PROBLEMA JURIDICĂ
Este constituțională condiția generală din art. 4 alin. (3) al Legii nr. 297/2018 prin care un înscris sub semnătură privată, valabil încheiat și deja titlu executoriu potrivit legii, poate fi pus în executare numai după înscrierea în Registrul Național de Publicitate Mobiliară?
Faptele relevante
Judecătoria Sectorului 4 București și Judecătoria Piatra-Neamț au ridicat din oficiu excepția în cereri de încuviințare a executării silite. Înscrisurile invocate în acele cauze erau facturi fiscale, contracte de credit și un contract de locațiune înregistrat la administrația finanțelor publice. Dosarele de constituționalitate au fost conexate la dosarul nr. 1.843D/2020. Nu era judecat un comodat al unei locuințe atribuite prin partaj (par. 1, 3, 6 și 8).
Soluția
Curtea a admis excepția și a constatat că art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară este neconstituțional. Dispozitivul nu declară neconstituțional art. 641 din Codul de procedură civilă și nu încuviințează executarea vreunui contract concret.
Motivarea, pe scurt
Caracterul executoriu al înscrisurilor de natură contractuală rezultă din legea care le reglementează. La paragraful 26, Curtea arată că art. 641 CPC privește înscrisurile pentru care chiar legea specială cere înregistrarea într-un registru public; menționează distinct comodatul și împrumutul de consumație, pentru care indică forma autentică sau înscrisul sub semnătură privată cu dată certă. Curtea analizează apoi condiția generală a înscrierii în RNPM ca ingerință în realizarea creanței. Recunoaște scopul legitim al publicității și caracterul adecvat al măsurii, dar constată că formalitatea nu este necesară și nu menține un echilibru just, deoarece întârzie executarea și generează costuri suplimentare. Temeiul admiterii este încălcarea art. 44 alin. (1) și (2) fraza întâi din Constituție. Curtea nu reține, în această cauză, încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) sau incidența criticii întemeiate pe art. 147 alin. (4) din Constituție (par. 23–27 și 30–40).
Ce putem învăța și ce limite are
Este relevantă pentru alegerea executării unui comodat care îndeplinește cerințele legale; nu rezolvă încetarea acelui contract.
Litigiile de origine priveau alte categorii de înscrisuri; referirea la comodat apare în motivarea privind condițiile speciale ale titlurilor executorii, nu ca soluție într-un litigiu de restituire după partaj.
Decizia nu stabilește dacă un anumit comodat este valabil, are dată certă, a expirat sau a încetat anticipat și nu dovedește refuzul de restituire.
Decizia nu înlătură condițiile art. 2.157 din Codul civil, verificarea exigibilității ori controlul judecătoresc al încuviințării executării silite.
Decizia nu atribuie automat caracter executoriu creanțelor proprietarului pentru cheltuieli, degradări sau lipsa de folosință și nu stabilește răspunderea personală a fostului soț pentru obligațiile firmei.
Soluția privește norma generală controlată, privind înscrierea în RNPM; nu justifică afirmația că nicio formalitate de publicitate nu poate fi cerută pentru alte acte sau de o altă normă specială.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 2 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 26
26. Potrivit art. 641 teza întâi din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 4 din Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017, „Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege“. Acest text de lege se referă însă la acele înscrisuri sub semnătură privată pentru care cerința înscrierii în registrele publice este o condiție de executorialitate prescrisă chiar de legea care conferă caracter de titlu executoriu înscrisului respectiv. Cu alte cuvinte, potrivit regulii generale instituite în art. 641 din Codul de procedură civilă, condiția formală a înscrierii într-un registru public trebuie să fie reglementată în mod expres în chiar legea specială care instituie în același timp și caracterul de titlu executoriu pentru un anumit înscris sub semnătură privată. Prin urmare, înscrisurile sub semnătură privată trebuie să fie înregistrate numai în cazurile în care există registre publice specializate (art. 18 - Obiectul publicității și modalitățile de realizare din Codul civil). Cu titlu exemplificativ, Curtea menționează cazul contractului de arendare, ce dobândește caracterul de titlu executoriu dacă este înscris în registrul special ținut de secretarul consiliului local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate (art. 1.838 și 1.845 din Codul civil), sau al contractului de locațiune, ce constituie titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege, precum și în privința obligației de restituire a bunului dat în locațiune, în situația expirării termenului pentru care a fost încheiat, sau, după caz, la împlinirea termenului de preaviz, numai dacă, fiind încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată, a fost înregistrat la organele fiscale, precum și dacă este încheiat în formă autentică [art. 1.798, art. 1.809 alin. (2) și (3) și art. 1.816 alin. (3) din Codul civil]. De asemenea, în cazul contractului de comodat sau al contractului de împrumut de consumație, acestea constituie titluri executorii numai dacă sunt încheiate în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă (art. 2.157 și 2.165 din Codul civil). ...
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă în dosarele nr. 22.885/4/2020, nr. 23.007/4/2020, nr. 23.038/4/2020, nr. 23.453/4/2020, nr. 23.598/4/2020, nr. 23.736/4/2020, nr. 23.747/4/2020 și, respectiv, de Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă în dosarele nr. 8.588/279/2020 și nr. 8.402/279/2020 și constată că dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară sunt neconstituționale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.