efectiv la activitatea profesională a celuilalt soț poate obține o compensație, în măsura îmbogățirii acestuia din urmă, dacă participarea sa a depășit limitele obligației de sprijin material și ale obligației de a contribui la cheltuielile căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

428. art. 329 · forma din 15 iulie 2011

     Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale se face prin încheierea unei convenții matrimoniale.

     Textul în documentul-sursă ↗

429. art. 330 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul tuturor părților, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și având conținut predeterminat.

     Textul în documentul-sursă ↗

430. art. 330 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul tuturor părților, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și având conținut predeterminat.

     Textul în documentul-sursă ↗

431. art. 330 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Convenția matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

432. art. 330 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Convenția încheiată în timpul căsătoriei produce efecte de la data prevăzută de părți sau, în lipsă, de la data încheierii ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

433. art. 331 · forma din 15 iulie 2011

     Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifică regimul matrimonial pentru care sunt îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute de lege, produce efecte numai între soți și nu poate fi opus terților de bună-credință.

     Textul în documentul-sursă ↗

434. art. 332 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prin convenția matrimonială nu se poate deroga, sub sancțiunea nulității absolute, de la dispozițiile legale privind regimul matrimonial ales decât în cazurile anume prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

435. art. 332 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) De asemenea, convenția matrimonială nu poate aduce atingere egalității dintre soți, autorității părintești sau devoluțiunii succesorale legale.

     Textul în documentul-sursă ↗

436. art. 333 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prin convenție matrimonială se poate stipula ca soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soți sau numai în favoarea unuia dintre ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

437. art. 333 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

438. art. 333 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci numai reducţiunii, în condiţiile art. 1.096 alin. (1) şi (2).

     Textul în documentul-sursă ↗

439. art. 333 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea comunității, bunurile ce fac obiectul clauzei.

     Textul în documentul-sursă ↗

440. art. 333 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei.

     Textul în documentul-sursă ↗

441. art. 333 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieții soților, când soțul beneficiar a decedat înaintea soțului dispunător ori când aceștia au decedat în același timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.

     Textul în documentul-sursă ↗

442. art. 333 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

     (4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.

     Textul în documentul-sursă ↗

443. art. 333 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

     Textul în documentul-sursă ↗

444. art. 333 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017

     (5) Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

     Textul în documentul-sursă ↗

445. art. 334 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Pentru a fi opozabile terților, convențiile matrimoniale se înscriu în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

446. art. 334 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) După autentificarea convenției matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei, potrivit art. 291, notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenției la serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face mențiune pe actul de căsătorie, la registrul menționat la alin. (1), precum și la celelalte registre de publicitate, în condițiile alin. (4).

     Textul în documentul-sursă ↗

447. art. 334 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile alin. (2) nu exclud dreptul oricăruia dintre soți de a solicita îndeplinirea formalităților de publicitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

448. art. 334 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Ținând seama de natura bunurilor, convențiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară, se vor înscrie în registrul comerțului, precum și în alte registre de publicitate prevăzute de lege. În toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalităților de publicitate speciale nu poate fi acoperită prin înscrierea făcută în registrul menționat la alin. (1).

     Textul în documentul-sursă ↗

449. art. 334 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Orice persoană, fără a fi ținută să justifice vreun interes, poate cerceta registrul menționat la alin. (1) și poate solicita, în condițiile legii, eliberarea de extrase certificate.

     Textul în documentul-sursă ↗

450. art. 335 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Convenția matrimonială nu poate fi opusă terților cu privire la actele încheiate de aceștia cu unul dintre soți, decât dacă au fost îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute la art. 334 sau dacă terții au cunoscut-o pe altă cale.

     Textul în documentul-sursă ↗

451. art. 335 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) De asemenea, convenția matrimonială nu poate fi opusă terților cu privire la actele încheiate de aceștia cu oricare dintre soți înainte de încheierea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

452. art. 336 · forma din 15 iulie 2011

     Convenția matrimonială poate fi modificată înainte de încheierea căsătoriei, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 330 și 332. Dispozițiile art. 334 și 335 sunt aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

453. art. 337 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În lipsa încuviințării sau a autorizării prevăzute la alin. (1), convenția încheiată de minor poate fi anulată în condițiile art. 46, care se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

454. art. 337 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Acțiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a trecut un an de la încheierea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

455. art. 338 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care convenția matrimonială este nulă sau anulată, între soți se aplică regimul comunității legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terții de bună-credință.

     Textul în documentul-sursă ↗

456. art. 339 · forma din 15 iulie 2011

     Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

457. art. 339 · forma din 15 februarie 2017

     Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

458. art. 340 — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

     Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

     Textul în documentul-sursă ↗

459. art. 340 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

     Textul în documentul-sursă ↗

460. art. 340 lit. a) · forma din 29 aprilie 2013

     a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

     Textul în documentul-sursă ↗

461. art. 340 lit. a) · forma din 15 februarie 2017

     a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

     Textul în documentul-sursă ↗

462. art. 340 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) bunurile de uz personal;

     Textul în documentul-sursă ↗

463. art. 340 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri;

     Textul în documentul-sursă ↗

464. art. 340 lit. d) · forma din 15 iulie 2011

     d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;

     Textul în documentul-sursă ↗

465. art. 340 lit. e) · forma din 15 iulie 2011

     e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri;

     Textul în documentul-sursă ↗

466. art. 340 lit. f) · forma din 15 iulie 2011

     f) indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți;

     Textul în documentul-sursă ↗

467. art. 340 lit. g) · forma din 15 iulie 2011

     g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;

     Textul în documentul-sursă ↗

468. art. 340 lit. h) · forma din 15 iulie 2011

     h) fructele bunurilor proprii.

     Textul în documentul-sursă ↗

469. art. 340 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț:

     Textul în documentul-sursă ↗

470. art. 341 · forma din 15 iulie 2011

     Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.

     Textul în documentul-sursă ↗

471. art. 341 · forma din 15 iulie 2011

     Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.

     Textul în documentul-sursă ↗

472. art. 342 · forma din 15 iulie 2011

     Fiecare soț poate folosi, administra și dispune liber de bunurile sale proprii, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

473. art. 343 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.

     Textul în documentul-sursă ↗

474. art. 343 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

475. art. 343 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmește un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părțile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.

     Textul în documentul-sursă ↗

476. art. 344 · forma din 15 iulie 2011

     Oricare dintre soți poate cere să se facă mențiune în cartea funciară ori, după caz, în alte registre de publicitate prevăzute de lege despre apartenența unui bun la comunitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

477. art. 345 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare soț are dreptul de a folosi bunul comun fără consimțământul expres al celuilalt soț. Cu toate acestea, schimbarea destinației bunului comun nu se poate face decât prin acordul soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

478. art. 345 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) De asemenea, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune.

     Textul în documentul-sursă ↗

479. art. 345 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile art. 322 rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

480. art. 345 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soțul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terții de bună-credință.

     Textul în documentul-sursă ↗

481. art. 346 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soți.

     Textul în documentul-sursă ↗

482. art. 346 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi.

     Textul în documentul-sursă ↗

483. art. 346 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalități de publicitate. Dispozițiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

484. art. 346 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obișnuite.

     Textul în documentul-sursă ↗

485. art. 347 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Actul încheiat fără consimțământul expres al celuilalt soț, atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil.

     Textul în documentul-sursă ↗

486. art. 347 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Actul încheiat fără consimţământul expres al celuilalt soţ, atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil.

     Textul în documentul-sursă ↗

487. art. 347 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Terțul dobânditor care a depus diligența necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului este apărat de efectele nulității. Dispozițiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

488. art. 347 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

     (2) Terţul dobânditor care a depus diligenţa necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului este apărat de efectele nulităţii. Dispoziţiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

489. art. 348 · forma din 15 iulie 2011

     Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societăți, asociații sau fundații, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

490. art. 349 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Sub sancţiunea prevăzută la art. 347, niciunul dintre soţi nu poate singur, fără consimţământul scris al celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părţi sociale ori, după caz, de acţiuni. În cazul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, soţul care nu şi-a dat consimţământul scris la întrebuinţarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţi.

     Textul în documentul-sursă ↗

491. art. 349 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Sub sancțiunea prevăzută la art. 347, niciunul dintre soți nu poate singur, fără consimțământul scris al celuilalt soț, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părți sociale ori, după caz, de acțiuni. În cazul societăților comerciale ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, soțul care nu și-a dat consimțământul scris la întrebuințarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terți.

     Textul în documentul-sursă ↗

492. art. 349 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soțului care a aportat bunul comun, dar părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate și poate realiza singur transferul părților sociale ori, după caz, al acțiunilor deținute.

     Textul în documentul-sursă ↗

493. art. 349 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soţului care a aportat bunul comun, dar părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune. Soţul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate şi poate realiza singur transferul părţilor sociale ori, după caz, al acţiunilor deţinute.

     Textul în documentul-sursă ↗

494. art. 349 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat voinţa în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru părţile sociale sau acţiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenţie, soţii nu au stipulat alte cote-părţi. Părţile sociale sau acţiunile ce revin fiecăruia dintre soţi sunt bunuri proprii.

     Textul în documentul-sursă ↗

495. art. 349 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută și celuilalt soț, dacă acesta și-a exprimat voința în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soți are calitatea de asociat pentru părțile sociale sau acțiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenție, soții nu au stipulat alte cote-părți. Părțile sociale sau acțiunile ce revin fiecăruia dintre soți sunt bunuri proprii.

     Textul în documentul-sursă ↗

496. art. 351 — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017

     Soţii răspund cu bunurile comune pentru:

     Textul în documentul-sursă ↗

497. art. 351 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;

     Textul în documentul-sursă ↗

498. art. 351 lit. a) · forma din 15 februarie 2017

     a) obligaţiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;

     Textul în documentul-sursă ↗

499. art. 351 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;

     Textul în documentul-sursă ↗

500. art. 351 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) obligațiile pe care le-au contractat împreună;

     Textul în documentul-sursă ↗

501. art. 351 lit. b) · forma din 15 februarie 2017

     b) obligaţiile pe care le-au contractat împreună;

     Textul în documentul-sursă ↗

502. art. 351 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;

     Textul în documentul-sursă ↗

503. art. 351 lit. c) · forma din 15 februarie 2017

     c) obligaţiile asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei;

     Textul în documentul-sursă ↗

504. art. 351 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;

     Textul în documentul-sursă ↗

505. art. 351 lit. d) · forma din 15 iulie 2011

     d) repararea prejudiciului cauzat prin însușirea, de către unul dintre soți, a bunurilor aparținând unui terț, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

506. art. 351 lit. d) · forma din 15 februarie 2017

     d) repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea, de către unul dintre soţi, a bunurilor aparţinând unui terţ, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soţilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

507. art. 351 lit. d) · forma din 15 iulie 2011

     d) repararea prejudiciului cauzat prin însușirea, de către unul dintre soți, a bunurilor aparținând unui terț, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

508. art. 351 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     Soții răspund cu bunurile comune pentru:

     Textul în documentul-sursă ↗

509. art. 352 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În măsura în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plății datoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

510. art. 352 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) În măsura în care obligaţiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soţii răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plăţii datoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

511. art. 352 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Soțul care a plătit datoria comună în condițiile alin. (1) are un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt soț până la acoperirea integrală a creanțelor pe care acesta i le datorează.

     Textul în documentul-sursă ↗

512. art. 352 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Soţul care a plătit datoria comună în condiţiile alin. (1) are un drept de retenţie asupra bunurilor celuilalt soţ până la acoperirea integrală a creanţelor pe care acesta i le datorează.

     Textul în documentul-sursă ↗

513. art. 353 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți.

     Textul în documentul-sursă ↗

514. art. 353 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi.

     Textul în documentul-sursă ↗

515. art. 353 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

516. art. 353 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

517. art. 353 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Bunurile astfel împărțite devin bunuri proprii.

     Textul în documentul-sursă ↗

518. art. 354 · forma din 15 februarie 2017

     Veniturile din muncă ale unui soţ, precum şi cele asimilate acestora nu pot fi urmărite pentru datoriile comune asumate de către celălalt soţ, cu excepţia celor prevăzute la art. 351 lit. c).

     Textul în documentul-sursă ↗

519. art. 354 · forma din 15 iulie 2011

     Veniturile din muncă ale unui soț, precum și cele asimilate acestora nu pot fi urmărite pentru datoriile comune asumate de către celălalt soț, cu excepția celor prevăzute la art. 351 lit. c).

     Textul în documentul-sursă ↗

520. art. 355 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.

     Textul în documentul-sursă ↗

521. art. 355 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.

     Textul în documentul-sursă ↗

522. art. 355 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.

     Textul în documentul-sursă ↗

523. art. 355 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

     (1)La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.

     Textul în documentul-sursă ↗

524. art. 355 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

525. art. 355 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

     (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

526. art. 355 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

527. art. 355 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soți, lichidarea se face între soțul supraviețuitor și moștenitorii soțului decedat. În acest caz, obligațiile soțului decedat se divid între moștenitori proporțional cu cotele ce le revin din moștenire.

     Textul în documentul-sursă ↗

528. art. 355 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi, lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. În acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori proporţional cu cotele ce le revin din moştenire.

     Textul în documentul-sursă ↗

529. art. 356 · forma din 15 iulie 2011

     Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.

     Textul în documentul-sursă ↗

530. art. 356 · forma din 16 iulie 2025

     Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.

     Textul în documentul-sursă ↗

531. art. 356 · forma din 15 februarie 2017

     Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.

     Textul în documentul-sursă ↗

532. art. 356 · forma din 10 mai 2024

     Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.

     Textul în documentul-sursă ↗

533. art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

534. art. 357 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

     Art. 357. - (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

535. art. 357 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

536. art. 357 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

537. art. 357 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

     (1)În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

538. art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.

     Textul în documentul-sursă ↗

539. art. 357 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025

     (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

     Textul în documentul-sursă ↗

540. art. 357 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

     Textul în documentul-sursă ↗

541. art. 357 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

     (2)În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

     Textul în documentul-sursă ↗

542. art. 357 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile art. 364 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

543. art. 358 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînțelegere.

     Textul în documentul-sursă ↗

544. art. 358 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

     (1)În timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînţelegere.

     Textul în documentul-sursă ↗

545. art. 358 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

546. art. 358 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Bunurile atribuite fiecărui soț prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărțite rămân bunuri comune.

     Textul în documentul-sursă ↗

547. art. 358 alin. (3) · forma din 19 martie 2026

     (3)Bunurile atribuite fiecărui soţ prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărţite rămân bunuri comune.

     Textul în documentul-sursă ↗

548. art. 358 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Regimul comunității nu încetează decât în condițiile legii, chiar dacă toate bunurile comune au fost împărțite potrivit acestui articol.

     Textul în documentul-sursă ↗

549. art. 359 · forma din 15 iulie 2011

     Orice convenție contrară dispozițiilor prezentei secțiuni este lovită de nulitate absolută, în măsura în care nu este compatibilă cu regimul comunității convenționale.

     Textul în documentul-sursă ↗

550. art. 360 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.

     Textul în documentul-sursă ↗

551. art. 360 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prin convenție matrimonială, părțile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim în funcție de masa de bunuri achiziționate de fiecare dintre soți în timpul căsătoriei, în baza căreia se va calcula creanța de participare. Dacă părțile nu au convenit altfel, creanța de participare reprezintă jumătate din diferența valorică dintre cele două mase de achiziții nete și va fi datorată de către soțul a cărui masă de achiziții nete este mai mare, putând fi plătită în bani sau în natură.

     Textul în documentul-sursă ↗

552. art. 361 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) La adoptarea acestui regim, notarul public întocmește un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobândire .

     Textul în documentul-sursă ↗

553. art. 361 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Se poate întocmi un inventar și pentru bunurile mobile dobândite în timpul separației de bunuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

554. art. 361 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În toate cazurile, pentru opozabilitate față de terți, inventarul se anexează la convenția matrimonială, supunându-se acelorași formalități de publicitate ca și convenția matrimonială.

     Textul în documentul-sursă ↗

555. art. 361 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) În lipsa inventarului se prezumă, până la proba contrară, că dreptul de proprietate exclusivă aparține soțului posesor.

     Textul în documentul-sursă ↗

556. art. 361 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei condiții de formă pentru validitate ori unor cerințe de publicitate, dreptul de proprietate exclusivă nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndeplinește formele cerute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

557. art. 362 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Bunurile dobândite împreună de soți aparțin acestora în proprietate comună pe cote-părți, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

558. art. 362 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dovada coproprietății se face în condițiile art. 361, care se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

559. art. 363 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Soțul care se folosește de bunurile celuilalt soț fără împotrivirea acestuia din urmă are obligațiile unui uzufructuar, cu excepția celor prevăzute la art. 723, 726 și 727. El este dator să restituie numai fructele existente la data solicitării lor de către celălalt soț sau, după caz, la data încetării ori schimbării regimului matrimonial.

     Textul în documentul-sursă ↗

560. art. 363 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă unul dintre soți încheie singur un act prin care dobândește un bun, folosindu-se, în tot sau în parte, de bunuri aparținând celuilalt soț, acesta din urmă poate alege, în proporția bunurilor proprii folosite fără acordul său, între a reclama pentru sine proprietatea bunului achiziționat și a pretinde daune-interese de la soțul dobânditor. Proprietatea nu poate fi însă reclamată decât înainte ca soțul dobânditor să dispună de bunul dobândit, cu excepția cazului în care terțul dobânditor a cunoscut că bunul a fost achiziționat de către soțul vânzător prin valorificarea bunurilor celuilalt soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

561. art. 364 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Niciunul dintre soți nu poate fi ținut de obligațiile născute din acte săvârșite de celălalt soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

562. art. 364 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, soții răspund solidar pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei și a celor legate de creșterea și educarea copiilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

563. art. 365 · forma din 15 iulie 2011

     La încetarea regimului separației de bunuri, fiecare dintre soți are un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt până la acoperirea integrală a datoriilor pe care le au unul față de celălalt.

     Textul în documentul-sursă ↗

564. art. 366 · forma din 15 iulie 2011

     Regimul comunității convenționale se aplică atunci când, în condițiile și limitele prevăzute în prezenta secțiune, se derogă, prin convenție matrimonială, de la dispozițiile privind regimul comunității legale.

     Textul în documentul-sursă ↗

565. art. 367 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepția bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) și c);

     Textul în documentul-sursă ↗

566. art. 367 lit. a) · forma din 29 aprilie 2013

     a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c);

     Textul în documentul-sursă ↗

567. art. 367 lit. a) · forma din 15 februarie 2017

     a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c);

     Textul în documentul-sursă ↗

568. art. 367 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) restrângerea comunității la bunurile sau datoriile anume determinate în convenția matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepția obligațiilor prevăzute la art. 351 lit. c);

     Textul în documentul-sursă ↗

569. art. 367 lit. b) · forma din 15 februarie 2017

     b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);

     Textul în documentul-sursă ↗

570. art. 367 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) obligativitatea acordului ambilor soți pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soți se află în imposibilitate de a-și exprima voința sau se opune în mod abuziv, celălalt soț poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă;

     Textul în documentul-sursă ↗

571. art. 367 lit. d) · forma din 15 iulie 2011

     d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunității;

     Textul în documentul-sursă ↗

572. art. 367 lit. d) · forma din 15 februarie 2017

     d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii;

     Textul în documentul-sursă ↗

573. art. 367 lit. e) · forma din 15 iulie 2011

     e) modalități privind lichidarea comunității convenționale.

     Textul în documentul-sursă ↗

574. art. 367 lit. e) · forma din 15 februarie 2017

     e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.

     Textul în documentul-sursă ↗

575. art. 367 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care se adoptă comunitatea convențională, convenția matrimonială se poate referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

     Textul în documentul-sursă ↗

576. art. 368 · forma din 15 iulie 2011

     În măsura în care prin convenție matrimonială nu se prevede altfel, regimul juridic al comunității convenționale se completează cu dispozițiile legale privind regimul comunității legale.

     Textul în documentul-sursă ↗

577. art. 368 · forma din 15 februarie 2017

     În măsura în care prin convenţie matrimonială nu se prevede altfel, regimul juridic al comunităţii convenţionale se completează cu dispoziţiile legale privind regimul comunităţii legale.

     Textul în documentul-sursă ↗

578. art. 369 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) După cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, soții pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege pentru încheierea convențiilor matrimoniale.

     Textul în documentul-sursă ↗

579. art. 369 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 291, 334, 335 și 361 sunt aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

580. art. 369 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acțiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalitățile de publicitate sau, după caz, de când au luat cunoștință mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale.

     Textul în documentul-sursă ↗

581. art. 369 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acțiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalitățile de publicitate sau, după caz, de când au luat cunoștință mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale.

     Textul în documentul-sursă ↗

582. art. 369 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Creditorii prevăzuți la alin. (3) pot invoca oricând, pe cale de excepție, inopozabilitatea modificării sau lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

583. art. 369 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Creditorii prevăzuți la alin. (3) pot invoca oricând, pe cale de excepție, inopozabilitatea modificării sau lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor.

