PROBLEMA JURIDICĂ
Au luat autoritățile măsuri adecvate și prompte pentru respectarea vieții de familie în executarea hotărârilor privind copiii?
Faptele relevante
Copiii au rămas cu tatăl în pofida hotărârilor prin care fuseseră încredințați mamei; demersurile de executare nu au restabilit legăturile familiale.
Soluția
Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenție (par. 66 și dispozitivul).
Motivarea, pe scurt
Curtea a criticat lipsa măsurilor adecvate și prompte. Par. 58 arată că opinia copilului nu conferă veto necondiționat, dar menținerea legăturilor nu trebuie să dăuneze sănătății ori dezvoltării. Par. 67 cere măsuri pregătitoare adecvate și nu predetermină o hotărâre internă ulterioară privind interesul copiilor.
Ce putem învăța și ce limite are
Privește opinia copilului, promptitudinea intervenției și necesitatea măsurilor pregătitoare în executarea hotărârilor privind familia.
Este o hotărâre despre obligațiile pozitive ale statului și executarea în contextul cauzei, anterioară Legii nr. 123/2024. Nu reprezintă interpretarea art. 140¹ ulterior introdus, nu dovedește un diagnostic general și nu ordonă reunirea fără evaluarea interesului copilului.
Nu stabilește o practică internă unitară și nu substituie evaluarea individuală a riscului.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 5 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 58
58. În cele din urmă, Curtea consideră că este important să reitereze faptul că, deși jurisprudența sa impune luarea în considerare a opiniilor copiilor, aceste opinii nu sunt neapărat imuabile, iar obiecțiile lor, cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită, nu sunt neapărat suficiente pentru a fi puse deasupra intereselor părinților, în special atunci când este vorba de legături periodice cu copiii lor. Dreptul unui copil de a-și exprima propriile opinii nu ar trebui interpretat ca oferind un drept de veto necondiționat copiilor, fără a lua în considerare alți factori și a efectua o examinare în scopul determinării interesului superior al copilului; în mod normal, acest interes impune menținerea legăturilor personale ale copilului, cu excepția cazurilor în care acest lucru ar dăuna sănătății și dezvoltării copilului (a se vedea Raw și alții împotriva Franței, nr. 10.131/11, pct. 94, 7 martie 2013). ... ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 59
59. În prezenta cauză nu se contestă faptul că, în urma sentințelor judecătorești din 5 mai și 24 septembrie 2014 prin care minorii au fost încredințați primei reclamante (a se vedea supra, pct. 9 și 26), autoritățile erau obligate să ia măsuri în vederea reunirii primei reclamante cu copiii. De asemenea, nu se contestă faptul că măsurile care au fost luate nu au condus la o reîntregire efectivă a familiei. Prima reclamantă nu a putut locui cu copiii începând din noiembrie 2013 (a se vedea supra, pct. 5), atunci când au fost luați de tatăl lor. Aceștia încă locuiau cu tatăl lor la data ultimei comunicări cu Curtea (scrisoarea trimisă reprezentantei reclamanților la 18 iulie 2018; a se vedea supra, pct. 31). ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 66
66. Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze, fără a aduce atingere rolului său subsidiar, că autoritățile nu au acționat în timp util și nu au făcut ceea ce era rezonabil în acele circumstanțe pentru executarea sentințelor de încredințare a minorilor, nereușind astfel să realizeze un echilibru just între interesele concurente ale persoanei și ale comunității. În concluzie, reclamanții nu au beneficiat de o protecție efectivă a dreptului lor la respectarea vieții lor de familie.Prin urmare, a fost încălcat art. 8 din Convenție. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 67
67. Astfel, Curtea subliniază că această concluzie nu aduce atingere unei eventuale decizii ulterioare a instanțelor naționale cu privire la interesul superior al copiilor, având în vedere timpul scurs de la începutul conviețuirii cu tatăl lor. Un aspect important, pentru clarificare, este acela că, având în vedere faptul că al doilea și al treilea reclamant au pierdut legătura cu mama lor la vârsta de 7 și, respectiv, 4 ani, au locuit împreună cu tatăl lor fără întrerupere timp de aproape 5 ani de atunci și, în prezent, refuză orice legătură cu mama, Curtea subliniază că prezenta hotărâre nu ar trebui interpretată în niciun fel ca sugerând că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a realiza reunirea primei reclamante cu copiii săi fără a lua măsuri pregătitoare adecvate (a se vedea supra, pct. 57 și, mutatis mutandis, E.S. împotriva României și Bulgariei, nr. 60.281/11, pct. 82, 19 iulie 2016). ... ... ... ... ...
Textul în documentul-sursă ↗context: antet, publicare și caracter definitiv
HOTĂRÂREA din 4 decembrie 2018 în Cauza R.I. și alții împotriva României EMITENT | * CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 577 din 15 iulie 2019 SECȚIA A PATRA(Cererea nr. 57.077/16)Strasbourg Hotărârea este definitivă, dar poate suferi modificări de formă.În Cauza R.I. și alții împotriva României,Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Egidijus Kūris, Iulia Antoanella Motoc, judecători, și Andrea Tamietti, grefier adjunct de secție,după ce a deliberat în camera de consiliu, la 13 noiembrie 2018,pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.