Separarea în fapt
Situația soților care trăiesc despărțiți, deși căsătoria lor nu a fost desfăcută; poate conta pentru divorț și pentru încetarea regimului matrimonial.
Separarea în fapt înseamnă că soții trăiesc despărțiți, deși căsătoria lor nu a fost desfăcută. Ea poate avea efecte juridice în mai multe situații.
Divorțul poate fi cerut de unul dintre soți după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani. În acest caz, divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului reclamant, cu excepția situației în care pârâtul se declară de acord cu divorțul, când acesta se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților.
În cazul divorțului, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
APARE ȘI CA separării în fapt · separației în fapt · separat în fapt
Ghiduri în care apare
Separarea în fapt și încetarea regimului bunurilor comune →Pe ce motive se poate divorța și cum se dovedesc →Împărțirea ratelor și cheltuielilor plătite după separare →Din textul legii
Vezi textul citat
c) la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani;
Vezi textul citat
(2) În ipoteza prevăzută de art. 373 lit. c), divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului reclamant, cu excepția situației în care pârâtul se declară de acord cu divorțul, când acesta se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților.
Vezi textul citat
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
Informațiile nu constituie consultanță juridică.