     Textul în documentul-sursă ↗

584. art. 370 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă regimul matrimonial al soților este cel al comunității legale sau convenționale, instanța, la cererea unuia dintre soți, poate pronunța separația de bunuri, atunci când celălalt soț încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

585. art. 370 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă regimul matrimonial al soților este cel al comunității legale sau convenționale, instanța, la cererea unuia dintre soți, poate pronunța separația de bunuri, atunci când celălalt soț încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

586. art. 370 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Totodată, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 357.

     Textul în documentul-sursă ↗

587. art. 370 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile art. 291, 334, 335 și 361 se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

588. art. 371 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Separația de bunuri pronunțată de către instanță face ca regimul matrimonial anterior să înceteze, iar soților li se aplică regimul matrimonial prevăzut la art. 360—365.

     Textul în documentul-sursă ↗

589. art. 371 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Separația de bunuri pronunțată de către instanță face ca regimul matrimonial anterior să înceteze, iar soților li se aplică regimul matrimonial prevăzut la art. 360—365.

     Textul în documentul-sursă ↗

590. art. 371 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Între soți, efectele separației se produc de la data formulării cererii, cu excepția cazului în care instanța, la cererea oricăruia dintre ei, dispune ca aceste efecte să li se aplice de la data despărțirii în fapt.

     Textul în documentul-sursă ↗

591. art. 372 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Creditorii soților nu pot cere separația de bunuri, dar pot interveni în cauză.

     Textul în documentul-sursă ↗

592. art. 372 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Creditorii soților nu pot cere separația de bunuri, dar pot interveni în cauză.

     Textul în documentul-sursă ↗

593. art. 372 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 369 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

594. art. 373 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;

     Textul în documentul-sursă ↗

595. art. 373 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

     Textul în documentul-sursă ↗

596. art. 373 lit. b) · forma din 15 februarie 2017

     b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

     Textul în documentul-sursă ↗

597. art. 373 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani;

     Textul în documentul-sursă ↗

598. art. 373 lit. d) · forma din 15 iulie 2011

     d) la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

599. art. 374 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

600. art. 374 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Instanța este obligată să verifice existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

601. art. 374 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

     (3) Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ.

     Textul în documentul-sursă ↗

602. art. 375 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

603. art. 375 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

604. art. 376 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Cererea de divorț se depune de soți împreună. Ofițerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea și le acordă un termen de reflecție de 30 de zile.

     Textul în documentul-sursă ↗

605. art. 376 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.

     Textul în documentul-sursă ↗

606. art. 376 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), cererea de divorț se poate depune la notarul public și prin mandatar cu procură autentică.

     Textul în documentul-sursă ↗

607. art. 376 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) La expirarea acestui termen, soții se prezintă personal, iar ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soții stăruie să divorțeze și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat.

     Textul în documentul-sursă ↗

608. art. 376 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

     (3) La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

     Textul în documentul-sursă ↗

609. art. 376 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Dacă soții stăruie în divorț, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorț fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

610. art. 376 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Dacă soții stăruie în divorț, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorț fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

611. art. 376 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

     (6) Soluționarea cererilor privind alte efecte ale divorțului asupra cărora soții nu se înțeleg este de competența instanței judecătorești.

     Textul în documentul-sursă ↗

612. art. 376 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

     (6) Soluționarea cererilor privind alte efecte ale divorțului asupra cărora soții nu se înțeleg este de competența instanței judecătorești.

     Textul în documentul-sursă ↗

613. art. 377 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Când cererea de divorț este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofițerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorț, face cuvenita mențiune în actul de căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

614. art. 377 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soții au avut ultima locuință comună, ofițerul de stare civilă emite certificatul de divorț și înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face mențiune în actul de căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

615. art. 378 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 375, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

616. art. 378 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Împotriva refuzului ofițerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soții se pot adresa cu cererea de divorț instanței de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

617. art. 378 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofițerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților și de a emite certificatul de divorț, oricare dintre soți se poate adresa, pe cale separată, instanței competente.

     Textul în documentul-sursă ↗

618. art. 379 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorțul se poate pronunța dacă instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soți, instanța poate pronunța divorțul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorț. Dacă culpa aparține în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388.

     Textul în documentul-sursă ↗

619. art. 379 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În ipoteza prevăzută de art. 373 lit. c), divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului reclamant, cu excepția situației în care pârâtul se declară de acord cu divorțul, când acesta se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

620. art. 380 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În situația prevăzută la art. 379 alin. (1), dacă soțul reclamant decedează în timpul procesului, moștenitorii săi pot continua acțiunea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

621. art. 380 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Acțiunea continuată de moștenitori este admisă numai dacă instanța constată culpa exclusivă a soțului pârât.

     Textul în documentul-sursă ↗

622. art. 381 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul prevăzut la art. 373 lit. d), desfacerea căsătoriei se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

623. art. 382 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

624. art. 382 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

625. art. 382 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

     Art. 382. - (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

626. art. 382 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

627. art. 382 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.

     Textul în documentul-sursă ↗

628. art. 382 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prin excepție, dacă acțiunea de divorț este continuată de moștenitorii soțului reclamant, potrivit art. 380, căsătoria se socotește desfăcută la data decesului.

     Textul în documentul-sursă ↗

629. art. 382 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

     (2) Prin excepţie, dacă acţiunea de divorţ este continuată de moştenitorii soţului reclamant, potrivit art. 380, căsătoria se socoteşte desfăcută la data decesului.

     Textul în documentul-sursă ↗

630. art. 382 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

631. art. 382 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

     (3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorţ.

     Textul în documentul-sursă ↗

632. art. 382 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

633. art. 382 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

     În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

634. art. 382 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

     (3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.  

     Textul în documentul-sursă ↗

635. art. 383 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanța ia act de această înțelegere prin hotărârea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

636. art. 383 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

637. art. 383 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior al copilului, instanța poate să încuviințeze ca soții să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înțelegeri între ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

638. art. 383 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

639. art. 383 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dacă nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre foștii soți poartă numele dinaintea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

640. art. 384 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Divorțul este considerat pronunțat împotriva soțului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria.

     Textul în documentul-sursă ↗

641. art. 384 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Soțul împotriva căruia a fost pronunțat divorțul pierde drepturile pe care legea sau convențiile încheiate anterior cu terții le atribuie acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

642. art. 384 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divorțului prin acordul soților.

     Textul în documentul-sursă ↗

643. art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

644. art. 385 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

     Art. 385. - (1) În cazul divorţului, regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ.

     Textul în documentul-sursă ↗

645. art. 385 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) În cazul divorţului, regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ.

     Textul în documentul-sursă ↗

646. art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

647. art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.

     Textul în documentul-sursă ↗

648. art. 385 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

     (2) Cu toate acestea, oricare dintre soţi sau amândoi, împreună, în cazul divorţului prin acordul lor, pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt.

     Textul în documentul-sursă ↗

649. art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.

     Textul în documentul-sursă ↗

650. art. 385 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător și în cazul divorțului prevăzut de art. 375.

     Textul în documentul-sursă ↗

651. art. 386 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Actele menționate la art. 346 alin. (2), precum și actele din care se nasc obligații în sarcina comunității, încheiate de unul dintre soți după data introducerii cererii de divorț sunt anulabile, dacă au fost făcute în frauda celuilalt soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

652. art. 386 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

653. art. 387 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul și, după caz, certificatul de divorț prevăzut la art. 375 sunt opozabile față de terți, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

654. art. 387 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul și, după caz, certificatul de divorț prevăzut la art. 375 sunt opozabile față de terți, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

655. art. 387 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 291, 334 și 335 sunt aplicabile în mod corespunzător, inclusiv în cazul prevăzut la art. 375.

     Textul în documentul-sursă ↗

656. art. 388 · forma din 15 iulie 2011

     Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

657. art. 388 · forma din 15 iulie 2011

     Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

658. art. 389 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prin desfacerea căsătoriei, obligația de întreținere între soți încetează.

     Textul în documentul-sursă ↗

659. art. 389 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Soțul divorțat are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreținere și atunci când incapacitatea se ivește în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.

     Textul în documentul-sursă ↗

660. art. 389 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Soțul divorțat are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreținere și atunci când incapacitatea se ivește în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.

     Textul în documentul-sursă ↗

661. art. 389 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Întreținerea datorată potrivit dispozițiilor alin. (2) se stabilește până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale și cu starea de nevoie a creditorului. Această întreținere, împreună cu întreținerea datorată copiilor, nu va putea depăși jumătate din venitul net al celui obligat la plată.

     Textul în documentul-sursă ↗

662. art. 389 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Întreținerea datorată potrivit dispozițiilor alin. (2) se stabilește până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale și cu starea de nevoie a creditorului. Această întreținere, împreună cu întreținerea datorată copiilor, nu va putea depăși jumătate din venitul net al celui obligat la plată.

     Textul în documentul-sursă ↗

663. art. 389 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Când divorțul este pronunțat din culpa exclusivă a unuia dintre soți, acesta nu beneficiază de prevederile alin. (2) și (3) decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

664. art. 389 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Când divorțul este pronunțat din culpa exclusivă a unuia dintre soți, acesta nu beneficiază de prevederile alin. (2) și (3) decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

665. art. 389 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligația de întreținere încetează prin recăsătorirea celui îndreptățit.

     Textul în documentul-sursă ↗

666. art. 389 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligația de întreținere încetează prin recăsătorirea celui îndreptățit.

     Textul în documentul-sursă ↗

667. art. 390 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, soțul reclamant poate beneficia de o prestație care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită.

     Textul în documentul-sursă ↗

668. art. 390 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, soțul reclamant poate beneficia de o prestație care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită.

     Textul în documentul-sursă ↗

669. art. 390 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prestația compensatorie se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

670. art. 390 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prestația compensatorie se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

671. art. 390 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Soțul care solicită prestația compensatorie nu poate cere de la fostul său soț și pensie de întreținere, în condițiile art. 389.

     Textul în documentul-sursă ↗

672. art. 390 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Soțul care solicită prestația compensatorie nu poate cere de la fostul său soț și pensie de întreținere, în condițiile art. 389.

     Textul în documentul-sursă ↗

673. art. 391 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prestația compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

674. art. 391 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prestația compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

675. art. 391 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) La stabilirea prestației compensatorii se ține seama atât de resursele soțului care o solicită, cât și de mijloacele celuilalt soț din momentul divorțului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum și de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta și starea de sănătate a soților, contribuția la creșterea copiilor minori pe care a avut-o și urmează să o aibă fiecare soț, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfășura o activitate producătoare de venituri și altele asemenea.

     Textul în documentul-sursă ↗

676. art. 391 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) La stabilirea prestației compensatorii se ține seama atât de resursele soțului care o solicită, cât și de mijloacele celuilalt soț din momentul divorțului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum și de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta și starea de sănătate a soților, contribuția la creșterea copiilor minori pe care a avut-o și urmează să o aibă fiecare soț, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfășura o activitate producătoare de venituri și altele asemenea.

     Textul în documentul-sursă ↗

677. art. 392 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prestația compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparțin debitorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

678. art. 392 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinată.

     Textul în documentul-sursă ↗

679. art. 392 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Renta și uzufructul se pot constitui pe toată durata vieții celui care solicită prestația compensatorie sau pentru o perioadă mai scurtă, care se stabilește prin hotărârea de divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

680. art. 393 · forma din 15 iulie 2011

     Instanța, la cererea soțului creditor, îl poate obliga pe soțul debitor să constituie o garanție reală sau să dea cauțiune pentru a asigura executarea rentei.

     Textul în documentul-sursă ↗

681. art. 394 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța poate mări sau micșora prestația compensatorie, dacă se modifică, în mod semnificativ, mijloacele debitorului și resursele creditorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

682. art. 394 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța poate mări sau micșora prestația compensatorie, dacă se modifică, în mod semnificativ, mijloacele debitorului și resursele creditorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

683. art. 394 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care prestația compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

     Textul în documentul-sursă ↗

684. art. 394 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care prestația compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

     Textul în documentul-sursă ↗

685. art. 395 · forma din 15 iulie 2011

     Prestația compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soți, prin recăsătorirea soțului creditor, precum și atunci când acesta obține resurse de natură să îi asigure condiții de viață asemănătoare celor din timpul căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

686. art. 395 · forma din 15 iulie 2011

     Prestația compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soți, prin recăsătorirea soțului creditor, precum și atunci când acesta obține resurse de natură să îi asigure condiții de viață asemănătoare celor din timpul căsătoriei.

     Textul în documentul-sursă ↗

687. art. 396 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.

     Textul în documentul-sursă ↗

688. art. 396 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.

     Textul în documentul-sursă ↗

689. art. 396 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

690. art. 396 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

691. art. 397 · forma din 15 iulie 2011

     După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

692. art. 397 · forma din 3 mai 2026

     Exercitarea autorității părintești de către ambii părinți După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

693. art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

     Textul în documentul-sursă ↗

694. art. 398 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

     Textul în documentul-sursă ↗

695. art. 398 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

696. art. 398 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

697. art. 399 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În mod excepțional, instanța de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimțământul acestora, sau într-o instituție de ocrotire. Acestea exercită drepturile și îndatoririle care revin părinților cu privire la persoana copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

698. art. 399 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Instanța stabilește dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinți în comun sau de către unul dintre ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

699. art. 400 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.

     Textul în documentul-sursă ↗

700. art. 400 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.

     Textul în documentul-sursă ↗

701. art. 400 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior.

     Textul în documentul-sursă ↗

702. art. 400 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.

     Textul în documentul-sursă ↗

703. art. 401 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

     Textul în documentul-sursă ↗

704. art. 401 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

     Textul în documentul-sursă ↗

705. art. 401 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

     Textul în documentul-sursă ↗

706. art. 401 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

     Textul în documentul-sursă ↗

707. art. 402 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

708. art. 402 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile titlului V privind obligația de întreținere se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

709. art. 403 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

710. art. 403 · forma din 3 mai 2026

     Modificarea măsurilor luate cu privire la copil În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

711. art. 405 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Rudenia civilă este legătura rezultată din adopția încheiată în condițiile prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

712. art. 406 alin. (3) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) în linie dreaptă, după numărul nașterilor: astfel, copiii și părinții sunt rude de gradul întâi, nepoții și bunicii sunt rude de gradul al doilea;

     Textul în documentul-sursă ↗

713. art. 406 alin. (3) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, frații sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătușa și nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

     Textul în documentul-sursă ↗

714. art. 407 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Afinitatea este legătura dintre un soț și rudele celuilalt soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

715. art. 407 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Rudele soțului sunt, în aceeași linie și același grad, afinii celuilalt soț.

     Textul în documentul-sursă ↗

716. art. 412 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Intervalul de timp cuprins între a trei suta și a o sută optzecea zi dinaintea nașterii copilului este timpul legal al concepțiunii. El se calculează zi cu zi.

     Textul în documentul-sursă ↗

717. art. 412 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Prin mijloace de probă științifice se poate face dovada concepțiunii copilului într-o anumită perioadă din intervalul de timp prevăzut la alin. (1) sau chiar în afara acestui interval.

     Textul în documentul-sursă ↗

718. art. 414 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei.

     Textul în documentul-sursă ↗

719. art. 414 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

720. art. 418 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) a fost recunoscut un copil a cărui filiație, stabilită potrivit legii, nu a fost înlăturată. Cu toate acestea, dacă filiația anterioară a fost înlăturată prin hotărâre judecătorească, recunoașterea este valabilă;

     Textul în documentul-sursă ↗

721. art. 423 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Dacă însă copilul a decedat înainte de a introduce acțiunea, moștenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului.

     Textul în documentul-sursă ↗

722. art. 424 · forma din 15 iulie 2011

     Dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaște pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

723. art. 425 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal.

     Textul în documentul-sursă ↗

724. art. 429 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii acestora, în condițiile legii.

     Textul în documentul-sursă ↗

725. art. 429 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Acțiunea se introduce de către soțul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acțiunea se pornește împotriva mamei sale și, dacă este cazul, a altor moștenitori ai săi.

     Textul în documentul-sursă ↗

726. art. 429 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Mama sau copilul poate introduce acțiunea împotriva soțului. Dacă acesta este decedat, acțiunea se pornește împotriva moștenitorilor lui.

     Textul în documentul-sursă ↗

727. art. 429 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Tatăl biologic poate introduce acțiunea împotriva soțului mamei și a copilului. Dacă aceștia sunt decedați, acțiunea se pornește împotriva moștenitorilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

728. art. 430 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Soțul mamei poate introduce acțiunea în tăgada paternității în termen de 3 ani, care curge fie de la data la care soțul a cunoscut că este prezumat tată al copilului, fie de la o dată ulterioară, când a aflat că prezumția nu corespunde realității.

     Textul în documentul-sursă ↗

729. art. 430 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dacă soțul a murit înainte de împlinirea termenul menționat la alin. (1), fără a porni acțiunea, aceasta poate fi pornită de către moștenitori în termen de un an de la data decesului.

     Textul în documentul-sursă ↗

730. art. 431 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de către mamă în termen de 3 ani de la data nașterii copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

731. art. 431 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dispozițiile art. 429 alin. (3) și art. 430 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

732. art. 432 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternității sale față de copil.

     Textul în documentul-sursă ↗

733. art. 432 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. Dacă acesta a decedat, acțiunea poate fi formulată de moștenitorii săi în termen de cel mult un an de la data decesului.

     Textul în documentul-sursă ↗

734. art. 433 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Acțiunea în tăgada paternității se pornește de copil, în timpul minorității sale, prin reprezentantul său legal.

     Textul în documentul-sursă ↗

735. art. 433 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

736. art. 433 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile art. 423 alin. (5) și art. 429 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

737. art. 434 · forma din 15 iulie 2011

     Orice persoană interesată poate cere, oricând, instanței să constate că nu sunt întrunite condițiile pentru ca prezumția de paternitate să se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civilă ca fiind născut din căsătorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

738. art. 435 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Atât timp cât o legătură de filiație legal stabilită nu a fost contestată în justiție, nu se poate stabili, pe nicio cale, o altă filiație.

     Textul în documentul-sursă ↗

739. art. 436 · forma din 15 iulie 2011

     Părinții și copilul vor fi citați în toate cauzele referitoare la filiație, chiar și atunci când nu au calitatea de reclamant sau de pârât.

     Textul în documentul-sursă ↗

740. art. 437 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În acțiunile privitoare la filiație nu se poate renunța la drept.

     Textul în documentul-sursă ↗

741. art. 438 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prin hotărârea de admitere a acțiunii instanța se pronunță și cu privire la stabilirea numelui copilului, exercitarea autorității părintești și obligația părinților de a-l întreține pe copil.

     Textul în documentul-sursă ↗

742. art. 438 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care admite o acțiune în contestarea filiației, instanța poate stabili, dacă este cazul, modul în care copilul păstrează legături personale cu acela care l-a crescut.

     Textul în documentul-sursă ↗

743. art. 439 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care, potrivit legii, o acțiune privitoare la filiație poate fi pornită împotriva moștenitorilor, iar moștenirea este vacantă, acțiunea poate fi introdusă împotriva comunei, orașului sau, după caz, municipiului de la locul deschiderii moștenirii. Citarea în proces a renunțătorilor, dacă există, este obligatorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

744. art. 449 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În lipsa acordului părinților, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată nașterea.

     Textul în documentul-sursă ↗

745. art. 450 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinți față de care filiația a fost mai întâi stabilită.

     Textul în documentul-sursă ↗

746. art. 450 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care filiația a fost stabilită ulterior și față de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinților, poate lua numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit filiația ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinți, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată nașterea. În lipsa acordului părinților se aplică dispozițiile art. 449 alin. (3).

     Textul în documentul-sursă ↗

747. art. 464 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Părintele sau părinții decăzuți din exercițiul drepturilor părintești ori cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești păstrează dreptul de a consimți la adopția copilului. În aceste cazuri, consimțământul celui care exercită autoritatea părintească este și el obligatoriu.

     Textul în documentul-sursă ↗

748. art. 469 · forma din 15 iulie 2011

     Adopția produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost încuviințată.

     Textul în documentul-sursă ↗

749. art. 470 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prin adopție se stabilesc filiația dintre adoptat și cel care adoptă, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

750. art. 470 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Raporturile de rudenie încetează între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și părinții firești și rudele acestora, pe de altă parte.

     Textul în documentul-sursă ↗

751. art. 470 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Când adoptator este soțul părintelui firesc sau adoptiv, legăturile de rudenie ale adoptatului încetează numai în raport cu părintele firesc și rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul.

     Textul în documentul-sursă ↗

752. art. 471 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Adoptatorul are față de copilul adoptat drepturile și îndatoririle părintelui față de copilul său firesc.

     Textul în documentul-sursă ↗

753. art. 471 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care cel care adoptă este soțul părintelui firesc al adoptatului, drepturile și îndatoririle părintești se exercită de către adoptator și părintele firesc căsătorit cu acesta.

