PROBLEMA JURIDICĂ
Protecția datelor când instanța dispune prezentarea unui înscris într-un proces civil.
Faptele relevante
Un litigiu privind plata lucrărilor de construcție a generat cererea de prezentare a registrului de personal ținut de Entral, pentru verificarea timpului lucrat. Instanța suedeză a sesizat CJUE.
Soluția
Instanța trebuie să țină seama de persoanele vizate și să pună în balanță interesele; poate dispune divulgarea integrală ori parțială numai după evaluarea necesității și proporționalității.
Motivarea, pe scurt
Minimizarea datelor, alternativele mai puțin intruzive și măsurile de protecție precum pseudonimizarea ori restricțiile de acces și utilizare trebuie evaluate concret.
Ce putem învăța și ce limite are
Protecția datelor când instanța dispune prezentarea unui înscris într-un proces civil.
Cauza nu privește divorțul sau un dosar medical.
Nu permite ascunderea probelor față de adversar cu încălcarea contradictorialității.
Nu certifică soluția finală a litigiului suedez.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 15 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
dispozitiv pct. 2
2) Articolele 5 și 6 din Regulamentul 2016/679 trebuie interpretate în sensul că la aprecierea aspectului dacă trebuie să fie dispusă prezentarea unui document care conține date cu caracter personal, instanța națională este obligată să ia în considerare interesele persoanelor vizate și să le pondereze în funcție de împrejurările fiecărei spețe, de tipul de procedură în cauză și ținând seama în mod corespunzător de cerințele care decurg din principiul proporționalității și în special de cele care decurg din principiul reducerii la minimum a datelor menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (c) din acest regulament.
Textul în documentul-sursă ↗par. 29
29 | În al treilea rând, este necesar să se sublinieze că orice prelucrare a datelor cu caracter personal, inclusiv o prelucrare efectuată de autoritățile publice precum instanțele, trebuie să îndeplinească condițiile de legalitate stabilite la articolul 6 din RGPD.
Textul în documentul-sursă ↗par. 31
31 | Conform articolului 6 alineatul (3) din RGPD coroborat cu considerentul (45) al acestuia, temeiul pentru prelucrarea menționată la articolul 6 alineatul (1) litera (e) din acest regulament trebuie să fie prevăzut în dreptul Uniunii sau în dreptul intern care se aplică operatorului. În plus, este necesar ca dreptul Uniunii sau dreptul intern să răspundă unui obiectiv de interes public și să fie proporțional cu obiectivul legitim urmărit.
Textul în documentul-sursă ↗par. 32
32 | Dispozițiile coroborate ale articolului 6 alineatul (1) litera (e) din RGPD și ale articolului 6 alineatul (3) din acest regulament impun, așadar, existența un temei juridic, în special național, care servește drept fundament pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către operatorii în cauză care acționează pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau a unei sarcini care rezultă din exercitarea autorității publice, precum cele îndeplinite de instanțe în cadrul funcțiilor lor jurisdicționale.
Textul în documentul-sursă ↗par. 52
52 | Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, având în vedere poziția esențială pe care dreptul la un proces echitabil o ocupă într‑o societate democratică, este esențial ca justițiabilul să aibă posibilitatea de a‑și apăra în mod util cauza în fața unei instanțe și să beneficieze de egalitatea armelor cu partea adversă [a se vedea în acest sens Curtea EDO, Hotărârea Zayidov împotriva Azerbaidjanului (nr. 2) din 24 iunie 2022, CE:ECHR:2022:0324JUD000538610, § 87 și jurisprudența citată]. Rezultă de aici în special că justițiabilul trebuie să poată beneficia de o procedură în contradictoriu și prezenta, în diferitele stadii ale acesteia, argumentele pe care le consideră relevante pentru apărarea cauzei sale (Curtea EDO, Hotărârea García Ruiz împotriva Spaniei din 21 ianuarie 1999, CE:ECHR:1999:0121JUD003054496, § 29).
Textul în documentul-sursă ↗par. 53
53 | În consecință, pentru a se asigura că justițiabilii pot beneficia de un drept la protecție jurisdicțională efectivă și în special de un drept la un proces echitabil, în sensul articolului 47 al doilea paragraf din cartă, este necesar să se considere că părțile la o procedură jurisdicțională civilă trebuie să fie în măsură să aibă acces la probele necesare pentru a stabili în mod satisfăcător temeinicia criticilor lor, care pot include eventual date cu caracter personal ale părților sau ale terților.
Textul în documentul-sursă ↗par. 54
54 | În aceste condiții, așa cum s‑a arătat la punctul 46 din prezenta hotărâre, luarea în considerare a intereselor în cauză se înscrie în cadrul examinării necesității și a proporționalității măsurii, care sunt prevăzute la articolul 6 alineatele (3) și (4) din RGPD și care condiționează legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal. În această privință, trebuie, așadar, să se țină seama și de articolul 5 alineatul (1) din acesta și în special de principiul „reducerii la minimum a datelor” inclus la litera (c) a acestei dispoziții, care constituie expresia principiului proporționalității. Potrivit acestui principiu al reducerii la minimum a datelor, datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate [a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 iunie 2021, Latvijas Republikas Saeima (Puncte de penalizare), C‑439/19 , EU:C:2021:504 , punctul 98 și jurisprudența citată].