     Textul în documentul-sursă ↗

754. art. 472 · forma din 15 iulie 2011

     Dacă adoptatorul este decăzut din exercițiul drepturilor părintești, instanța de tutelă, ținând seama de interesul superior al copilului, poate să instituie tutela sau una dintre măsurile de protecție prevăzute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

755. art. 473 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Pe baza hotărârii definitive de încuviințare a adopției, serviciul de stare civilă competent întocmește, în condițiile legii, un nou act de naștere al copilului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești. Vechiul act de naștere se păstrează, menționându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act.

     Textul în documentul-sursă ↗

756. art. 475 · forma din 15 iulie 2011

     Adopția încetează prin desfacere sau ca urmare a anulării ori a constatării nulității sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

757. art. 483 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.

     Textul în documentul-sursă ↗

758. art. 483 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

759. art. 483 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.

     Textul în documentul-sursă ↗

760. art. 484 · forma din 15 iulie 2011

     Autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândește capacitatea deplină de exercițiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

761. art. 484 · forma din 19 decembrie 2025

     Autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândește capacitatea deplină de exercițiu.

     Textul în documentul-sursă ↗

762. art. 486 · forma din 15 iulie 2011

     Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

763. art. 486 · forma din 3 mai 2026

     Neînțelegerile dintre părinți Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

764. art. 487 · forma din 15 iulie 2011

     Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

765. art. 488 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Părinții au îndatorirea de a crește copilul în condiții care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială în mod armonios.

     Textul în documentul-sursă ↗

766. art. 488 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea;

     Textul în documentul-sursă ↗

767. art. 488 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) să prezinte și să permită informarea și lămurirea copilului despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia;

     Textul în documentul-sursă ↗

768. art. 488 alin. (2) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) să ia toate măsurile necesare pentru protejarea și realizarea drepturilor copilului;

     Textul în documentul-sursă ↗

769. art. 488 alin. (2) lit. d) · forma din 15 iulie 2011

     d) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice cu atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

770. art. 488 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (2) În acest scop, părinții sunt obligați:

     Textul în documentul-sursă ↗

771. art. 491 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Părinții îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condițiile legii, ținând seama de opinia, vârsta și de gradul de maturitate ale acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.

     Textul în documentul-sursă ↗

772. art. 491 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să își aleagă liber confesiunea religioasă.

     Textul în documentul-sursă ↗

773. art. 495 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Părinții pot cere oricând instanței de tutelă înapoierea copilului de la orice persoană care îl ține fără drept.

     Textul în documentul-sursă ↗

774. art. 495 alin. (1) · forma din 19 decembrie 2025

     (1) Părinții pot cere oricând instanței de tutelă înapoierea copilului de la orice persoană care îl ține fără drept.

     Textul în documentul-sursă ↗

775. art. 495 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Instanța de tutelă poate respinge cererea numai dacă înapoierea este vădit contrară interesului superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

776. art. 495 alin. (2) · forma din 19 decembrie 2025

     (2) Instanța de tutelă poate respinge cererea numai dacă înapoierea este vădit contrară interesului superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

777. art. 495 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

778. art. 496 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Copilul minor locuiește la părinții săi.

     Textul în documentul-sursă ↗

779. art. 496 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

780. art. 496 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

781. art. 496 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

782. art. 496 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

     (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

783. art. 496 alin. (3) · forma din 19 decembrie 2025

     (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

784. art. 496 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

785. art. 496 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

     (5) Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

786. art. 497 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.

     Textul în documentul-sursă ↗

787. art. 497 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.

     Textul în documentul-sursă ↗

788. art. 497 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

789. art. 497 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

790. art. 497 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

791. art. 498 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere părinților să își schimbe felul învățăturii sau al pregătirii profesionale ori locuința necesară desăvârșirii învățăturii ori pregătirii sale profesionale.

     Textul în documentul-sursă ↗

792. art. 498 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă părinții se opun, copilul poate sesiza instanța de tutelă, iar aceasta hotărăște pe baza raportului de anchetă psihosocială. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

793. art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.

     Textul în documentul-sursă ↗

794. art. 499 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

     Textul în documentul-sursă ↗

795. art. 499 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.

     Textul în documentul-sursă ↗

796. art. 499 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

797. art. 499 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

     (3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

798. art. 499 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

     (3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

799. art. 499 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.

     Textul în documentul-sursă ↗

800. art. 499 alin. (4) · forma din 24 septembrie 2019

     (4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.

     Textul în documentul-sursă ↗

801. art. 500 · forma din 15 iulie 2011

     Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.

     Textul în documentul-sursă ↗

802. art. 500 · forma din 10 mai 2024

     Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului şi nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere.

     Textul în documentul-sursă ↗

803. art. 501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum și de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviința aceste acte, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

804. art. 501 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum şi de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviinţa aceste acte, după caz.

     Textul în documentul-sursă ↗

805. art. 501 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul își exercită drepturile și își execută obligațiile singur, în condițiile legii, însă numai cu încuviințarea părinților și, după caz, a instanței de tutelă.

     Textul în documentul-sursă ↗

806. art. 502 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Drepturile și îndatoririle părinților cu privire la bunurile copilului sunt aceleași cu cele ale tutorelui, dispozițiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

807. art. 502 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Drepturile şi îndatoririle părinţilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleaşi cu cele ale tutorelui, dispoziţiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.

     Textul în documentul-sursă ↗

808. art. 502 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, nu se întocmește inventarul prevăzut la art. 140, în cazul în care copilul nu are alte bunuri decât cele de uz personal.

     Textul în documentul-sursă ↗

809. art. 503 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.

     Textul în documentul-sursă ↗

810. art. 503 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Față de terții de bună-credință, oricare dintre părinți, care îndeplinește singur un act curent pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, este prezumat că are și consimțământul celuilalt părinte.

     Textul în documentul-sursă ↗

811. art. 504 · forma din 15 iulie 2011

     Dacă părinții sunt divorțați, autoritatea părintească se exercită potrivit dispozițiilor referitoare la efectele divorțului în raporturile dintre părinți și copii.

     Textul în documentul-sursă ↗

812. art. 505 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc.

     Textul în documentul-sursă ↗

813. art. 505 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

814. art. 505 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Instanța sesizată cu o cerere privind stabilirea filiației este obligată să dispună asupra modului de exercitare a autorității părintești, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.

     Textul în documentul-sursă ↗

815. art. 506 · forma din 15 iulie 2011

     Cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

816. art. 506 · forma din 3 mai 2026

     Învoiala părinților Cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

817. art. 507 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

     (1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

     Textul în documentul-sursă ↗

818. art. 507 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

     (2) Părintele cu privire la care a fost instituită tutela specială păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia, cu excepția cazului în care se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului.

     Textul în documentul-sursă ↗

819. art. 508 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

820. art. 508 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cererea se judecă de urgență, cu citarea părinților și pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie.

     Textul în documentul-sursă ↗

821. art. 509 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Decăderea din exercițiul drepturilor părintești este totală și se întinde asupra tuturor copiilor născuți la data pronunțării hotărârii.

     Textul în documentul-sursă ↗

822. art. 509 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, instanța poate dispune decăderea numai cu privire la anumite drepturi părintești ori la anumiți copii, dar numai dacă, în acest fel, nu sunt primejduite creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

823. art. 510 · forma din 15 iulie 2011

     Decăderea din exercițiul drepturilor părintești nu scutește părintele de obligația sa de a da întreținere copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

824. art. 511 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care, după decăderea din exercițiul drepturilor părintești, copilul se află în situația de a fi lipsit de îngrijirea ambilor părinți, se instituie tutela.

     Textul în documentul-sursă ↗

825. art. 512 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Instanța redă părintelui exercițiul drepturilor părintești, dacă au încetat împrejurările care au dus la decăderea din exercițiul acestora și dacă părintele nu mai pune în pericol viața, sănătatea și dezvoltarea copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

826. art. 512 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Până la soluționarea cererii, instanța poate îngădui părintelui să aibă legături personale cu copilul, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

827. art. 513 · forma din 15 iulie 2011

     Obligația de întreținere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

828. art. 514 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Obligația de întreținere are caracter personal.

     Textul în documentul-sursă ↗

829. art. 514 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligaţiei de întreţinere, dacă prin lege nu se prevede altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

830. art. 514 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligației de întreținere, dacă prin lege nu se prevede altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

831. art. 515 · forma din 15 iulie 2011

     Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.

     Textul în documentul-sursă ↗

832. art. 515 · forma din 24 septembrie 2019

     Nimeni nu poate renunţa pentru viitor la dreptul său la întreţinere.

     Textul în documentul-sursă ↗

833. art. 515 · forma din 3 mai 2026

     Inadmisibilitatea renunțării la întreținere Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.

     Textul în documentul-sursă ↗

834. art. 516 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

835. art. 516 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

836. art. 516 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

837. art. 517 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ este obligat să presteze întreţinere copilului cât timp acesta este minor, însă numai dacă părinţii săi fireşti au murit, sunt dispăruţi ori sunt în nevoie.

     Textul în documentul-sursă ↗

838. art. 517 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) La rândul său, copilul poate fi obligat să dea întreţinere celui care l-a întreţinut astfel timp de 10 ani.

     Textul în documentul-sursă ↗

839. art. 518 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Moştenitorii persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor sau care i-a dat întreţinere fără a avea obligaţia legală sunt ţinuţi, în măsura valorii bunurilor moştenite, să continue întreţinerea, dacă părinţii minorului au murit, sunt dispăruţi sau sunt în nevoie, însă numai cât timp cel întreţinut este minor.

     Textul în documentul-sursă ↗

840. art. 518 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Moștenitorii persoanei care a fost obligată la întreținerea unui minor sau care i-a dat întreținere fără a avea obligația legală sunt ținuți, în măsura valorii bunurilor moștenite, să continue întreținerea, dacă părinții minorului au murit, sunt dispăruți sau sunt în nevoie, însă numai cât timp cel întreținut este minor.

     Textul în documentul-sursă ↗

841. art. 518 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) În cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, obligaţia este solidară, fiecare dintre ei contribuind la întreţinerea minorului proporţional cu valoarea bunurilor moştenite.

     Textul în documentul-sursă ↗

842. art. 519 lit. a) · forma din 24 septembrie 2019

     a) soţii şi foştii soţi îşi datorează întreţinere înaintea celorlalţi obligaţi;

     Textul în documentul-sursă ↗

843. art. 519 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) soții și foștii soți își datorează întreținere înaintea celorlalți obligați;

     Textul în documentul-sursă ↗

844. art. 519 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulți descendenți sau mai mulți ascendenți, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat;

     Textul în documentul-sursă ↗

845. art. 519 lit. b) · forma din 24 septembrie 2019

     b) descendentul este obligat la întreţinere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulţi descendenţi sau mai mulţi ascendenţi, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat;

     Textul în documentul-sursă ↗

846. art. 519 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

847. art. 519 lit. c) · forma din 24 septembrie 2019

     c) fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere după părinţi, însă înaintea bunicilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

848. art. 521 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întrețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele pe care le au.

     Textul în documentul-sursă ↗

849. art. 521 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întreţină aceeaşi persoană, ele vor contribui la plata întreţinerii, proporţional cu mijloacele pe care le au.

     Textul în documentul-sursă ↗

850. art. 522 · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care cel obligat în primul rând la întreținere nu are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanța de tutelă le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreținere să o completeze, în ordinea stabilită la art. 519.

     Textul în documentul-sursă ↗

851. art. 522 · forma din 24 septembrie 2019

     În cazul în care cel obligat în primul rând la întreţinere nu are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanţa de tutelă le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreţinere să o completeze, în ordinea stabilită la art. 519.

     Textul în documentul-sursă ↗

852. art. 523 · forma din 15 iulie 2011

     Când cel obligat nu poate presta, în același timp, întreținere tuturor celor îndreptățiți să o ceară, instanța de tutelă, ținând seama de nevoile fiecăreia dintre aceste persoane, poate hotărî fie ca întreținerea să se plătească numai uneia dintre ele, fie ca întreținerea să se împartă între mai multe sau toate persoanele îndreptățite să o ceară. În acest caz, instanța hotărăște, totodată, modul în care se împarte întreținerea între persoanele care urmează a o primi.

     Textul în documentul-sursă ↗

853. art. 523 · forma din 15 iulie 2011

     Când cel obligat nu poate presta, în același timp, întreținere tuturor celor îndreptățiți să o ceară, instanța de tutelă, ținând seama de nevoile fiecăreia dintre aceste persoane, poate hotărî fie ca întreținerea să se plătească numai uneia dintre ele, fie ca întreținerea să se împartă între mai multe sau toate persoanele îndreptățite să o ceară. În acest caz, instanța hotărăște, totodată, modul în care se împarte întreținerea între persoanele care urmează a o primi.

     Textul în documentul-sursă ↗

854. art. 524 · forma din 24 septembrie 2019

     Are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

855. art. 524 · forma din 15 iulie 2011

     Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

856. art. 524 · forma din 15 iulie 2011

     Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

857. art. 525 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

858. art. 525 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

859. art. 525 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, în cazul în care părinții n-ar putea presta întreținerea fără a-și primejdui propria lor existență, instanța de tutelă poate încuviința ca întreținerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepția celor de strictă necesitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

860. art. 526 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Nu poate pretinde întreținere acela care s-a făcut vinovat față de cel obligat la întreținere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

861. art. 526 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Nu poate pretinde întreținere acela care s-a făcut vinovat față de cel obligat la întreținere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

862. art. 526 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Acela care se află în stare de nevoie din culpa sa poate cere numai întreținerea de strictă necesitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

863. art. 526 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Acela care se află în stare de nevoie din culpa sa poate cere numai întreținerea de strictă necesitate.

     Textul în documentul-sursă ↗

864. art. 527 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.

     Textul în documentul-sursă ↗

865. art. 527 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.

     Textul în documentul-sursă ↗

866. art. 527 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.

     Textul în documentul-sursă ↗

867. art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

868. art. 527 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

869. art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.

     Textul în documentul-sursă ↗

870. art. 528 · forma din 15 iulie 2011

     Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.

     Textul în documentul-sursă ↗

871. art. 528 · forma din 24 septembrie 2019

     Starea de nevoie a persoanei îndreptăţite la întreţinere, precum şi mijloacele celui care datorează întreţinere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.

     Textul în documentul-sursă ↗

872. art. 528 · forma din 15 iulie 2011

     Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.

     Textul în documentul-sursă ↗

873. art. 528 · forma din 3 mai 2026

     Dovada stării de nevoie Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.

     Textul în documentul-sursă ↗

874. art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

     Textul în documentul-sursă ↗

875. art. 529 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

     Textul în documentul-sursă ↗

876. art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

     Textul în documentul-sursă ↗

877. art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

     Textul în documentul-sursă ↗

878. art. 529 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

     Textul în documentul-sursă ↗

879. art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

     Textul în documentul-sursă ↗

880. art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

     Textul în documentul-sursă ↗

881. art. 529 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

     (3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

     Textul în documentul-sursă ↗

882. art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

     Textul în documentul-sursă ↗

883. art. 530 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.

     Textul în documentul-sursă ↗

884. art. 530 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.

     Textul în documentul-sursă ↗

885. art. 530 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.

     Textul în documentul-sursă ↗

886. art. 530 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.

     Textul în documentul-sursă ↗

887. art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

888. art. 530 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

     (3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Dispoziţiile art. 529 alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

889. art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

890. art. 530 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

     (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.

     Textul în documentul-sursă ↗

891. art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

892. art. 531 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

893. art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

894. art. 531 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

     (1)Dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

     Textul în documentul-sursă ↗

895. art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

     Textul în documentul-sursă ↗

896. art. 531 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

897. art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.

     Textul în documentul-sursă ↗

898. art. 531 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

     (2)Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

     Textul în documentul-sursă ↗

899. art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

     Textul în documentul-sursă ↗

900. art. 532 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

     Textul în documentul-sursă ↗

901. art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

     Textul în documentul-sursă ↗

902. art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

903. art. 532 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

     (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

904. art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.

     Textul în documentul-sursă ↗

905. art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

906. art. 533 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

     (1) Pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

907. art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

908. art. 533 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

     (1)Pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

909. art. 533 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Chiar dacă creditorul întreținerii a decedat în perioada corespunzătoare unei rate, întreținerea este datorată în întregime pentru acea perioadă.

     Textul în documentul-sursă ↗

910. art. 533 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații.

     Textul în documentul-sursă ↗

911. art. 533 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații.

     Textul în documentul-sursă ↗

912. art. 534 · forma din 15 iulie 2011

     Dacă, din orice motiv, se dovedește că întreținerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu era datorată, cel care a executat obligația poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligația să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.

     Textul în documentul-sursă ↗

913. art. 534 · forma din 10 mai 2024

     Dacă, din orice motiv, se dovedeşte că întreţinerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti, nu era datorată, cel care a executat obligaţia poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligaţia să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogăţirii fără justă cauză.

     Textul în documentul-sursă ↗

914. art. 537 · forma din 15 februarie 2017

     Sunt imobile terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în rădăcini, construcţiile şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.

     Textul în documentul-sursă ↗

915. art. 548 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

     (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.

     Textul în documentul-sursă ↗

916. art. 548 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor și dividendele.

     Textul în documentul-sursă ↗

917. art. 548 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor și dividendele.

     Textul în documentul-sursă ↗

918. art. 550 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

919. art. 550 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

920. art. 550 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândește zi cu zi.

     Textul în documentul-sursă ↗

921. art. 563 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

     (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

     Textul în documentul-sursă ↗

922. art. 563 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

     Textul în documentul-sursă ↗

923. art. 563 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

     (2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

924. art. 565 · forma din 15 iulie 2011

     Art. 565. — În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.

     Textul în documentul-sursă ↗

925. art. 577 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Construcțiile, plantațiile și orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucrări, revin proprietarului acelui imobil dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.

     Textul în documentul-sursă ↗

926. art. 578 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Lucrările pot fi autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu.

     Textul în documentul-sursă ↗

927. art. 578 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Lucrările autonome sunt construcțiile, plantațiile și orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil.

     Textul în documentul-sursă ↗

928. art. 578 alin. (3) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) necesare, atunci când în lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;

     Textul în documentul-sursă ↗

929. art. 578 alin. (3) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) utile, atunci când sporesc valoarea economică a imobilului;

     Textul în documentul-sursă ↗

930. art. 578 alin. (3) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) voluptuare, atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-a realizat, fără a spori valoarea economică a imobilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

931. art. 578 alin. (3) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (3) Lucrările adăugate nu au caracter de sine stătător. Ele pot fi:

     Textul în documentul-sursă ↗

932. art. 579 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa și că este a lui, până la proba contrară.

     Textul în documentul-sursă ↗

933. art. 579 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Proba contrară se poate face când s-a constituit un drept de superficie, când proprietarul imobilului nu și-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrării noi sau în alte cazuri prevăzute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

934. art. 581 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) să ceară instanței să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie valoarea materialelor și a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrării; sau

     Textul în documentul-sursă ↗

935. art. 581 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

     Textul în documentul-sursă ↗

936. art. 581 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de bună-credință, proprietarul imobilului are dreptul:

     Textul în documentul-sursă ↗

937. art. 582 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) să ceară instanței să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării, cu plata, la alegerea sa, către autorul lucrării, a jumătate din valoarea materialelor și a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau

     Textul în documentul-sursă ↗

938. art. 582 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) să ceară obligarea autorului lucrării la desființarea acesteia; sau

     Textul în documentul-sursă ↗

939. art. 582 alin. (1) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

     Textul în documentul-sursă ↗

940. art. 582 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credință, proprietarul imobilului are dreptul:

     Textul în documentul-sursă ↗

941. art. 582 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Desființarea lucrării se face, cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pe cheltuiala autorului acesteia, care este ținut totodată să repare orice prejudicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosință.

     Textul în documentul-sursă ↗

942. art. 583 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există.

     Textul în documentul-sursă ↗

943. art. 583 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care lucrarea a fost efectuată cu rea-credință, din suma datorată de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obținerii acestora.

     Textul în documentul-sursă ↗

944. art. 584 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) a valorii materialelor și a manoperei; sau

     Textul în documentul-sursă ↗

945. art. 584 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) a sporului de valoare adus imobilului.

     Textul în documentul-sursă ↗

946. art. 584 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul în care autorul lucrării utile este de bună-credință, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia, cu plata, la alegerea sa:

     Textul în documentul-sursă ↗

947. art. 584 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) să devină proprietarul lucrării, în funcție de regimul acesteia, cu sau fără înscriere în cartea funciară, după caz, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie jumătate din valoarea materialelor și a manoperei, fie jumătate din sporul de valoare adus imobilului; sau

     Textul în documentul-sursă ↗

948. art. 584 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) să ceară obligarea autorului lucrării la desființarea acesteia, cu repunerea imobilului în situația anterioară și plata de daune-interese.

     Textul în documentul-sursă ↗

949. art. 584 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care autorul lucrării utile este de rea-credință, proprietarul imobilului are dreptul:

     Textul în documentul-sursă ↗

950. art. 584 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În ambele cazuri, când valoarea lucrării este considerabilă, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului să îl cumpere la valoarea de circulație pe care imobilul ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

     Textul în documentul-sursă ↗

951. art. 585 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) să devină proprietarul lucrării, fără înscriere în cartea funciară și fără nicio obligație către autorul lucrării;

     Textul în documentul-sursă ↗

952. art. 585 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) să ceară obligarea autorului de rea-credință al lucrării la desființarea acesteia, cu readucerea imobilului în situația anterioară și plata de daune-interese.

     Textul în documentul-sursă ↗

953. art. 585 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (1) În cazul lucrării voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:

     Textul în documentul-sursă ↗

954. art. 585 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Autorul de bună-credință al lucrării poate să o ridice înainte de restituirea imobilului către proprietar, cu condiția de a readuce imobilul în situația anterioară.

     Textul în documentul-sursă ↗

955. art. 586 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Autorul lucrării este de bună-credință dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărții funciare în care, la data realizării lucrării, era înscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară, dacă, în ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciară și nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său.

     Textul în documentul-sursă ↗

956. art. 586 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credință cel care construiește în lipsa sau cu nerespectarea autorizațiilor cerute de lege.

     Textul în documentul-sursă ↗

957. art. 586 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și autorului lucrării care se întemeiază pe un drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, îi permite, realizând o lucrare asupra imobilului altuia, să devină proprietarul acesteia.

     Textul în documentul-sursă ↗

958. art. 591 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Prescripția dreptului la acțiune al autorului lucrării privind plata indemnizației nu curge cât timp el este lăsat de proprietar să dețină imobilul.

     Textul în documentul-sursă ↗

959. art. 595 · forma din 15 iulie 2011

     Ori de câte ori, în aplicarea unei dispoziții din prezenta secțiune, instanța este învestită să stabilească întinderea indemnizației sau a despăgubirii, ea va ține seama de valoarea de circulație a bunului calculată la data hotărârii judecătorești.

     Textul în documentul-sursă ↗

960. art. 597 · forma din 15 iulie 2011

     Lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse, în mod corespunzător, regulilor aplicabile autorului de rea-credință.

     Textul în documentul-sursă ↗

961. art. 631 · forma din 15 iulie 2011

     Dispozițiile prezentului capitol se aplică ori de câte ori, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevăzut de lege, dreptul de proprietate privată are 2 sau mai mulți titulari.

     Textul în documentul-sursă ↗

962. art. 632 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Coproprietatea forțată nu poate înceta prin partaj judiciar.

     Textul în documentul-sursă ↗

963. art. 634 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară.

     Textul în documentul-sursă ↗

964. art. 634 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară.

     Textul în documentul-sursă ↗

965. art. 634 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

966. art. 634 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară.

     Textul în documentul-sursă ↗

967. art. 634 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.

     Textul în documentul-sursă ↗

968. art. 635 · forma din 15 iulie 2011

     Coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile coproprietății, proporțional cu cota lor parte din drept.

     Textul în documentul-sursă ↗

969. art. 636 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari.

     Textul în documentul-sursă ↗

970. art. 636 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari.

     Textul în documentul-sursă ↗

971. art. 636 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Cel care, împotriva voinței celorlalți proprietari, exercită în mod exclusiv folosința bunului comun poate fi obligat la despăgubiri.

     Textul în documentul-sursă ↗

972. art. 637 · forma din 15 iulie 2011

     Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporțional cu cota lor parte din drept.

     Textul în documentul-sursă ↗

973. art. 638 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către coproprietari, în proporție cu cotele lor părți.

     Textul în documentul-sursă ↗

974. art. 638 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun însușite de un coproprietar fac parte din masa partajabilă cât timp ele nu au fost consumate ori înstrăinate sau nu au pierit și pot fi identificate distinct. În caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despăgubiri, cu excepția cazului în care fructele au pierit în mod fortuit. Dreptul la acțiunea în despăgubiri este supus prescripției, potrivit dreptului comun.

     Textul în documentul-sursă ↗

975. art. 638 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însușite de un coproprietar este supus prescripției, potrivit dreptului comun.

     Textul în documentul-sursă ↗

976. art. 639 · forma din 15 iulie 2011

     Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

977. art. 639 · forma din 16 iulie 2025

     Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească.

     Textul în documentul-sursă ↗

978. art. 640 · forma din 15 iulie 2011

     Fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun fără acordul celorlalți coproprietari.

     Textul în documentul-sursă ↗

979. art. 641 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunțarea unor contracte de locațiune, cesiunile de venituri imobiliare și altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți.

     Textul în documentul-sursă ↗

980. art. 641 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Actele de administrare care limitează în mod substanțial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalți coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.

     Textul în documentul-sursă ↗

981. art. 641 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) Coproprietarul sau coproprietarii interesați pot cere instanței să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-și exprima voința sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menținerii utilității sau valorii bunului.

     Textul în documentul-sursă ↗

982. art. 641 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

     (4) Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.

     Textul în documentul-sursă ↗

983. art. 641 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025

     (4) Orice acte juridice de dispoziţie cu privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziţie.

     Textul în documentul-sursă ↗

984. art. 642 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

985. art. 642 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

     (1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimţit, expres ori tacit, la încheierea actului.

     Textul în documentul-sursă ↗

986. art. 644 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Se poate deroga de la dispozițiile art. 635, 636, 641 și art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietății încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.

     Textul în documentul-sursă ↗

987. art. 644 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) În cazul în care oricare dintre coproprietari denunță contractul de administrare, acesta își încetează existența, rămânând aplicabile regulile din prezenta secțiune.

     Textul în documentul-sursă ↗

988. art. 644 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

     (3) În cazul în care, printre bunurile aflate în coproprietate, se află și bunuri imobile, contractele de administrare a coproprietății și declarațiile de denunțare a acestora vor fi notate în cartea funciară, la cererea oricăruia dintre coproprietari.

     Textul în documentul-sursă ↗

989. art. 646 pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

     2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile, fântânile, drumurile și izvoarele;

     Textul în documentul-sursă ↗

990. art. 646 pct. 3 · forma din 15 iulie 2011

     3. bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrală termică sau alte instalații care deservesc două sau mai multe clădiri, un drum comun într-un cartier de locuințe sau alte asemenea bunuri;

     Textul în documentul-sursă ↗

991. art. 646 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     Se află în coproprietate forțată:

     Textul în documentul-sursă ↗

992. art. 647 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosința bunului comun, cu condiția să respecte destinația acestuia și să permită exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari.

     Textul în documentul-sursă ↗

993. art. 648 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

     (1) Dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată.

     Textul în documentul-sursă ↗

994. art. 649 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

     a) terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafața construită, cât și din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafață excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăți obișnuite;

     Textul în documentul-sursă ↗

995. art. 649 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

     b) fundația, curtea interioară, structura, structura de rezistență, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți și/sau spațiile comune, acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii și ascensoarele;

     Textul în documentul-sursă ↗

996. art. 649 alin. (1) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

     c) instalațiile de apă și canalizare, electrice, de telecomunicații, de încălzire și de gaze de la branșament/racord până la punctul de distribuție către părțile aflate în proprietate exclusivă, canalele pluviale, paratrăsnetele, antenele colective, precum și alte asemenea părți;

     Textul în documentul-sursă ↗

997. art. 649 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

     (1) Sunt considerate părți comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:

     Textul în documentul-sursă ↗

998. art. 649 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

     (2) Coșurile de fum și de aerisire, precum și spațiile pentru spălătorii și uscătorii sunt considerate părți comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizează aceste utilități în conformitate cu proiectul clădirii.

     Textul în documentul-sursă ↗

999. art. 651 · forma din 15 iulie 2011

     Cota-parte din dreptul de proprietate asupra părților comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spațiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părți nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal.

     Textul în documentul-sursă ↗

1000. art. 651 · forma din 16 iulie 2025

      Cota-parte din dreptul de proprietate asupra părţilor comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spaţiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal.

      Textul în documentul-sursă ↗

1001. art. 654 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În lipsa unor prevederi legale sau înțelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreținerea, repararea și exploatarea părților comune, în proporție cu cota sa parte.

      Textul în documentul-sursă ↗

1002. art. 654 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de părțile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1003. art. 656 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Coproprietarii sunt obligați să permită accesul în spațiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrărilor necesare conservării clădirii și întreținerii părților comune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1004. art. 656 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În această situație, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despăgubiți de către asociația de proprietari sau, după caz, de către proprietarul în interesul căruia au fost efectuate lucrările.

      Textul în documentul-sursă ↗

1005. art. 667 · forma din 15 iulie 2011

      Există proprietate în devălmășie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părți determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1006. art. 668 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă se naște prin efectul legii, proprietatea în devălmășie este supusă dispozițiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunității legale.

      Textul în documentul-sursă ↗

1007. art. 668 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

      (1) Dacă se naşte prin efectul legii, proprietatea în devălmăşie este supusă dispoziţiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunităţii legale.

      Textul în documentul-sursă ↗

1008. art. 668 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul în care izvorul proprietății în devălmășie este un act juridic, dispozițiile privitoare la regimul comunității legale se aplică în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1009. art. 669 · forma din 15 iulie 2011

      Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1010. art. 669 · forma din 16 iulie 2025

      Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1011. art. 669 · forma din 15 februarie 2017

      Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1012. art. 670 · forma din 15 iulie 2011

      Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1013. art. 670 · forma din 16 iulie 2025

      Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1014. art. 670 · forma din 15 februarie 2017

      Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1015. art. 671 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secțiunile a 3-a și a 4-a din prezentul capitol, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1016. art. 671 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părți încetează de a mai fi destinate folosinței comune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1017. art. 671 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În cazul proprietății periodice și în celelalte cazuri de coproprietate forțată, partajul este posibil numai prin bună învoială.

      Textul în documentul-sursă ↗

1018. art. 672 · forma din 15 iulie 2011

      Convențiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. În cazul imobilelor, convențiile trebuie încheiate în formă autentică și supuse formalităților de publicitate prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1019. art. 673 · forma din 15 iulie 2011

      Instanța sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunțarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalți coproprietari. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului, instanța, la cererea părții interesate, va reveni asupra măsurii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1020. art. 674 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exercițiu ori are capacitate de exercițiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

      Textul în documentul-sursă ↗

1021. art. 674 · forma din 15 februarie 2017

      Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

      Textul în documentul-sursă ↗

1022. art. 675 · forma din 15 iulie 2011

      Partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condițiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1023. art. 675 · forma din 15 februarie 2017

      Partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condiţiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1024. art. 676 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1025. art. 676 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025

      (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1026. art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

      Textul în documentul-sursă ↗

1027. art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 16 iulie 2025

      a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

      Textul în documentul-sursă ↗

1028. art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 19 martie 2026

      a)atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

      Textul în documentul-sursă ↗

1029. art. 676 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1030. art. 676 alin. (2), teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

      Textul în documentul-sursă ↗

1031. art. 676 alin. (2), teza introductivă · forma din 16 iulie 2025

      (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

      Textul în documentul-sursă ↗

1032. art. 677 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea și care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1033. art. 677 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Suma necesară pentru stingerea acestor obligații va fi preluată, în lipsa unei stipulații contrare, din prețul vânzării bunului comun cu ocazia partajului și va fi suportată de către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1034. art. 678 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanței împărțeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1035. art. 678 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanței împărțeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1036. art. 678 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul vânzării silite a unei cote-părți din dreptul de proprietate asupra unui bun, executorul judecătoresc îi va notifica pe ceilalți coproprietari cu cel puțin două săptămâni înainte de data stabilită pentru vânzare, înștiințându-i despre ziua, ora și locul licitației. La preț egal, coproprietarii vor fi preferați la adjudecarea cotei-părți.

      Textul în documentul-sursă ↗

1037. art. 678 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Creditorii care au un drept de garanție asupra bunului comun ori cei a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât și după partaj.

      Textul în documentul-sursă ↗

1038. art. 678 alin. (3) · forma din 19 martie 2026

      (3)Creditorii care au un drept de garanţie asupra bunului comun ori cei a căror creanţă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât şi după partaj.

      Textul în documentul-sursă ↗

1039. art. 678 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Convențiile de suspendare a împărțelii pot fi opuse creditorilor numai dacă, înainte de nașterea creanțelor, au dobândit dată certă în cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate în cazul bunurilor imobile și s-au îndeplinit formalitățile de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1040. art. 679 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor și fără să se țină seama de opoziția pe care au făcut-o, precum și în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

      Textul în documentul-sursă ↗

1041. art. 679 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor și fără să se țină seama de opoziția pe care au făcut-o, precum și în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

      Textul în documentul-sursă ↗

1042. art. 679 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul creditorilor care au un drept de garanție asupra bunului comun ori al celor a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1043. art. 679 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul creditorilor care au un drept de garanție asupra bunului comun ori al celor a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1044. art. 680 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

      Textul în documentul-sursă ↗

1045. art. 680 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

      Textul în documentul-sursă ↗

1046. art. 680 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

      (1)Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

      Textul în documentul-sursă ↗

1047. art. 680 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

      (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

      Textul în documentul-sursă ↗

1048. art. 680 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1049. art. 680 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

      (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1050. art. 680 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

      (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1051. art. 681 · forma din 15 iulie 2011

      Actele încheiate, în condițiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile și sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1052. art. 681 · forma din 15 februarie 2017

      Actele încheiate, în condiţiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1053. art. 682 · forma din 15 iulie 2011

      Garanțiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părți se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.

      Textul în documentul-sursă ↗

1054. art. 682 · forma din 19 martie 2026

      Garanţiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părţi se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.

      Textul în documentul-sursă ↗

1055. art. 683 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Coproprietarii îşi datorează, în limita cotelor-părţi, garanţie pentru evicţiune şi vicii ascunse, dispoziţiile legale privitoare la obligaţia de garanţie a vânzătorului aplicându-se în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1056. art. 683 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

      (2) Fiecare este obligat să îl despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicţiunii sau al viciului ascuns. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorată de acesta se va suporta, proporţional, de către ceilalţi coproprietari, inclusiv de coproprietarul prejudiciat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1057. art. 683 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

      (3) Coproprietarii nu datorează garanţie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvârşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiţi prin actul de partaj.

      Textul în documentul-sursă ↗

1058. art. 684 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Partajul prin bună învoială poate fi desființat pentru aceleași cauze ca și contractele.

      Textul în documentul-sursă ↗

1059. art. 684 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele.

      Textul în documentul-sursă ↗

1060. art. 684 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.

      Textul în documentul-sursă ↗

1061. art. 684 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

      (2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.

      Textul în documentul-sursă ↗

1062. art. 684 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1063. art. 684 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

      (3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1064. art. 684 alin. (3) · forma din 19 martie 2026

      (3)Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1065. art. 685 · forma din 15 iulie 2011

      Nu poate invoca nulitatea relativă a partajului prin bună învoială coproprietarul care, cunoscând cauza de nulitate, înstrăinează în tot sau în parte bunurile atribuite.

      Textul în documentul-sursă ↗

1066. art. 686 · forma din 15 iulie 2011

      Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul său, precum și celor aflate în devălmășie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1067. art. 693 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.

      Textul în documentul-sursă ↗

1068. art. 693 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dreptul de superficie se dobândește în temeiul unui act juridic, precum și prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. Dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1069. art. 693 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Superficia se poate înscrie și în temeiul unui act juridic prin care proprietarul întregului fond a transmis exclusiv construcția ori a transmis terenul și construcția, în mod separat, către două persoane, chiar dacă nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1070. art. 693 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) În situația în care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate înscrie pe baza renunțării proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, în favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate înscrie în favoarea unui terț pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1071. art. 694 · forma din 15 iulie 2011

      Dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.

      Textul în documentul-sursă ↗

1072. art. 695 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul de superficie se exercită în limitele și în condițiile actului constitutiv. În lipsa unei stipulații contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitată de suprafața de teren pe care urmează să se construiască și de cea necesară exploatării construcției sau, după caz, de suprafața de teren aferentă și de cea necesară exploatării construcției edificate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1073. art. 697 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În cazul în care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dacă părțile nu au prevăzut alte modalități de plată a prestației de către superficiar, titularul dreptului de superficie datorează, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piața liberă, ținând seama de natura terenului, de destinația construcției în cazul în care aceasta există, de zona în care se află terenul, precum și de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinței.

      Textul în documentul-sursă ↗

1074. art. 699 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În cazul prevăzut la art. 698 lit. a), în absența unei stipulații contrare, proprietarul terenului dobândește dreptul de proprietate asupra construcției edificate de superficiar prin accesiune, cu obligația de a plăti valoarea de circulație a acesteia de la data expirării termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1075. art. 703 · forma din 15 iulie 2011

      Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane și de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța.

      Textul în documentul-sursă ↗

1076. art. 750 · forma din 15 iulie 2011

      Titularul dreptului de abitație are dreptul de a locui în locuința nudului proprietar împreună cu soțul și copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitația, precum și cu părinții ori alte persoane aflate în întreținere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1077. art. 883 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Orice persoană, fără a fi ținută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară, precum și celelalte documente cu care aceasta se întregește, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară poate fi consultată de orice persoană interesată, cu respectarea dispozițiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

      Textul în documentul-sursă ↗

1078. art. 883 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat în arhivă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1079. art. 885 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei terțe persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1080. art. 885 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Hotărârea judecătorească definitivă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință sau, după caz, consimțământul titularului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1081. art. 888 · forma din 15 iulie 2011

      Înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămase definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.

      Textul în documentul-sursă ↗

1082. art. 900 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      Art. 900. — (1) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1083. art. 900 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dovada contrară se poate face numai în cazurile prevăzute la art. 887, precum și pe calea acțiunii în rectificare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1084. art. 901 alin. (2) lit. a) · forma din 10 mai 2024

      a)nu a fost înregistrată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare;

      Textul în documentul-sursă ↗

1085. art. 901 alin. (2) lit. b) · forma din 10 mai 2024

      b)din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane; şi

      Textul în documentul-sursă ↗

1086. art. 901 alin. (2) lit. c) · forma din 10 mai 2024

      c)nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea cuprinsului cărţii funciare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1087. art. 901 alin. (2) partea introductivă · forma din 10 mai 2024

      (2)Terţul dobânditor este considerat de bună-credinţă numai dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, sunt îndeplinite următoarele condiţii:

      Textul în documentul-sursă ↗

1088. art. 902 alin. (2) pct. 18 · forma din 15 iulie 2011

      18. acțiunea în prestație tabulară, acțiunea în justificare și acțiunea în rectificare;

      Textul în documentul-sursă ↗

1089. art. 902 alin. (2) pct. 19 · forma din 15 iulie 2011

      19. acțiunile pentru apărarea drepturilor reale înscrise în cartea funciară, acțiunea în partaj, acțiunile în desființarea actului juridic pentru nulitate, rezoluțiune ori alte cauze de ineficacitate, acțiunea revocatorie, precum și orice alte acțiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise;

      Textul în documentul-sursă ↗

1090. art. 902 alin. (2) pct. 5 · forma din 15 iulie 2011

      5. destinația unui imobil de locuință a familiei;

      Textul în documentul-sursă ↗

1091. art. 907 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1092. art. 907 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1093. art. 907 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1094. art. 907 alin. (3) · forma din 29 aprilie 2013

      (3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

      Textul în documentul-sursă ↗

1095. art. 907 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

      (3)Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

      Textul în documentul-sursă ↗

1096. art. 907 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

      Textul în documentul-sursă ↗

1097. art. 908 alin. (1) pct. 1 · forma din 10 mai 2024

      1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat, în condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

      Textul în documentul-sursă ↗

1098. art. 908 alin. (1) pct. 1 · forma din 15 iulie 2011

      1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

      Textul în documentul-sursă ↗

1099. art. 908 alin. (1) pct. 2 · forma din 10 mai 2024

      2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

      Textul în documentul-sursă ↗

1100. art. 908 alin. (1) pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

      2. dreptul înscris a fost greșit calificat;

      Textul în documentul-sursă ↗

1101. art. 908 alin. (1) pct. 3 · forma din 15 iulie 2011

      3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

      Textul în documentul-sursă ↗

1102. art. 908 alin. (1) pct. 4 · forma din 15 iulie 2011

      4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1103. art. 908 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:

      Textul în documentul-sursă ↗

1104. art. 908 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

      (2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţia autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1105. art. 908 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţia autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1106. art. 908 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1107. art. 908 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

      (3)Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptăţit, odată cu consimţământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, şi înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanţei să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanţei de judecată va suplini consimţământul la înscriere al părţii care are obligaţia de a preda înscrisurile necesare rectificării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1108. art. 908 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1109. art. 908 alin. (4) · forma din 29 aprilie 2013

      (4) Acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât şi împotriva terţilor dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 909, cu excepţia acţiunii întemeiate pe dispoziţiile alin. (1) pct. 3 şi 4, care nu poate fi pornită împotriva terţilor care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1110. art. 908 alin. (4) · forma din 10 mai 2024

      (4)Acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât şi împotriva terţilor dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 909, cu excepţia acţiunii întemeiate pe dispoziţiile alin. (1) pct. 3 şi 4, care nu poate fi pornită împotriva terţilor care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1111. art. 908 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1112. art. 909 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea în fond, acţiunea în rectificare este imprescriptibilă faţă de dobânditorul nemijlocit, precum şi faţă de terţul care a dobândit cu rea- credinţă dreptul înscris în folosul său. Dacă acţiunea de fond introdusă pe cale separată a fost admisă, acţiunea în rectificare este, de asemenea, imprescriptibilă atât împotriva celor care au fost chemaţi în judecată, cât şi împotriva terţilor care au dobândit un drept real după ce acţiunea de fond a fost notată în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1113. art. 909 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Sub rezerva prescripției dreptului la acțiunea în fond, acțiunea în rectificare este imprescriptibilă față de dobânditorul nemijlocit, precum și față de terțul care a dobândit cu rea-credință dreptul înscris în folosul său. Dacă acțiunea de fond introdusă pe cale separată a fost admisă, acțiunea în rectificare este, de asemenea, imprescriptibilă atât împotriva celor care au fost chemați în judecată, cât și împotriva terților care au dobândit un drept real după ce acțiunea de fond a fost notată în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1114. art. 909 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat cu titlu particular, acţiunea în rectificare, sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea de fond, nu se va putea introduce decât în termen de 5 ani, socotiţi de la înregistrarea cererii lor de înscriere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1115. art. 909 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Față de terțele persoane care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat cu titlu particular, acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului la acțiunea de fond, nu se va putea introduce decât în termen de 5 ani, socotiți de la înregistrarea cererii lor de înscriere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1116. art. 909 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

      (3)De asemenea, sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea în fond, acţiunea în rectificare, întemeiată exclusiv pe dispoziţiile art. 908 alin. (1) pct. 1 şi 2, se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. În aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiţi de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, cu excepţia cazului când încheierea, prin care s-a ordonat înscrierea care face obiectul acţiunii în rectificare, a fost comunicată celui îndreptăţit, caz în care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1117. art. 909 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) De asemenea, sub rezerva prescripției dreptului la acțiunea în fond, acțiunea în rectificare, întemeiată exclusiv pe dispozițiile art. 908 alin. (1) pct. 1 și 2, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare. În aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiți de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, cu excepția cazului când încheierea, prin care s-a ordonat înscrierea care face obiectul acțiunii în rectificare, a fost comunicată celui îndreptățit, caz în care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1118. art. 909 alin. (4) · forma din 10 mai 2024

      (4)Termenele prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt termene de decădere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1119. art. 909 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Termenele prevăzute la alin. (2) și (3) sunt termene de decădere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1120. art. 910 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Hotărârea prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul celor care nu au fost părţi în cauză.

      Textul în documentul-sursă ↗

1121. art. 910 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Hotărârea prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul celor care nu au fost părți în cauză.

      Textul în documentul-sursă ↗

1122. art. 910 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Dacă însă acţiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, hotărârea judecătorească de admitere se va înscrie, din oficiu, şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare, care se va radia odată cu dreptul autorului lor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1123. art. 910 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă însă acțiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, hotărârea judecătorească de admitere se va înscrie, din oficiu, și împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare, care se va radia odată cu dreptul autorului lor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1124. art. 911 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În lipsa consimțământul titularului, orice persoană interesată va putea cere rectificarea unei notări în cazurile prevăzute la art. 908, precum și ori de câte ori, din alte cauze, notarea nu este sau a încetat să fie exactă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1125. art. 911 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Rectificarea se va încuviința în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive; dreptul la acțiune este imprescriptibil.

      Textul în documentul-sursă ↗

1126. art. 911 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dispozițiile art. 910 rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1127. art. 913 · forma din 15 iulie 2011

      Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor efectuate în cartea funciară, altele decât cele care constituie cazuri de rectificare, se pot îndrepta la cerere sau din oficiu. Dispozițiile art. 909—911 sunt aplicabile în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1128. art. 914 · forma din 15 iulie 2011

      Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1129. art. 953 · forma din 15 iulie 2011

      Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1130. art. 953 · forma din 15 februarie 2017

      Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1131. art. 954 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1132. art. 957 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

      (2) Dacă, în cazul morţii mai multor persoane, nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se moşteni una pe alta.

      Textul în documentul-sursă ↗

1133. art. 965 · forma din 15 februarie 2017

      Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1134. art. 966 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1135. art. 970 · forma din 15 februarie 2017

      Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1136. art. 1011 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute.

      Textul în documentul-sursă ↗

1137. art. 1011 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.

      Textul în documentul-sursă ↗

1138. art. 1011 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017

      (2) Nu sunt supuse dispoziţiei alin. (1) donaţiile indirecte, cele deghizate şi darurile manuale.

      Textul în documentul-sursă ↗

1139. art. 1011 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017

      (3) Bunurile mobile care constituie obiectul donaţiei trebuie enumerate şi evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1140. art. 1011 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017

      (4) Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul de voinţe al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1141. art. 1012 · forma din 15 iulie 2011

      În scop de informare a persoanelor care justifică existența unui interes legitim, notarul care autentifică un contract de donație are obligația să înscrie de îndată acest contract în registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii. Dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1142. art. 1013 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Oferta de donație făcută unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu se acceptă de către reprezentantul legal.

      Textul în documentul-sursă ↗

1143. art. 1013 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Oferta de donație făcută unei persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă poate fi acceptată de către aceasta, cu încuviințarea ocrotitorului legal.

      Textul în documentul-sursă ↗

1144. art. 1020 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.020. - Donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1145. art. 1021 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.021. - Revocarea pentru ingratitudine şi pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept.

      Textul în documentul-sursă ↗

1146. art. 1023, partea introductivă · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.023. - Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:

      Textul în documentul-sursă ↗

1147. art. 1024 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.024. - (1) Dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.

      Textul în documentul-sursă ↗

1148. art. 1024 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

      (2) Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1149. art. 1024 alin. (3) · forma din 29 aprilie 2013

      (3) Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moştenitorii donatorului, cu excepţia cazului în care donatorul a decedat în termenul prevăzut la alin. (1) fără să îl fi iertat pe donatar. De asemenea, moştenitorii pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1150. art. 1024 alin. (4) · forma din 29 aprilie 2013

      (4) Acţiunea pornită de donator poate fi continuată de moştenitorii acestuia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1151. art. 1027 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.027. - (1) Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1152. art. 1027 alin. (3) · forma din 29 aprilie 2013

      (3) Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donaţiei se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1153. art. 1030 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.030. - Donaţiile făcute viitorilor soţi sau unuia dintre ei, sub condiţia încheierii căsătoriei, nu produc efecte în cazul în care căsătoria nu se încheie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1154. art. 1031 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.031. - Orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă numai în timpul căsătoriei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1155. art. 1032 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.032. - Nulitatea căsătoriei atrage nulitatea relativă a donaţiei făcute soţului de rea-credinţă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1156. art. 1033 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.033. - (1) Este lovită de nulitate orice simulaţie în care donaţia reprezintă contractul secret în scopul de a eluda revocabilitatea donaţiilor între soţi.

      Textul în documentul-sursă ↗

1157. art. 1033 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

      (2) Este prezumată persoană interpusă, până la proba contrară, orice rudă a donatarului la a cărei moştenire acesta ar avea vocaţie în momentul donaţiei şi care nu a rezultat din căsătoria cu donatorul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1158. art. 1114 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Acceptarea consolidează transmisiunea moștenirii realizată de plin drept la data decesului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1159. art. 1114 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1160. art. 1119 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Succesibilul care, cu rea-credință, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donație supusă raportului ori reducțiunii este considerat că a acceptat moștenirea, chiar dacă anterior renunțase la ea. El nu va avea însă niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse și, după caz, va fi obligat să raporteze ori să reducă donația ascunsă fără a participa la distribuirea bunului donat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1161. art. 1119 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Moștenitorul aflat în situația prevăzută la alin. (1) este ținut să plătească datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota sa din moștenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

      Textul în documentul-sursă ↗

1162. art. 1133 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1163. art. 1133 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În vederea stabilirii componenței patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.

      Textul în documentul-sursă ↗

1164. art. 1143 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1165. art. 1143 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dispozițiile art. 669—686 se aplică și partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.

      Textul în documentul-sursă ↗

1166. Codul civil, art. 1144 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate de exercițiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma și prin actul pe care părțile le convin. Dacă printre bunurile succesorale se află imobile, convenția de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

      Textul în documentul-sursă ↗

1167. art. 1155 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Moștenitorii universali și cu titlu universal contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1168. art. 1155 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanțe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moștenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moștenirii pot cere să fie plătiți din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.

      Textul în documentul-sursă ↗

1169. art. 1155 alin. (3) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) obligația este indivizibilă;

      Textul în documentul-sursă ↗

1170. art. 1155 alin. (3) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) obligația are ca obiect un bun individual determinat ori o prestație determinată asupra unui astfel de bun;

      Textul în documentul-sursă ↗

1171. art. 1155 alin. (3) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) obligația este garantată cu o ipotecă sau o altă garanție reală, caz în care moștenitorul care primește bunul afectat garanției va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului moștenirii se reduce corespunzător;

      Textul în documentul-sursă ↗

1172. art. 1155 alin. (3) lit. d) · forma din 15 iulie 2011

      d) unul dintre moștenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligația. În acest caz, dacă titlul îl reprezintă testamentul, scutirea celorlalți moștenitori constituie o liberalitate, supusă reducțiunii dacă este cazul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1173. art. 1156 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui moștenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moștenirii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1174. art. 1156 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Creditorii personali ai moștenitorilor și orice persoană ce justifică un interes legitim pot să ceară partajul în numele debitorului lor, pot pretinde să fie prezenți la partajul prin bună învoială sau pot să intervină în procesul de partaj.

      Textul în documentul-sursă ↗

1175. art. 1156 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Ceilalți moștenitori pot obține respingerea acțiunii de partaj introduse de către creditor, plătind datoria în numele și pe seama moștenitorului debitor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1176. art. 1156 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fără a fi obligați să dovedească frauda copărtașilor numai dacă, deși au cerut să fie prezenți, partajul s-a realizat în lipsa lor și fără să fi fost convocați. În toate celelalte cazuri, acțiunea în revocarea partajului rămâne supusă dispozițiilor art. 1.562.

      Textul în documentul-sursă ↗

1177. art. 1156 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

      (5) Din bunurile moștenirii atribuite la partaj, precum și din cele care le iau locul în patrimoniul moștenitorului, creditorii moștenirii vor fi plătiți cu preferință față de creditorii personali ai moștenitorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1178. art. 1156 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

      (6) Dispozițiile alin. (5) sunt aplicabile și legatarilor cu titlu particular ori de câte ori obiectul legatului nu constă într-un bun individual determinat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1179. art. 1159 · forma din 15 iulie 2011

      Titlurile executorii obținute împotriva defunctului pot fi executate și împotriva moștenitorilor săi, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1180. art. 1169 · forma din 15 iulie 2011

      Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri.

      Textul în documentul-sursă ↗

1181. art. 1179 alin. (1) pct. 1 · forma din 15 iulie 2011

      1. capacitatea de a contracta;

      Textul în documentul-sursă ↗

1182. art. 1179 alin. (1) pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

      2. consimțământul părților;

      Textul în documentul-sursă ↗

1183. art. 1179 alin. (1) pct. 3 · forma din 15 iulie 2011

      3. un obiect determinat și licit;

      Textul în documentul-sursă ↗

1184. art. 1179 alin. (1) pct. 4 · forma din 15 iulie 2011

      4. o cauză licită și morală.

      Textul în documentul-sursă ↗

1185. art. 1179 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (1) Condițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt:

      Textul în documentul-sursă ↗

1186. art. 1179 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancțiunea prevăzută de dispozițiile legale aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1187. art. 1204 · forma din 15 iulie 2011

      Consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză.

      Textul în documentul-sursă ↗

1188. art. 1206 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Consimțământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violență.

      Textul în documentul-sursă ↗

1189. art. 1207 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1190. art. 1207 alin. (2) pct. 1 · forma din 15 iulie 2011

      1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;

      Textul în documentul-sursă ↗

1191. art. 1207 alin. (2) pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

      2. când poartă asupra identității obiectului prestației sau asupra unei calități a acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esențiale de către părți în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat;

      Textul în documentul-sursă ↗

1192. art. 1207 alin. (2) pct. 3 · forma din 15 iulie 2011

      3. când poartă asupra identității persoanei sau asupra unei calități a acesteia în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1193. art. 1207 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (2) Eroarea este esențială:

      Textul în documentul-sursă ↗

1194. art. 1207 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Eroarea de drept este esențială atunci când privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1195. art. 1207 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Eroarea care privește simplele motive ale contractului nu este esențială, cu excepția cazului în care prin voința părților asemenea motive au fost considerate hotărâtoare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1196. art. 1208 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractul nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1197. art. 1208 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Eroarea de drept nu poate fi invocată în cazul dispozițiilor legale accesibile și previzibile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1198. art. 1209 · forma din 15 iulie 2011

      Nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta.

      Textul în documentul-sursă ↗

1199. art. 1210 · forma din 15 iulie 2011

      Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea, afară de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantității, a fost esențială pentru încheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectată la cererea oricăreia dintre părți.

      Textul în documentul-sursă ↗

1200. art. 1211 · forma din 15 iulie 2011

      Dispozițiile privitoare la eroare se aplică în mod corespunzător și atunci când eroarea poartă asupra declarației de voință ori când declarația a fost transmisă inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanță.

      Textul în documentul-sursă ↗

1201. art. 1212 · forma din 15 iulie 2011

      Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigențelor bunei-credințe.

      Textul în documentul-sursă ↗

1202. art. 1213 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă o parte este îndreptățită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat așa cum l-a înțeles această din urmă parte.

      Textul în documentul-sursă ↗

1203. art. 1213 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În acest caz, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptățită să invoce anulabilitatea a înțeles contractul și înainte ca aceasta să fi obținut anularea, cealaltă parte trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificată ori de la data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecată, să declare că este de acord cu executarea sau să execute fără întârziere contractul, astfel cum a fost înțeles de partea aflată în eroare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1204. art. 1213 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dacă declarația a fost făcută și comunicată părții aflate în eroare în termenul prevăzut la alin. (2) sau contractul a fost executat, dreptul de a obține anularea este stins și notificarea prevăzută la alin. (2) este considerată lipsită de efecte.

      Textul în documentul-sursă ↗

1205. art. 1214 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1206. art. 1214 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esențială.

      Textul în documentul-sursă ↗

1207. art. 1214 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Contractul este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți.

      Textul în documentul-sursă ↗

1208. art. 1214 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Dolul nu se presupune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1209. art. 1215 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Partea care este victima dolului unui terț nu poate cere anularea decât dacă cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1210. art. 1215 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Independent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.

      Textul în documentul-sursă ↗

1211. art. 1216 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terț.

      Textul în documentul-sursă ↗

1212. art. 1216 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Există violență când temerea insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent.

      Textul în documentul-sursă ↗

1213. art. 1216 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Violența poate atrage anularea contractului și atunci când este îndreptată împotriva unei persoane apropiate, precum soțul, soția, ascendenții ori descendenții părții al cărei consimțământ a fost viciat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1214. art. 1216 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) În toate cazurile, existența violenței se apreciază ținând seama de vârsta, starea socială, sănătatea și caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violența, precum și de orice altă împrejurare ce a putut influența starea acestuia la momentul încheierii contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1215. art. 1217 · forma din 15 iulie 2011

      Constituie violență și temerea insuflată prin amenințarea cu exercițiul unui drept făcută cu scopul de a obține avantaje injuste.

      Textul în documentul-sursă ↗

1216. art. 1218 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul încheiat de o parte aflată în stare de necesitate nu poate fi anulat decât dacă cealaltă parte a profitat de această împrejurare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1217. art. 1219 · forma din 15 iulie 2011

      Simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost violență, nu atrage anularea contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1218. art. 1220 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Violența atrage anularea contractului și atunci când este exercitată de un terț, însă numai dacă partea al cărei consimțământ nu a fost viciat cunoștea sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de către terț.

      Textul în documentul-sursă ↗

1219. art. 1220 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Independent de anularea contractului, autorul violenței răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.

      Textul în documentul-sursă ↗

1220. art. 1221 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Există leziune atunci când una dintre părți, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestație de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestații.

      Textul în documentul-sursă ↗

1221. art. 1222 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu excepția cazului prevăzut de art. 1.221 alin. (3), acțiunea în anulare este admisibilă numai dacă leziunea depășește jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestația promisă sau executată de partea lezată. Disproporția trebuie să subziste până la data cererii de anulare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1222. art. 1223 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul la acțiunea în anulare sau în reducerea obligațiilor pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1223. art. 1223 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Anulabilitatea contractului nu poate să fie opusă pe cale de excepție când dreptul la acțiune este prescris.

      Textul în documentul-sursă ↗

1224. art. 1224 · forma din 15 iulie 2011

      Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzacția, precum și alte contracte anume prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1225. art. 1242 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1226. art. 1242 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul se socotește valabil chiar dacă forma nu a fost respectată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1227. art. 1243 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supusă condițiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa.

      Textul în documentul-sursă ↗

1228. art. 1244 · forma din 15 iulie 2011

      În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1229. art. 1246 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1230. art. 1246 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1231. art. 1246 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.

      Textul în documentul-sursă ↗

1232. art. 1246 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1233. art. 1247 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.

      Textul în documentul-sursă ↗

1234. art. 1247 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție.

      Textul în documentul-sursă ↗

1235. art. 1247 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.

      Textul în documentul-sursă ↗

1236. art. 1247 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1237. art. 1248 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil.

      Textul în documentul-sursă ↗

1238. art. 1248 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1239. art. 1248 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1240. art. 1248 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Contractul anulabil este susceptibil de confirmare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1241. art. 1249 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.

      Textul în documentul-sursă ↗

1242. art. 1249 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege. Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1243. art. 1250 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.

      Textul în documentul-sursă ↗

1244. art. 1251 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1245. art. 1252 · forma din 15 iulie 2011

      În cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil.

      Textul în documentul-sursă ↗

1246. art. 1253 · forma din 15 iulie 2011

      În afara cazurilor în care legea prevede sancțiunea nulității, contractul se desființează și atunci când sancțiunea nulității absolute sau, după caz, relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziției legale încălcate să fie atins.

      Textul în documentul-sursă ↗

1247. art. 1254 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1248. art. 1254 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.

      Textul în documentul-sursă ↗

1249. art. 1254 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În cazul în care contractul este desființat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639—1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1250. art. 1255 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri și care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura lor, esențiale sau dacă, în lipsa acestora, contractul nu s-ar fi încheiat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1251. art. 1255 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul în care contractul este menținut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1252. art. 1255 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și clauzelor care contravin unor dispoziții legale imperative și sunt considerate de lege nescrise.

      Textul în documentul-sursă ↗

1253. art. 1257 · forma din 15 iulie 2011

      În caz de violență sau dol, cel al cărui consimțământ este viciat are dreptul de a pretinde, în afară de anulare, și daune-interese sau, dacă preferă menținerea contractului, de a solicita numai reducerea prestației sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptățit.

      Textul în documentul-sursă ↗

1254. art. 1259 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege la data refacerii lui. În toate cazurile, contractul refăcut nu va produce efecte decât pentru viitor, iar nu și pentru trecut.

      Textul în documentul-sursă ↗

1255. art. 1262 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Confirmarea unui contract anulabil rezultă din voința, expresă sau tacită, de a renunța la dreptul de a invoca nulitatea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1256. art. 1262 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Voința de a renunța trebuie să fie certă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1257. art. 1263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Un contract anulabil poate fi confirmat dacă în momentul confirmării condițiile sale de validitate sunt întrunite.

      Textul în documentul-sursă ↗

1258. art. 1263 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscând cauza de nulitate și, în caz de violență, numai după încetarea acesteia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1259. art. 1263 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

      (5) În lipsa confirmării exprese, este suficient ca obligația să fie executată în mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmată de către partea interesată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1260. art. 1263 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011

      (6) Cel care trebuie să confirme poate să fie pus în întârziere printr-o notificare prin care partea interesată să îi solicite fie să confirme contractul anulabil, fie să exercite acțiunea în anulare, în termen de 6 luni de la notificare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a cere anularea contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1261. art. 1264 · forma din 15 iulie 2011

      Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza și natura obligației și să facă mențiune despre motivul acțiunii în anulare, precum și despre intenția de a repara viciul pe care se întemeiază acea acțiune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1262. art. 1265 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol sau violență nu implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune-interese.

      Textul în documentul-sursă ↗

1263. art. 1266 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractele se interpretează după voința concordantă a părților, iar nu după sensul literal al termenilor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1264. art. 1266 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) La stabilirea voinței concordante se va ține seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părți, de practicile statornicite între acestea și de comportamentul lor ulterior încheierii contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1265. art. 1270 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.

      Textul în documentul-sursă ↗

1266. art. 1270 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1267. art. 1270 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1268. art. 1280 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1269. art. 1296 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul încheiat de reprezentant, în limitele împuternicirii, în numele reprezentatului produce efecte direct între reprezentat și cealaltă parte.

      Textul în documentul-sursă ↗

1270. art. 1303 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul încheiat de un reprezentant aflat în conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului, atunci când conflictul era cunoscut sau trebuia să fie cunoscut de contractant la data încheierii contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1271. art. 1304 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuși, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu excepția cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese.

      Textul în documentul-sursă ↗

1272. Codul civil, art. 1306 · forma din 21 iunie 2023

      Modificarea şi revocarea împuternicirii trebuie aduse la cunoştinţa terţilor prin mijloace corespunzătoare. În caz contrar, acestea nu sunt opozabile terţilor decât dacă se dovedeşte că aceştia le cunoşteau ori puteau să le cunoască în momentul încheierii contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1273. art. 1324 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.324. - Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voinţă a autorului său.

      Textul în documentul-sursă ↗

1274. art. 1326 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.326. - (1) Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1275. art. 1326 alin. (2) · forma din 29 aprilie 2013

      (2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face în orice modalitate adecvată, după împrejurări.

      Textul în documentul-sursă ↗

1276. art. 1326 alin. (3) · forma din 29 aprilie 2013

      (3) Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1277. art. 1341 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Cel care plăteşte fără a datora are dreptul la restituire.

      Textul în documentul-sursă ↗

1278. art. 1345 · forma din 15 iulie 2011

      Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.

      Textul în documentul-sursă ↗

1279. art. 1346 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) din executarea unei obligații valabile;

      Textul în documentul-sursă ↗

1280. art. 1346 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) din neexercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui îmbogățit;

      Textul în documentul-sursă ↗

1281. art. 1346 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv, pe riscul său ori, după caz, cu intenția de a gratifica.

      Textul în documentul-sursă ↗

1282. art. 1346 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      Îmbogățirea este justificată atunci când rezultă:

      Textul în documentul-sursă ↗

1283. art. 1347 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Restituirea nu este datorată decât dacă îmbogățirea subzistă la data sesizării instanței.

      Textul în documentul-sursă ↗

1284. art. 1347 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cel care s-a îmbogățit este obligat la restituire, în condițiile prevăzute la art. 1.639 și următoarele.

      Textul în documentul-sursă ↗

1285. art. 1348 · forma din 15 iulie 2011

      Cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1286. art. 1349 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

      Textul în documentul-sursă ↗

1287. art. 1349 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

      Textul în documentul-sursă ↗

1288. art. 1349 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

      Textul în documentul-sursă ↗

1289. art. 1350 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1290. art. 1350 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1291. art. 1350 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

      (3)Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părţi nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1292. art. 1357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1293. art. 1357 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1294. art. 1357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1295. art. 1381 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1296. art. 1385 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016

      (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1297. art. 1385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1298. art. 1385 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016

      (2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

      Textul în documentul-sursă ↗

1299. art. 1385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

      Textul în documentul-sursă ↗

1300. art. 1385 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016

      (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1301. art. 1385 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1302. art. 1385 alin. (4) · forma din 4 februarie 2016

      (4) Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1303. art. 1386 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016

      (1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1304. art. 1386 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016

      (2) La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1305. art. 1386 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016

      (3) Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice.

      Textul în documentul-sursă ↗

1306. art. 1386 alin. (4) · forma din 4 februarie 2016

      (4) În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1307. art. 1469 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Obligația se stinge prin plată atunci când prestația datorată este executată de bunăvoie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1308. art. 1472 · forma din 15 iulie 2011

      Plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terț în raport cu acea obligație.

      Textul în documentul-sursă ↗

1309. art. 1474 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Plata făcută de un terț stinge obligația dacă este făcută pe seama debitorului. În acest caz, terțul nu se subrogă în drepturile creditorului plătit decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1310. art. 1475 · forma din 24 septembrie 2019

      Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convenţional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanţă să o primească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1311. art. 1475 · forma din 15 iulie 2011

      Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convențional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanță să o primească.

      Textul în documentul-sursă ↗

1312. art. 1476 · forma din 24 septembrie 2019

      Plata făcută unui creditor care este incapabil de a o primi nu liberează pe debitor decât în măsura în care profită creditorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1313. art. 1492 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

      (1) Debitorul nu se poate libera executând o altă prestaţie decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestaţiei oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă caz, obligaţia se stinge atunci când noua prestaţie este efectuată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1314. art. 1492 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Debitorul nu se poate libera executând o altă prestație decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestației oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă caz, obligația se stinge atunci când noua prestație este efectuată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1315. art. 1497 · forma din 24 septembrie 2019

      Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1316. art. 1497 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă plata se face prin virament bancar, data plății este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plății.

      Textul în documentul-sursă ↗

1317. art. 1497 · forma din 10 mai 2024

      Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1318. art. 1497 · forma din 3 mai 2026

      Data plății prin virament bancar Dacă plata se face prin virament bancar, data plății este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plății.

      Textul în documentul-sursă ↗

1319. art. 1498 · forma din 3 mai 2026

      Cheltuielile plății Cheltuielile plății sunt în sarcina debitorului, în lipsă de stipulație contrară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1320. art. 1499 · forma din 24 septembrie 2019

      Dacă prin lege nu se prevede altfel, dovada plăţii se face cu orice mijloc de probă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1321. art. 1499 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă prin lege nu se prevede altfel, dovada plății se face cu orice mijloc de probă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1322. art. 1500 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

      (1) Cel care plăteşte are dreptul la o chitanţă liberatorie, precum şi, dacă este cazul, la remiterea înscrisului original al creanţei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1323. art. 1502 · forma din 24 septembrie 2019

      Chitanţa dată pentru primirea uneia dintre prestaţiile periodice care fac obiectul obligaţiei face să se prezume, până la proba contrară, executarea prestaţiilor devenite scadente anterior.

      Textul în documentul-sursă ↗

1324. art. 1504 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019

      (1) Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1325. art. 1504 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit plătitoare prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1326. art. 1504 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1327. art. 1504 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

      (1) Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit plătitoare prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1328. art. 1504 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

      (2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1329. art. 1504 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituției de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plății prin virament. Această confirmare face dovada plății.

      Textul în documentul-sursă ↗

1330. art. 1504 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1331. art. 1504 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

      (2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituției de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plății prin virament. Această confirmare face dovada plății.

      Textul în documentul-sursă ↗

1332. art. 1506 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Plata efectuată de debitorul mai multor datorii față de același creditor, care au același obiect, se impută asupra acestora conform acordului părților.

      Textul în documentul-sursă ↗

1333. art. 1506 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În lipsa acordului părților, se aplică dispozițiile prezentei secțiuni.

      Textul în documentul-sursă ↗

1334. art. 1507 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de același fel are dreptul să indice, atunci când plătește, datoria pe care înțelege să o execute. Plata se impută mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor și, la urmă, asupra capitalului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1335. art. 1507 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelaşi fel are dreptul să indice, atunci când plăteşte, datoria pe care înţelege să o execute. Plata se impută mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor şi, la urmă, asupra capitalului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1336. art. 1507 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

      (1) Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de același fel are dreptul să indice, atunci când plătește, datoria pe care înțelege să o execute. Plata se impută mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor și, la urmă, asupra capitalului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1337. art. 1507 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019

      (2) Debitorul nu poate, fără consimţământul creditorului, să impute plata asupra unei datorii care nu este încă exigibilă cu preferinţă faţă de o datorie scadentă, cu excepţia cazului în care s-a prevăzut că debitorul poate plăti anticipat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1338. art. 1507 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Debitorul nu poate, fără consimțământul creditorului, să impute plata asupra unei datorii care nu este încă exigibilă cu preferință față de o datorie scadentă, cu excepția cazului în care s-a prevăzut că debitorul poate plăti anticipat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1339. art. 1507 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Debitorul nu poate, fără consimţământul creditorului, să impute plata asupra unei datorii care nu este încă exigibilă cu preferinţă faţă de o datorie scadentă, cu excepţia cazului în care s-a prevăzut că debitorul poate plăti anticipat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1340. art. 1507 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

      (2) Debitorul nu poate, fără consimțământul creditorului, să impute plata asupra unei datorii care nu este încă exigibilă cu preferință față de o datorie scadentă, cu excepția cazului în care s-a prevăzut că debitorul poate plăti anticipat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1341. art. 1507 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

      (3) În cazul plăţii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputaţia prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1342. art. 1507 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În cazul plății efectuate prin virament bancar, debitorul face imputația prin mențiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1343. art. 1507 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

      (3)În cazul plăţii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputaţia prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1344. art. 1507 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

      (3) În cazul plății efectuate prin virament bancar, debitorul face imputația prin mențiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1345. art. 1508 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În lipsa unei indicații din partea debitorului, creditorul poate, într-un termen rezonabil după ce a primit plata, să indice debitorului datoria asupra căreia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase.

      Textul în documentul-sursă ↗

1346. art. 1509 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În toate cazurile, plata se va imputa mai întâi asupra cheltuielilor de judecată și executare, apoi asupra ratelor, dobânzilor și penalităților, în ordinea cronologică a scadenței acestora, și, în final, asupra capitalului, dacă părțile nu convin altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1347. art. 1509 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

      (2) În toate cazurile, plata se va imputa mai întâi asupra cheltuielilor de judecată și executare, apoi asupra ratelor, dobânzilor și penalităților, în ordinea cronologică a scadenței acestora, și, în final, asupra capitalului, dacă părțile nu convin altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1348. art. 1516 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.

      Textul în documentul-sursă ↗

1349. art. 1516 alin. (2) pct. 1 · forma din 15 iulie 2011

      1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației;

      Textul în documentul-sursă ↗

1350. art. 1516 alin. (2) pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

      2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative;

      Textul în documentul-sursă ↗

1351. art. 1516 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

      Textul în documentul-sursă ↗

1352. art. 1522 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1353. art. 1522 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1354. art. 1522 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ținând seama de natura obligației și de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligația într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1355. art. 1530 · forma din 15 iulie 2011

      Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.

      Textul în documentul-sursă ↗

1356. art. 1531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1357. art. 1531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1358. art. 1535 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.

      Textul în documentul-sursă ↗

1359. art. 1537 · forma din 15 iulie 2011

      Dovada neexecutării obligației nu îl scutește pe creditor de proba prejudiciului, cu excepția cazului în care prin lege sau prin convenția părților se prevede altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1360. art. 1549 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.

      Textul în documentul-sursă ↗

1361. art. 1549 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dacă nu se prevede altfel, dispozițiile referitoare la rezoluțiune se aplică și în cazul rezilierii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1362. art. 1550 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită.

      Textul în documentul-sursă ↗

1363. art. 1550 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit astfel, rezoluțiunea poate opera de plin drept.

      Textul în documentul-sursă ↗

1364. art. 1551 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Creditorul nu are dreptul la rezoluțiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate. În cazul contractelor cu executare succesivă, creditorul are dreptul la reziliere, chiar dacă neexecutarea este de mică însemnătate, însă are un caracter repetat. Orice stipulație contrară este considerată nescrisă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1365. art. 1552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Rezoluțiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părțile au convenit astfel, când debitorul se află de drept în întârziere ori când acesta nu a executat obligația în termenul fixat prin punerea în întârziere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1366. art. 1552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Declarația de rezoluțiune sau de reziliere trebuie făcută în termenul de prescripție prevăzut de lege pentru acțiunea corespunzătoare acestora.

      Textul în documentul-sursă ↗

1367. art. 1552 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În toate cazurile, declarația de rezoluțiune sau de reziliere se înscrie în cartea funciară ori, după caz, în alte registre publice, pentru a fi opozabilă terților.

      Textul în documentul-sursă ↗

1368. art. 1553 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligațiile a căror neexecutare atrage rezoluțiunea sau rezilierea de drept a contractului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1369. art. 1553 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul prevăzut la alin. (1), rezoluțiunea sau rezilierea este subordonată punerii în întârziere a debitorului, afară de cazul în care s-a convenit că ea va rezulta din simplul fapt al neexecutării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1370. art. 1553 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Punerea în întârziere nu produce efecte decât dacă indică în mod expres condițiile în care pactul comisoriu operează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1371. art. 1562 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1372. art. 1562 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1373. art. 1563 · forma din 15 iulie 2011

      Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1374. art. 1564 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă prin lege nu se prevede altfel, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1375. art. 1565 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atât față de creditorul care a introdus acțiunea, cât și față de toți ceilalți creditori care, putând introduce acțiunea, au intervenit în cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din prețul bunului urmărit, cu respectarea cauzelor de preferință existente între ei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1376. art. 1565 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Terțul dobânditor poate păstra bunul plătind creditorului căruia profită admiterea acțiunii o sumă de bani egală cu prejudiciul suferit de acesta din urmă prin încheierea actului. În caz contrar, hotărârea judecătorească de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul până la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea, dispozițiile privitoare la publicitatea și efectele clauzei de inalienabilitate aplicându-se în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1377. art. 1599 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) fie printr-un contract încheiat între debitorul inițial și noul debitor, sub rezerva dispozițiilor art. 1.605;

      Textul în documentul-sursă ↗

1378. art. 1602 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existenţei garanţiilor creanţei, afară de cazul când acestea nu pot fi despărţite de persoana debitorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1379. art. 1602 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Cu toate acestea, obligaţia fideiusorului sau a terţului care a constituit o garanţie pentru realizarea creanţei se va stinge dacă aceste persoane nu şi-au dat acordul la preluare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1380. art. 1605 · forma din 15 iulie 2011

      Preluarea datoriei convenită cu debitorul își va produce efectele numai dacă creditorul își dă acordul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1381. art. 1605 · forma din 15 iulie 2011

      Preluarea datoriei convenită cu debitorul îşi va produce efectele numai dacă creditorul îşi dă acordul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1382. art. 1606 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Oricare dintre contractanți poate comunica creditorului contractul de preluare, cerându-i să își dea acordul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1383. art. 1606 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Creditorului nu i se poate cere acordul cât timp nu a primit comunicarea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1384. art. 1607 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractantul care comunică preluarea datoriei creditorului îi poate stabili un termen rezonabil pentru răspuns.

      Textul în documentul-sursă ↗

1385. art. 1607 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Preluarea datoriei este considerată refuzată dacă creditorul nu a răspuns în termen.

      Textul în documentul-sursă ↗

1386. art. 1608 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Cât timp creditorul nu și-a dat acordul sau dacă a refuzat preluarea, cel care a preluat datoria este obligat să îl libereze pe debitor, executând la timp obligația.

      Textul în documentul-sursă ↗

1387. art. 1608 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Creditorul nu dobândește un drept propriu împotriva celui obligat să îl libereze pe debitor, cu excepția cazului în care se face dovada că părțile contractante au voit altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1388. art. 1635 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.635. - (1) Restituirea prestaţiilor are loc ori de câte ori cineva este ţinut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desfiinţat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligaţii au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forţă majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.

      Textul în documentul-sursă ↗

1389. art. 1635 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Restituirea prestaţiilor are loc ori de câte ori cineva este ţinut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desfiinţat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligaţii au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forţă majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.

      Textul în documentul-sursă ↗

1390. art. 1636 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.636. - Dreptul de restituire aparţine celui care a efectuat prestaţia supusă restituirii sau, după caz, unei alte persoane îndreptăţite, potrivit legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1391. art. 1636 · forma din 10 mai 2024

      Dreptul de restituire aparţine celui care a efectuat prestaţia supusă restituirii sau, după caz, unei alte persoane îndreptăţite, potrivit legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1392. art. 1637 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.637. - (1) Restituirea se face în natură sau prin echivalent.

      Textul în documentul-sursă ↗

1393. art. 1639 · forma din 10 mai 2024

      Restituirea prestaţiilor se face în natură, prin înapoierea bunului primit.

      Textul în documentul-sursă ↗

1394. art. 1640 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilității sau a unui impediment serios ori dacă restituirea privește prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent.

      Textul în documentul-sursă ↗

1395. art. 1640 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.640. - (1) Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori dacă restituirea priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent.

      Textul în documentul-sursă ↗

1396. art. 1640 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori dacă restituirea priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent.

      Textul în documentul-sursă ↗

1397. art. 1640 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), valoarea prestațiilor se apreciază la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1398. art. 1640 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)În cazurile prevăzute la alin. (1), valoarea prestaţiilor se apreciază la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1399. art. 1641 · forma din 10 mai 2024

      În cazul pieirii totale sau înstrăinării bunului supus restituirii, debitorul obligaţiei de restituire este ţinut să plătească valoarea bunului, considerată fie la momentul primirii sale, fie la acela al pierderii ori al înstrăinării, în funcţie de cea mai mică dintre aceste valori. Dacă debitorul este de rea-credinţă ori obligaţia de restituire provine din culpa sa, atunci restituirea se face în funcţie de valoarea cea mai mare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1400. art. 1642 · forma din 10 mai 2024

      Dacă bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obligaţiei de restituire este liberat de această obligaţie, însă el trebuie să cedeze creditorului, după caz, fie indemnizaţia încasată pentru această pieire, fie, atunci când nu a încasat-o încă, dreptul de a primi această indemnizaţie. Dacă debitorul este de rea-credinţă ori obligaţia de restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de restituire decât dacă dovedeşte că bunul ar fi pierit şi în cazul în care, la data pieirii, ar fi fost deja predat creditorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1401. art. 1647 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Persoana care nu are capacitate de exerciţiu deplină nu este ţinută la restituirea prestaţiilor decât în limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei acestei îmbogăţiri incumbă celui care solicită restituirea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1402. art. 1647 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Ea poate fi ţinută la restituirea integrală atunci când, cu intenţie sau din culpă gravă, a făcut ca restituirea să fie imposibilă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1403. art. 1648 alin. (1) · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.648. - (1) Dacă bunul supus restituirii a fost înstrăinat, acţiunea în restituire poate fi exercitată şi împotriva terţului dobânditor, sub rezerva regulilor de carte funciară sau a efectului dobândirii cu bună-credinţă a bunurilor mobile ori, după caz, a aplicării regulilor privitoare la uzucapiune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1404. art. 1649 · forma din 29 aprilie 2013

      Art. 1.649. - În afara actelor de dispoziţie prevăzute la art. 1.648, toate celelalte acte juridice făcute în favoarea unui terţ de bună-credinţă sunt opozabile adevăratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire. Contractele cu executare succesivă, sub condiţia respectării formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, vor continua să producă efecte pe durata stipulată de părţi, dar nu mai mult de un an de la data desfiinţării titlului constituitorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1405. art. 1669 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.

      Textul în documentul-sursă ↗

1406. art. 1670 · forma din 15 februarie 2017

      În lipsă de stipulaţie contrară, sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit.

      Textul în documentul-sursă ↗

1407. art. 1674 · forma din 15 februarie 2017

      Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1408. art. 1674 · forma din 15 iulie 2011

      Cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1409. art. 1676 · forma din 15 februarie 2017

      În materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1410. art. 1676 · forma din 15 iulie 2011

      În materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietății de la vânzător la cumpărător este supusă dispozițiilor de carte funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1411. Codul civil, art. 2009 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant.

      Textul în documentul-sursă ↗

1412. art. 2012 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Împuternicirea pentru reprezentare sau, dacă este cazul, înscrisul care o constată se numește procură.

      Textul în documentul-sursă ↗

1413. art. 2013 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură privată, sau verbală. Acceptarea mandatului poate rezulta și din executarea sa de către mandatar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1414. art. 2013 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancțiunea aplicabilă actului însuși. Prevederea nu se aplică atunci când forma este necesară doar pentru opozabilitatea actului față de terți, dacă prin lege nu se prevede altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1415. art. 2015 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă părțile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în 3 ani de la încheierea lui.

      Textul în documentul-sursă ↗

1416. art. 2016 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Mandatul general îl autorizează pe mandatar să efectueze numai acte de conservare și de administrare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1417. art. 2017 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Mandatarul nu poate să depășească limitele stabilite prin mandat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1418. Codul civil, art. 2017 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Mandatarul nu poate să depăşească limitele stabilite prin mandat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1419. art. 2019 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Orice mandatar este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1420. art. 2031 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat și chiar dacă a fost declarat irevocabil.

      Textul în documentul-sursă ↗

1421. Codul civil, art. 2031 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil.

      Textul în documentul-sursă ↗

1422. Codul civil, art. 2031 alin. (3) · forma din 21 iunie 2023

      (3)Mandatul dat în condiţiile prevăzute la art. 2.028 nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor mandanţilor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1423. art. 2032 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Mandantul care revocă mandatul rămâne ținut să își execute obligațiile față de mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive.

      Textul în documentul-sursă ↗

1424. Codul civil, art. 2032 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Mandantul care revocă mandatul rămâne ţinut să îşi execute obligaţiile faţă de mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive.

      Textul în documentul-sursă ↗

1425. Codul civil, art. 2032 alin. (2) · forma din 21 iunie 2023

      (2)Atunci când părţile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se consideră a fi nejustificată dacă nu este determinată de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de forţă majoră.

      Textul în documentul-sursă ↗

1426. art. 2033 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terților, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1427. art. 2033 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Notarul public care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligația să verifice la Registrul național notarial dacă acea procură a fost revocată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1428. art. 2033 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și în cazul autentificărilor realizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

      Textul în documentul-sursă ↗

1429. Codul civil, art. 2033 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terţilor, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1430. Codul civil, art. 2033 alin. (2) · forma din 21 iunie 2023

      (2)Notarul public care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligaţia să verifice la Registrul naţional notarial dacă acea procură a fost revocată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1431. Codul civil, art. 2036 · forma din 21 iunie 2023

      Tot ceea ce mandatarul a făcut, în numele mandantului, înainte de a cunoaşte sau de a fi putut cunoaşte cauza de încetare a mandatului este socotit ca valabil făcut în executarea acestuia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1432. art. 2146 · forma din 15 iulie 2011

      Împrumutul de folosință este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numită comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părți, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligația de a-l restitui după un anumit timp.

      Textul în documentul-sursă ↗

1433. art. 2148 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Comodatarul nu poate folosi bunul împrumutat decât în conformitate cu destinația acestuia determinată prin contract ori, în lipsă, după natura bunului. El nu poate permite unui terț să îl folosească decât cu aprobarea prealabilă a comodantului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1434. art. 2151 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Comodatarul suportă cheltuielile pe care le-a făcut pentru a folosi bunul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1435. art. 2151 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, comodatarul are dreptul să îi fie rambursate cheltuielile pentru lucrările necesare asupra bunului care nu puteau fi prevăzute la încheierea contractului, atunci când comodantul, înștiințat în prealabil, nu s-a opus efectuării lor ori când, din cauza urgenței lucrărilor, acesta nu a putut fi înștiințat în timp util.

      Textul în documentul-sursă ↗

1436. art. 2153 · forma din 15 iulie 2011

      În niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retenție pentru obligațiile ce s-ar naște în sarcina comodantului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1437. art. 2155 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Comodatarul este obligat sa înapoieze bunul la împlinirea termenului convenit sau, în lipsă de termen, după ce s-a folosit de bun potrivit convenției.

      Textul în documentul-sursă ↗

1438. art. 2155 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă termenul nu este convenit și fie contractul nu prevede întrebuințarea pentru care s-a împrumutat bunul, fie întrebuințarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat să înapoieze bunul la cererea comodantului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1439. art. 2156 · forma din 15 iulie 2011

      Comodantul poate cere restituirea bunului înainte de momentul prevăzut la art. 2.155 alin. (1) atunci când are el însuși o nevoie urgentă și neprevăzută de bun, atunci când comodatarul decedează sau atunci când acesta își încalcă obligațiile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1440. art. 2157 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În ceea ce privește obligația de restituire, contractul de comodat încheiat în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă constituie titlu executoriu, în condițiile legii, în cazul încetării prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1441. art. 2157 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai în cazul în care nu se prevede întrebuințarea pentru care s-a împrumutat bunul ori întrebuințarea prevăzută are un caracter permanent.

      Textul în documentul-sursă ↗

1442. art. 2184 · forma din 15 februarie 2017

      În cazul în care depozitul bancar, creditul sau orice altă operaţiune bancară se realizează prin contul curent, titularul contului poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părţi.

      Textul în documentul-sursă ↗

1443. art. 2191 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017

      (1) Prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe.

      Textul în documentul-sursă ↗

1444. art. 2199 alin. (2) · forma din 21 iunie 2023

      (2)Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1445. art. 2201 alin. (1) lit. a) · forma din 21 iunie 2023

      a)numele sau denumirea, domiciliul ori sediul părţilor contractante, precum şi numele beneficiarului asigurării, dacă acesta nu este parte la contract;

      Textul în documentul-sursă ↗

1446. art. 2206 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Asiguratul este obligat să plătească primele de asigurare la termenele stabilite în contract.

      Textul în documentul-sursă ↗

1447. art. 2211 · forma din 21 iunie 2023

      Asigurătorul poate opune titularului sau deţinătorului documentului de asigurare ori terţului sau beneficiarului asigurării care invocă drepturi ce decurg din acest document toate apărările întemeiate pe contractul încheiat iniţial.

      Textul în documentul-sursă ↗

1448. art. 2228 · forma din 21 iunie 2023

      Asigurarea în vederea unui risc privind o altă persoană decât aceea care a încheiat contractul de asigurare este valabilă numai dacă a fost consimţită în scris de acea persoană.

      Textul în documentul-sursă ↗

1449. art. 2230 · forma din 21 iunie 2023

      Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacă nu a fost desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurareintră în masa succesorală, revenind moştenitorilor asiguratului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1450. art. 2231 alin. (1) · forma din 21 iunie 2023

      (1)Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executării acestuia, prin declaraţia scrisă comunicată asigurătorului de către asigurat sau, cu acordul asiguratului, de către contractantul asigurării, ori prin testamentul întocmit de asigurat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1451. art. 2231 alin. (2) · forma din 21 iunie 2023

      (2)Înlocuirea sau revocarea beneficiarului asigurării se poate face oricând în cursul executării contractului, în modurile prevăzute la alin. (1).

      Textul în documentul-sursă ↗

1452. art. 2232 · forma din 21 iunie 2023

      Atunci când sunt mai mulţi beneficiari desemnaţi, indemnizaţia de asigurare se împarte în mod egal între aceştia, dacă nu s-a stipulat altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1453. art. 2238 – partea introductivă · forma din 21 iunie 2023

      Asigurătorii şi împuterniciţii lor au obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării informaţii în legătură cu contractele de asigurare atât înaintea încheierii, cât şi pe durata executării acestora. Aceste informaţii trebuie să fie prezentate în scris, în limba română, să fie redactate într-o formă clară şi să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

      Textul în documentul-sursă ↗

1454. art. 2254 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți sau al unui anumit terț prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită durată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1455. art. 2254 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă prin contract nu s-a prevăzut durata întreținerii ori s-a prevăzut numai caracterul viager al acesteia, atunci întreținerea se datorează pentru toată durata vieții creditorului întreținerii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1456. art. 2255 · forma din 15 iulie 2011

      Contractul de întreținere se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

      Textul în documentul-sursă ↗

1457. art. 2256 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În lipsa unei stipulații contrare, obligația de întreținere este indivizibilă atât în privința creditorilor, cât și în privința debitorilor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1458. art. 2257 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Debitorul întreținerii datorează creditorului prestații stabilite în mod echitabil ținându-se seama de valoarea capitalului și de condiția socială anterioară a creditorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1459. art. 2257 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, menaj, precum și folosința unei locuințe corespunzătoare. Întreținerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală.

      Textul în documentul-sursă ↗

1460. art. 2261 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă prestarea sau primirea în natură a întreținerii nu mai poate continua din motive obiective sau dacă debitorul întreținerii decedează și nu intervine o înțelegere între părți, instanța judecătorească poate să înlocuiască, la cererea oricăreia dintre părți, fie și numai temporar, întreținerea în natură cu o sumă de bani corespunzătoare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1461. art. 2261 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Atunci când prestarea sau primirea în natură a întreținerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre părți, instanța va majora sau, după caz, diminua cuantumul sumei de bani care înlocuiește prestația de întreținere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1462. art. 2262 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În toate cazurile în care întreținerea a fost înlocuită potrivit prevederilor art. 2.261 devin aplicabile dispozițiile care reglementează contractul de rentă viageră.

      Textul în documentul-sursă ↗

1463. art. 2262 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, dacă prin contractul de întreținere nu s-a convenit altfel, obligația de plată a rentei rămâne indivizibilă între debitori.

      Textul în documentul-sursă ↗

1464. art. 2263 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Atunci când comportamentul celeilalte părți face imposibilă executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluțiunea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1465. art. 2263 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În cazul prevăzut la alin. (2), precum și atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluțiunea nu poate fi pronunțată decât de instanță, dispozițiile art. 1.552 nefiind aplicabile. Orice clauză contrară este considerată nescrisă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1466. art. 2263 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

      (5) În cazul în care rezoluțiunea se pronunță pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), debitorul în culpă nu poate obține restituirea prestațiilor de întreținere deja executate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1467. art. 2263 alin. (7) · forma din 15 iulie 2011

      (7) Rezoluțiunea contractului de întreținere nu se poate cere pentru motivele prevăzute la art. 2.261 alin. (1).

      Textul în documentul-sursă ↗

1468. art. 2267 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Tranzacția este contractul prin care părțile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1469. art. 2269 · forma din 15 iulie 2011

      Tranzacția este indivizibilă în ceea ce privește obiectul său. În lipsa unei stipulații contrare, ea nu poate fi desființată în parte.

      Textul în documentul-sursă ↗

1470. art. 2270 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Tranzacția se mărginește numai la obiectul ei; renunțarea făcută la toate drepturile, acțiunile și pretențiile nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacția.

      Textul în documentul-sursă ↗

1471. art. 2270 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Tranzacția nu privește decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părțile și-au manifestat intenția prin expresii generale sau speciale, fie că intenția lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacției.

      Textul în documentul-sursă ↗

1472. art. 2273 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, ea nu poate fi anulată pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce constituie obiectul neînțelegerii părților și nici pentru leziune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1473. art. 2278 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Tranzacția care, punând capăt unui proces început, este constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi desființată prin acțiune în nulitate sau acțiune în rezoluțiune ori reziliere, precum orice alt contract. Ea poate fi, de asemenea, atacată cu acțiune revocatorie sau cu acțiunea în declararea simulației.

      Textul în documentul-sursă ↗

1474. art. 2278 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Hotărârea prin care s-a desființat tranzacția în cazurile prevăzute la alin. (1) face ca hotărârea judecătorească prin care tranzacția fusese constatată să fie lipsită de orice efect.

      Textul în documentul-sursă ↗

1475. art. 2331 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Sumele datorate cu titlu de indemnizaţie de asigurare sau despăgubirea se consemnează într-un cont bancar distinct purtător de dobânzi pe numele asiguratului, al celui prejudiciat sau, după caz, al expropriatului şi la dispoziţia creditorilor care şi-au înscris garanţia în registrele de publicitate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1476. art. 2331 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Debitorul nu poate dispune de aceste sume până la stingerea tuturor creanţelor garantate decât cu acordul tuturor creditorilor ipotecari ori privilegiaţi. El are însă dreptul să perceapă dobânzile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1477. art. 2331 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În lipsa acordului părţilor, creditorii îşi pot satisface creanţele numai potrivit dispoziţiilor legale privitoare la executarea ipotecilor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1478. art. 2343 · forma din 15 iulie 2011

      Ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executării unei obligaţii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1479. art. 2344 · forma din 15 iulie 2011

      Ipoteca este, prin natura ei, accesorie şi indivizibilă. Ea subzistă cât timp există obligaţia pe care o garantează şi poartă în întregime asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecăruia dintre ele şi asupra fiecărei părţi din acestea, chiar şi în cazurile în care proprietatea este divizibilă sau obligaţiile sunt divizibile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1480. art. 2345 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul de ipotecă se menţine asupra bunurilor grevate în orice mână ar trece.

      Textul în documentul-sursă ↗

1481. art. 2345 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Creditorul ipotecar are dreptul de a-și satisface creanța, în condițiile legii, înaintea creditorilor chirografari, precum și înaintea creditorilor de rang inferior.

      Textul în documentul-sursă ↗

1482. art. 2353 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă în urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de drepturi constituitorul păstrează vreun drept asupra unei părţi materiale din bun, ipoteca ce fusese constituită asupra unei cote-părţi indivize din dreptul asupra bunului se strămută de drept asupra părţii respective din bun, însă numai în limita valorii cotei-părţi indivize.

      Textul în documentul-sursă ↗

1483. art. 2353 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În caz contrar, ipoteca se strămută de drept asupra sumelor cuvenite constituitorului. Dispoziţiile art. 2.331 se aplică în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1484. art. 2361 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Cel care dobândeşte un bun ipotecat răspunde cu acel bun pentru toate datoriile ipotecare. Dobânditorul bunului ipotecat se bucură şi, după caz, este ţinut de toate termenele de plată de care beneficiază sau este ţinut şi debitorul obligaţiei ipotecare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1485. art. 2361 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă dobânditorul bunului ipotecat nu stinge creanţa ipotecară, creditorul poate începe urmărirea silită asupra bunului, în condiţiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1486. art. 2384 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Actele de dispoziţie asupra imobilului ipotecat sunt valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul cunoaşte stipulaţia din contractul de ipotecă ce interzice asemenea acte sau declară că încheierea lor este echivalentă cu neîndeplinirea obligaţiei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1487. art. 2386 pct. 5 · forma din 15 iulie 2011

      5. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a prețului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului ori pentru garantarea creanței rezultând din evicțiune, asupra imobilelor ce au revenit coproprietarului ținut de o atare obligație;

      Textul în documentul-sursă ↗

1488. art. 2386 pct. 5 · forma din 15 iulie 2011

      5. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a preţului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului ori pentru garantarea creanţei rezultând din evicţiune, asupra imobilelor ce au revenit coproprietarului ţinut de o atare obligaţie;

      Textul în documentul-sursă ↗

1489. art. 2386 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      În afara altor cazuri prevăzute de lege, beneficiază de ipotecă legală:

      Textul în documentul-sursă ↗

1490. art. 2421 · forma din 15 iulie 2011

      Rangul ipotecilor imobiliare este determinat de ordinea înregistrării cererilor de înscriere în cartea funciară.

      Textul în documentul-sursă ↗

1491. art. 2428 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Ipoteca imobiliară se stinge prin radierea din cartea funciară sau prin pieirea totală a bunului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1492. art. 2428 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) stingerea obligaţiei principale prin oricare dintre modurile prevăzute de lege;

      Textul în documentul-sursă ↗

1493. art. 2428 alin. (2) lit. e) · forma din 15 iulie 2011

      e) renunţarea expresă sau tacită a creditorului la ipotecă;

      Textul în documentul-sursă ↗

1494. art. 2428 alin. (2) lit. f) · forma din 15 iulie 2011

      f) în orice alte cazuri prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1495. art. 2428 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (2) Ipoteca mobiliară se stinge, iar ipoteca imobiliară se poate radia pentru una dintre următoarele cauze:

      Textul în documentul-sursă ↗

1496. art. 2428 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Cu toate acestea, în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), ipoteca nu se stinge dacă părţile convin ca ea să fie folosită pentru garantarea unei alte obligaţii determinate ori determinabile, fără a se vătăma însă drepturile dobândite anterior de alte persoane.

      Textul în documentul-sursă ↗

1497. art. 2495 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1498. art. 2495 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Prin lege se pot stabili și alte situații în care o persoană poate exercita un drept de retenție.

      Textul în documentul-sursă ↗

1499. art. 2496 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul de retenție nu poate fi exercitat dacă deținerea bunului provine dintr-o faptă ilicită, este abuzivă ori nelegală sau dacă bunul nu este susceptibil de urmărire silită.

      Textul în documentul-sursă ↗

1500. art. 2496 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dreptul de retenție nu poate fi invocat de către posesorul de rea-credință decât în cazurile anume prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1501. art. 2497 · forma din 15 iulie 2011

      Cel care exercită un drept de retenție are drepturile și obligațiile unui administrator al bunului altuia împuternicit cu administrarea simplă, dispozițiile art. 795—799 aplicându-se în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1502. art. 2498 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul de retenție este opozabil terților fără îndeplinirea vreunei formalități de publicitate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1503. art. 2498 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, cel care exercită un drept de retenție nu se poate opune urmăririi silite pornite de un alt creditor, însă are dreptul de a participa la distribuirea prețului bunului, în condițiile legii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1504. art. 2499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul de retenție încetează dacă cel interesat consemnează suma pretinsă sau oferă retentorului o garanție suficientă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1505. art. 2499 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Deposedarea involuntară de bun nu stinge dreptul de retenție. Cel care exercită acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripției extinctive a acțiunii principale și dobândirii bunurilor mobile de către posesorul de bună-credință.

      Textul în documentul-sursă ↗

1506. art. 2500 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1507. art. 2501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1508. art. 2503 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestațiile datorate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1509. art. 2503 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dispozițiile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazul în care prestațiile succesive alcătuiesc, prin finalitatea lor, rezultată din lege sau convenție, un tot unitar.

      Textul în documentul-sursă ↗

1510. art. 2505 · forma din 15 iulie 2011

      Prescripția nu împiedică stingerea prin compensație a creanțelor reciproce și nici exercitarea dreptului de retenție, dacă dreptul la acțiune nu era prescris în momentul în care s-ar fi putut opune compensarea sau dreptul de retenție, după caz.

      Textul în documentul-sursă ↗

1511. art. 2506 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Prescripția nu operează de plin drept.

      Textul în documentul-sursă ↗

1512. art. 2506 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.

      Textul în documentul-sursă ↗

1513. art. 2506 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)După împlinirea termenului de prescripţie, cel obligat poate să refuze executarea prestaţiei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1514. art. 2506 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Cel care a executat de bunăvoie obligația după ce termenul de prescripție s-a împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestației, chiar dacă la data executării nu știa că termenul prescripției era împlinit.

      Textul în documentul-sursă ↗

1515. art. 2506 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Recunoașterea dreptului, făcută printr-un act scris, precum și constituirea de garanții în folosul titularului dreptului a cărui acțiune este prescriptibilă sunt valabile, chiar dacă cel care le-a făcut nu știa că termenul de prescripție era împlinit. În aceste cazuri sunt aplicabile regulile de la renunțarea la prescripție.

      Textul în documentul-sursă ↗

1516. art. 2512 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.

      Textul în documentul-sursă ↗

1517. art. 2512 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Prescripţia poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, şi fără a fi ţinut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credinţă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1518. art. 2512 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1519. art. 2512 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Organul de jurisdicţie competent nu poate aplica prescripţia din oficiu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1520. art. 2513 · forma din 15 iulie 2011

      Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1521. art. 2513 · forma din 10 mai 2024

      Prescripţia poate fi opusă numai în primă instanţă, prin întâmpinare, sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1522. art. 2516 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dispozițiile prezentului titlu constituie dreptul comun în materia prescripției extinctive.

      Textul în documentul-sursă ↗

1523. art. 2516 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Prescripția dreptului de a obține executarea silită a unei hotărâri judecătorești sau arbitrale ori a altui titlu executoriu este supusă dispozițiilor Codului de procedură civilă, afară de cazul în care acestea din urmă ar fi neîndestulătoare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1524. art. 2517 · forma din 15 iulie 2011

      Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.

      Textul în documentul-sursă ↗

1525. art. 2518 pct. 1 · forma din 10 mai 2024

      1. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie;

      Textul în documentul-sursă ↗

1526. art. 2523 · forma din 15 iulie 2011

      Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.

      Textul în documentul-sursă ↗

1527. art. 2523 · forma din 10 mai 2024

      Prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

      Textul în documentul-sursă ↗

1528. art. 2524 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.

      Textul în documentul-sursă ↗

1529. art. 2524 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazul în care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la împlinirea termenului sau, după caz, de la data renunțării la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1530. art. 2524 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dacă dreptul este afectat de o condiție suspensivă, prescripția începe să curgă de la data când s-a îndeplinit condiția.

      Textul în documentul-sursă ↗

1531. art. 2525 · forma din 10 mai 2024

      Prescripţia dreptului la acţiune în restituirea prestaţiilor făcute în temeiul unui act anulabil ori desfiinţat pentru rezoluţiune sau altă cauză de ineficacitate începe să curgă de la data rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a desfiinţat actul ori, după caz, de la data la care declaraţia de rezoluţiune sau reziliere a devenit irevocabilă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1532. art. 2526 · forma din 15 iulie 2011

      Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1533. art. 2528 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1534. art. 2528 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1535. art. 2528 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.

      Textul în documentul-sursă ↗

1536. art. 2528 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul acţiunii în restituire întemeiate pe îmbogăţirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.

      Textul în documentul-sursă ↗

1537. art. 2529 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) în caz de violență, din ziua când aceasta a încetat;

      Textul în documentul-sursă ↗

1538. art. 2529 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) în cazul dolului, din ziua când a fost descoperit;

      Textul în documentul-sursă ↗

1539. art. 2529 alin. (1) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) în caz de eroare ori în celelalte cazuri de anulare, din ziua când cel îndreptățit, reprezentantul său legal ori cel chemat de lege să îi încuviințeze sau să îi autorizeze actele a cunoscut cauza anulării, însă nu mai târziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic.

      Textul în documentul-sursă ↗

1540. art. 2529 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (1) Prescripția dreptului la acțiunea în anularea unui act juridic începe să curgă:

      Textul în documentul-sursă ↗

1541. art. 2529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) În cazurile în care nulitatea relativă poate fi invocată de o terță persoană, prescripția începe să curgă, dacă prin lege nu se dispune altfel, de la data când terțul a cunoscut existența cauzei de nulitate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1542. art. 2532 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011

      1. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;

      Textul în documentul-sursă ↗

1543. art. 2532 pct. 1 · forma din 10 mai 2024

      1. între soţi, cât timp durează căsătoria şi nu sunt separaţi în fapt;

      Textul în documentul-sursă ↗

1544. art. 2532 pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

      2. între părinți, tutore sau curator și cei lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori între curatori și cei pe care îi reprezintă, cât timp durează ocrotirea și socotelile nu au fost date și aprobate;

      Textul în documentul-sursă ↗

1545. art. 2532 pct. 3 · forma din 15 iulie 2011

      3. între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătorești sau al unui act juridic, administrează bunurile altora și cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cât timp administrarea nu a încetat și socotelile nu au fost date și aprobate;

      Textul în documentul-sursă ↗

1546. art. 2532 pct. 4 · forma din 15 iulie 2011

      4. în cazul celui lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziție legală contrară;

      Textul în documentul-sursă ↗

1547. art. 2532 pct. 5 · forma din 15 iulie 2011

      5. cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existența datoriei sau exigibilitatea acesteia;

      Textul în documentul-sursă ↗

1548. art. 2532 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      Prescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:

      Textul în documentul-sursă ↗

1549. art. 2534 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripția își reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1550. art. 2534 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Prescripția nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepția prescripțiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.

      Textul în documentul-sursă ↗

1551. art. 2537 partea introductivă · forma din 10 mai 2024

      Prescripţia se întrerupe:

      Textul în documentul-sursă ↗

1552. art. 2537 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011

      1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;

      Textul în documentul-sursă ↗

1553. art. 2537 pct. 1 · forma din 10 mai 2024

      1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoaşterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripţia;

      Textul în documentul-sursă ↗

1554. art. 2537 pct. 2 · forma din 15 iulie 2011

      2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;

      Textul în documentul-sursă ↗

1555. art. 2537 pct. 2 · forma din 10 mai 2024

      2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanţei la masa credală în cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori ori prin invocarea, pe cale de excepţie, a dreptului a cărui acţiune se prescrie;

      Textul în documentul-sursă ↗

1556. art. 2537 pct. 4 · forma din 15 iulie 2011

      4. prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripția este pus în întârziere;

      Textul în documentul-sursă ↗

1557. art. 2537 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      Prescripția se întrerupe:

      Textul în documentul-sursă ↗

1558. art. 2538 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Recunoașterea se poate face unilateral sau convențional și poate fi expresă sau tacită.

      Textul în documentul-sursă ↗

1559. art. 2538 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Când recunoașterea este tacită, ea trebuie să rezulte fără echivoc din manifestări care să ateste existența dreptului celui împotriva căruia curge prescripția. Constituie acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalităților, solicitarea unui termen de plată și altele asemenea.

      Textul în documentul-sursă ↗

1560. art. 2539 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenție în procedura insolvenței sau a urmăririi silite a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1561. art. 2540 · forma din 15 iulie 2011

      Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1562. art. 2541 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Întreruperea șterge prescripția începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1563. art. 2541 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere.

      Textul în documentul-sursă ↗

1564. art. 2541 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) După întrerupere începe să curgă o nouă prescripție.

      Textul în documentul-sursă ↗

1565. art. 2541 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dacă întreruperea prescripției a avut loc prin recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, va începe să curgă o nouă prescripție de același fel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1566. art. 2542 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Efectele întreruperii prescripției profită celui de la care emană actul întreruptiv și nu pot fi opuse decât celui împotriva căruia a fost îndreptat un asemenea act, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1567. art. 2544 · forma din 15 iulie 2011

      Cursul prescripției se calculează potrivit regulilor stabilite în titlul III din prezenta carte, luându-se în considerare, dacă este cazul, și cazurile de suspendare sau de întrerupere prevăzute de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1568. art. 2545 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar în cazul actelor unilaterale, împiedicarea, în condiţiile legii, a săvârşirii lor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1569. art. 2545 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar în cazul actelor unilaterale, împiedicarea, în condițiile legii, a săvârșirii lor.

      Textul în documentul-sursă ↗

1570. art. 2547 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă din lege sau din convenția părților nu rezultă în mod neîndoielnic că un anumit termen este de decădere, sunt aplicabile regulile de la prescripție.

      Textul în documentul-sursă ↗

1571. art. 2548 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Termenele de decădere nu sunt supuse suspendării şi întreruperii, dacă prin lege nu se dispune altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1572. art. 2548 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Termenele de decădere nu sunt supuse suspendării și întreruperii, dacă prin lege nu se dispune altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1573. art. 2548 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Cu toate acestea, forţa majoră împiedică, în toate cazurile, curgerea termenului, iar dacă termenul a început să curgă, el se suspendă, dispoziţiile art. 2.534 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător. Termenul de decădere nu se socoteşte însă împlinit decât după 5 zile de la data când suspendarea a încetat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1574. art. 2548 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, forța majoră împiedică, în toate cazurile, curgerea termenului, iar dacă termenul a început să curgă, el se suspendă, dispozițiile art. 2.534 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător. Termenul de decădere nu se socotește însă împlinit decât după 5 zile de la data când suspendarea a încetat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1575. art. 2548 alin. (3) · forma din 10 mai 2024

      (3)De asemenea, atunci când realizarea dreptului presupune exercitarea unei acţiuni în justiţie, termenul este întrerupt pe data introducerii cererii de chemare în judecată sau de arbitrare ori de punere în întârziere, după caz, dispoziţiile privitoare la întreruperea prescripţiei fiind aplicabile în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1576. art. 2548 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) De asemenea, atunci când realizarea dreptului presupune exercitarea unei acțiuni în justiție, termenul este întrerupt pe data introducerii cererii de chemare în judecată sau de arbitrare ori de punere în întârziere, după caz, dispozițiile privitoare la întreruperea prescripției fiind aplicabile în mod corespunzător.

      Textul în documentul-sursă ↗

1577. art. 2551 · forma din 4 februarie 2016

      Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1578. art. 2551 · forma din 24 septembrie 2019

      Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1579. art. 2551 · forma din 15 iulie 2011

      Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1580. art. 2551 · forma din 15 iulie 2011

      Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1581. art. 2551 · forma din 15 iulie 2011

      Art. 2.551. — Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1582. art. 2551, text integral fără subdiviziuni · forma din 17 iulie 2009

      Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1583. art. 2551 · forma din 3 mai 2026

      +  Articolul 2.551 Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.  

      Textul în documentul-sursă ↗

1584. art. 2552 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016

      (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

      Textul în documentul-sursă ↗

1585. art. 2552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

      Textul în documentul-sursă ↗

1586. art. 2552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

      Textul în documentul-sursă ↗

1587. art. 2552 alin. (1) · forma din 10 mai 2024

      (1)Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

      Textul în documentul-sursă ↗

1588. art. 2552 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016

      (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

      Textul în documentul-sursă ↗

1589. art. 2552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.

      Textul în documentul-sursă ↗

1590. art. 2552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.

      Textul în documentul-sursă ↗

1591. art. 2552 alin. (2) · forma din 10 mai 2024

      (2)Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

      Textul în documentul-sursă ↗

1592. art. 2552 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009

      (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

      Textul în documentul-sursă ↗

1593. art. 2552 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009

      (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

      Textul în documentul-sursă ↗

1594. art. 2553 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016

      (1) Când termenul se stabileşte pe zile, nu se ia în calcul prima şi ultima zi a termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1595. art. 2553 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1596. art. 2553 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1597. art. 2553 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      Art. 2.553. — (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1598. art. 2553 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

      (1)Când termenul se stabileşte pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1599. art. 2553 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016

      (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1600. art. 2553 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016

      (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1601. art. 2553 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019

      (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1602. art. 2553 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1603. art. 2553 alin. (3) · forma din 19 martie 2026

      (3)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1604. art. 2553 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.

      Textul în documentul-sursă ↗

1605. art. 2553 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

      (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1606. art. 2553 alin. (3) · forma din 3 mai 2026

      (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.  

      Textul în documentul-sursă ↗

1607. art. 2554 · forma din 4 februarie 2016

      Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1608. art. 2554 · forma din 24 septembrie 2019

      Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1609. art. 2554 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1610. art. 2554 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1611. art. 2554 · forma din 10 mai 2024

      Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1612. art. 2554 · forma din 15 iulie 2011

      Art. 2.554. — Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1613. art. 2554, text integral fără subdiviziuni · forma din 17 iulie 2009

      Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.

      Textul în documentul-sursă ↗

1614. art. 2554 · forma din 3 mai 2026

      +  Articolul 2.554 Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.  

      Textul în documentul-sursă ↗

1615. art. 2556 · forma din 15 iulie 2011

      Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poștal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obișnuit activitatea la acel oficiu.

      Textul în documentul-sursă ↗

1616. art. 2557 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Dispozițiile prezentei cărți sunt aplicabile în măsura în care convențiile internaționale la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau dispozițiile din legile speciale nu stabilesc o altă reglementare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1617. art. 2557 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

      (1)Prezenta carte cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internaţional privat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1618. art. 2557 alin. (3) · forma din 19 martie 2026

      (3)Dispoziţiile prezentei cărţi sunt aplicabile în măsura în care convenţiile internaţionale la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau dispoziţiile din legile speciale nu stabilesc o altă reglementare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1619. art. 2558 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Când determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei instituții de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea română.

      Textul în documentul-sursă ↗

1620. art. 2558 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011

      (4) Dacă legea română nu cunoaște o instituție juridică străină sau o cunoaște sub o altă denumire ori cu un alt conținut, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută de legea străină.

      Textul în documentul-sursă ↗

1621. art. 2559 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Legea străină cuprinde dispozițiile de drept material, inclusiv normele conflictuale, cu excepția unor dispoziții contrare.

      Textul în documentul-sursă ↗

1622. art. 2559 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă legea străină retrimite la dreptul român sau la dreptul altui stat, se aplică legea română, dacă nu se prevede în mod expres altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗

1623. art. 2559 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), legea străină nu cuprinde și normele ei conflictuale în cazul în care părțile au ales legea străină aplicabilă, în cazul legii străine aplicabile formei actelor juridice și obligațiilor extracontractuale, precum și în alte cazuri speciale prevăzute de convențiile internaționale la care România este parte, de dreptul Uniunii Europene sau de lege.

      Textul în documentul-sursă ↗

1624. art. 2560 · forma din 19 martie 2026

      Dacă legea străină aparţine unui stat în care coexistă mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determină dispoziţiile legale aplicabile, iar în lipsă, se aplică sistemul legislativ din cadrul acelui stat care prezintă cele mai strânse legături cu raportul juridic.

      Textul în documentul-sursă ↗

1625. art. 2561 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dispozițiile speciale prin care se cere condiția reciprocității în anumite materii rămân aplicabile. Îndeplinirea condiției reciprocității de fapt este prezumată până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.

      Textul în documentul-sursă ↗

1626. art. 2561 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

      (1)Aplicarea legii străine este independentă de condiţia reciprocităţii.

      Textul în documentul-sursă ↗

1627. art. 2562 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1628. art. 2562 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1629. art. 2562 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine, se aplică legea română.

      Textul în documentul-sursă ↗

1630. art. 2562 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

      (1)Conţinutul legii străine se stabileşte de instanţa judecătorească prin atestări obţinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.

      Textul în documentul-sursă ↗

1631. art. 2562 alin. (2) · forma din 19 martie 2026

      (2)Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conţinutului ei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1632. art. 2562 alin. (3) · forma din 19 martie 2026

      (3)În cazul imposibilităţii de a stabili, într-un termen rezonabil, conţinutul legii străine, se aplică legea română.

      Textul în documentul-sursă ↗

1633. art. 2563 · forma din 15 iulie 2011

      Legea străină se interpretează și se aplică potrivit regulilor de interpretare și aplicare existente în sistemul de drept căruia îi aparține.

      Textul în documentul-sursă ↗

1634. art. 2563 · forma din 19 martie 2026

      Legea străină se interpretează şi se aplică potrivit regulilor de interpretare şi aplicare existente în sistemul de drept căruia îi aparţine.

      Textul în documentul-sursă ↗

1635. art. 2564 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Aplicarea legii străine încalcă ordinea publică de drept internațional privat român în măsura în care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului român ori ale dreptului Uniunii Europene și cu drepturile fundamentale ale omului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1636. art. 2564 alin. (1) · forma din 19 martie 2026

      (1)Aplicarea legii străine se înlătură dacă încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român sau dacă legea străină respectivă a devenit competentă prin fraudarea legii române. În cazul înlăturării aplicării legii străine, se aplică legea română.

      Textul în documentul-sursă ↗

1637. art. 2568 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

      (1) Legea națională este legea statului a cărui cetățenie o are persoana fizică sau, după caz, legea statului a cărui naționalitate o are persoana juridică.

      Textul în documentul-sursă ↗

1638. art. 2568 alin. (2) · forma din 3 mai 2026

      (2) Dacă persoana are mai multe cetățenii, se aplică legea aceluia dintre state a cărui cetățenie o are și de care este cel mai strâns legată, în special prin reședința sa obișnuită.

      Textul în documentul-sursă ↗

1639. art. 2569 · forma din 15 iulie 2011

      Determinarea și proba cetățeniei se fac în conformitate cu legea statului a cărui cetățenie se invocă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1640. art. 2570 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) În sensul prezentei cărți, reședința obișnuită a persoanei fizice este în statul în care persoana își are locuința principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalitățile legale de înregistrare. Reședința obișnuită a unei persoane fizice acționând în exercițiul activității sale profesionale este locul unde această persoană are stabilimentul său principal.

      Textul în documentul-sursă ↗

1641. art. 2570 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Pentru determinarea locuinței principale vor fi avute în vedere acele circumstanțe personale și profesionale care indică legături durabile cu statul respectiv sau intenția de a stabili asemenea legături.

      Textul în documentul-sursă ↗

1642. art. 2570 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011

      (5) Dovada reședinței obișnuite se poate face cu orice mijloace de probă.

      Textul în documentul-sursă ↗

1643. art. 2576 alin. (1) · forma din 3 mai 2026

      (1) Numele persoanei este cârmuit de legea sa națională.

      Textul în documentul-sursă ↗

1644. art. 2589 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii reședinței obișnuite comune a soților, iar în lipsă, legii cetățeniei comune a soților. În lipsa cetățeniei comune, se aplică legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1645. art. 2589 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Legea determinată potrivit alin. (1) se aplică atât efectelor personale, cât și efectelor patrimoniale ale căsătoriei pe care această lege le reglementează și de la care soții nu pot deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de aceștia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1646. art. 2589 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), drepturile soților asupra locuinței familiei, precum și regimul unor acte juridice asupra acestei locuințe sunt supuse legii locului unde aceasta este situată.

      Textul în documentul-sursă ↗

1647. art. 2590 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Legea aplicabilă regimului matrimonial este legea aleasă de soți.

      Textul în documentul-sursă ↗

1648. art. 2590 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei își are reședința obișnuită la data alegerii;

      Textul în documentul-sursă ↗

1649. art. 2590 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) legea statului a cărui cetățenie o are oricare dintre ei la data alegerii;

      Textul în documentul-sursă ↗

1650. art. 2590 alin. (2) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) legea statului unde își stabilesc prima reședință obișnuită comună după celebrarea căsătoriei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1651. art. 2590 alin. (2) partea introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (2) Ei pot alege:

      Textul în documentul-sursă ↗

1652. art. 2591 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Convenția de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial se poate încheia fie înainte de celebrarea căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei, fie în timpul căsătoriei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1653. art. 2591 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Condițiile de formă ale convenției de alegere a legii aplicabile sunt cele prevăzute fie de legea aleasă pentru a guverna regimul matrimonial, fie de legea locului încheierii convenției de alegere. În toate cazurile, alegerea legii aplicabile trebuie să fie expresă și constatată printr-un înscris semnat și datat de soți sau să rezulte în mod neîndoielnic din clauzele unei convenții matrimoniale. Când legea română este aplicabilă, trebuie respectate exigențele de formă stabilite de aceasta pentru validitatea convenției matrimoniale.

      Textul în documentul-sursă ↗

1654. art. 2591 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Soții pot alege oricând o altă lege aplicabilă regimului matrimonial, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2). Legea nouă produce efecte numai pentru viitor, dacă soții nu au dispus altfel, și nu poate prejudicia, în niciun caz, drepturile terților.

      Textul în documentul-sursă ↗

1655. art. 2592 · forma din 15 iulie 2011

      Dacă soții nu au ales legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei.

      Textul în documentul-sursă ↗

1656. art. 2593 alin. (1) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) admisibilitatea și condițiile de validitate ale convenției matrimoniale, cu excepția capacității;

      Textul în documentul-sursă ↗

1657. art. 2593 alin. (1) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) limitele alegerii regimului matrimonial;

      Textul în documentul-sursă ↗

1658. art. 2593 alin. (1) lit. e) · forma din 15 iulie 2011

      e) conținutul patrimoniului fiecăruia dintre soți, drepturile soților asupra bunurilor, precum și regimul datoriilor soților;

      Textul în documentul-sursă ↗

1659. art. 2593 alin. (1) lit. f) · forma din 15 iulie 2011

      f) încetarea și lichidarea regimului matrimonial, precum și regulile privind împărțeala bunurilor comune.

      Textul în documentul-sursă ↗

1660. art. 2593 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, formarea loturilor, precum și atribuirea lor sunt supuse legii statului unde bunurile sunt situate la data partajului.

      Textul în documentul-sursă ↗

1661. art. 2594 · forma din 15 iulie 2011

      Condițiile de formă cerute pentru încheierea convenției matrimoniale sunt cele prevăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial sau cele prevăzute de legea locului unde aceasta se încheie.

      Textul în documentul-sursă ↗

1662. art. 2595 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Măsurile de publicitate și opozabilitatea regimului matrimonial față de terți sunt supuse legii aplicabile regimului matrimonial.

      Textul în documentul-sursă ↗

1663. art. 2595 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) au fost îndeplinite condițiile de publicitate sau de înregistrare prevăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial;

      Textul în documentul-sursă ↗

1664. art. 2595 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) terțul cunoștea, la data nașterii raportului juridic, regimul matrimonial sau l-a ignorat cu imprudență din partea sa;

      Textul în documentul-sursă ↗

1665. art. 2595 alin. (2) lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) au fost respectate regulile de publicitate imobiliară prevăzute de legea statului pe teritoriul căruia este situat imobilul.

      Textul în documentul-sursă ↗

1666. art. 2595 alin. (2) partea introductivă · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, atunci când la data nașterii raportului juridic dintre un soț și un terț aceștia aveau reședința obișnuită pe teritoriul aceluiași stat, este aplicabilă legea acestui stat, cu excepția următoarelor cazuri:

      Textul în documentul-sursă ↗

1667. art. 2596 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Legea reședinței obișnuite comune sau legea cetățeniei comune a soților continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei își schimbă, după caz, reședința obișnuită sau cetățenia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1668. art. 2596 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Dacă ambii soți își schimbă reședința obișnuită sau, după caz, cetățenia, legea comună a noii reședințe obișnuite sau a noii cetățenii se aplică regimului matrimonial numai pentru viitor, dacă soții nu au convenit altfel, și, în niciun caz, nu poate prejudicia drepturile terților.

      Textul în documentul-sursă ↗

1669. art. 2596 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011

      (3) Cu toate acestea, dacă soții au ales legea aplicabilă regimului matrimonial, ea rămâne aceeași, chiar dacă soții își schimbă reședința obișnuită sau cetățenia.

      Textul în documentul-sursă ↗

1670. art. 2598 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011

      (2) Cu toate acestea, instanța judecătorească poate să ia act de acordul soților cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1671. art. 2599 · forma din 15 iulie 2011

      Convenția de alegere a legii aplicabile divorțului trebuie încheiată în scris, semnată și datată de soți.

      Textul în documentul-sursă ↗

1672. art. 2601 lit. a) · forma din 15 iulie 2011

      a) actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de legea străină aplicabilă;

      Textul în documentul-sursă ↗

1673. art. 2601 lit. b) · forma din 15 iulie 2011

      b) femeia a acceptat în mod liber și neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei;

      Textul în documentul-sursă ↗

1674. art. 2601 lit. c) · forma din 15 iulie 2011

      c) nu există niciun alt motiv de refuz al recunoașterii pe teritoriul României a hotărârii prin care s-a încuviințat desfacerea căsătoriei în această modalitate.

      Textul în documentul-sursă ↗

1675. art. 2601 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011

      Actul întocmit în străinătate prin care se constată voința unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi recunoscut în România, cu excepția situației când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

      Textul în documentul-sursă ↗

1676. art. 2612 · forma din 15 iulie 2011

      Legea aplicabilă obligației de întreținere se determină potrivit reglementărilor dreptului Uniunii Europene.

      Textul în documentul-sursă ↗

1677. art. 2612 · forma din 3 mai 2026

      Legea aplicabilă Legea aplicabilă obligației de întreținere se determină potrivit reglementărilor dreptului Uniunii Europene.

      Textul în documentul-sursă ↗

1678. art. 2613 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011

      (1) Posesia, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanții reale, sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se află, afară numai dacă prin dispoziții speciale se prevede altfel.

      Textul în documentul-sursă ↗