Textul în documentul-sursă ↗par. 54
54 În aceste condiții, așa cum s‑a arătat la punctul 46 din prezenta hotărâre, luarea în considerare a intereselor în cauză se înscrie în cadrul examinării necesității și a proporționalității măsurii, care sunt prevăzute la articolul 6 alineatele (3) și (4) din RGPD și care condiționează legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal. În această privință, trebuie, așadar, să se țină seama și de articolul 5 alineatul (1) din acesta și în special de principiul „reducerii la minimum a datelor” inclus la litera (c) a acestei dispoziții, care constituie expresia principiului proporționalității. Potrivit acestui principiu al reducerii la minimum a datelor, datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate [a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 iunie 2021, Latvijas Republikas Saeima (Puncte de penalizare), C‑439/19, EU:C:2021:504, punctul 98 și jurisprudența citată].
Textul în documentul-sursă ↗par. 55
55 | Prin urmare, instanța națională este obligată să stabilească dacă divulgarea datelor cu caracter personal este adecvată și relevantă pentru a proteja obiectivul urmărit de dispozițiile aplicabile din dreptul național și dacă acest obiectiv nu poate fi realizat prin recurgerea la mijloace de probă mai puțin intruzive în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal ale unui număr ridicat de terți, precum, de exemplu, audierea unor martori selecționați.
Textul în documentul-sursă ↗par. 55
55 Prin urmare, instanța națională este obligată să stabilească dacă divulgarea datelor cu caracter personal este adecvată și relevantă pentru a proteja obiectivul urmărit de dispozițiile aplicabile din dreptul național și dacă acest obiectiv nu poate fi realizat prin recurgerea la mijloace de probă mai puțin intruzive în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal ale unui număr ridicat de terți, precum, de exemplu, audierea unor martori selecționați.
Textul în documentul-sursă ↗par. 56
56 | În ipoteza în care prezentarea documentului care conține date cu caracter personal se dovedește a fi justificată, rezultă în plus din principiul menționat că atunci când doar o parte din aceste date este necesară în scopuri probatorii, instanța națională trebuie să aibă în vedere luarea unor măsuri suplimentare în materie de protecție a datelor, precum pseudonimizarea, definită la articolul 4 punctul 5 din RGPD, a numelor persoanelor vizate sau a oricărei alte măsuri destinate să minimizeze obstacolul în calea dreptului la protecția datelor cu caracter personal pe care îl constituie prezentarea unui atare document. Asemenea măsuri pot cuprinde printre altele limitarea accesului public la dosar sau o somație adresată părților cărora le‑au fost comunicate documentele ce conțin date cu caracter personal de a nu utiliza aceste date într‑un alt scop decât cel al administrării probelor în cadrul procedurii jurisdicționale în discuție.
Textul în documentul-sursă ↗par. 56
56 În ipoteza în care prezentarea documentului care conține date cu caracter personal se dovedește a fi justificată, rezultă în plus din principiul menționat că atunci când doar o parte din aceste date este necesară în scopuri probatorii, instanța națională trebuie să aibă în vedere luarea unor măsuri suplimentare în materie de protecție a datelor, precum pseudonimizarea, definită la articolul 4 punctul 5 din RGPD, a numelor persoanelor vizate sau a oricărei alte măsuri destinate să minimizeze obstacolul în calea dreptului la protecția datelor cu caracter personal pe care îl constituie prezentarea unui atare document. Asemenea măsuri pot cuprinde printre altele limitarea accesului public la dosar sau o somație adresată părților cărora le‑au fost comunicate documentele ce conțin date cu caracter personal de a nu utiliza aceste date într‑un alt scop decât cel al administrării probelor în cadrul procedurii jurisdicționale în discuție.
Textul în documentul-sursă ↗par. 58
58 | Rezultă că o instanță națională poate aprecia că trebuie să îi fie comunicate date cu caracter personal ale părților sau ale terților pentru a putea să pondereze, în deplină cunoștință de cauză și cu respectarea principiului proporționalității, interesele implicate. Această apreciere poate, dacă este cazul, să o determine să autorizeze divulgarea completă sau parțială către partea adversă a datelor cu caracter personal care i‑au fost comunicate, în cazul în care consideră că o asemenea divulgare nu depășește ceea ce este necesar pentru a garanta beneficiul efectiv al drepturilor conferite justițiabililor de articolul 47 din cartă.
Textul în documentul-sursă ↗par. 58
58 Rezultă că o instanță națională poate aprecia că trebuie să îi fie comunicate date cu caracter personal ale părților sau ale terților pentru a putea să pondereze, în deplină cunoștință de cauză și cu respectarea principiului proporționalității, interesele implicate. Această apreciere poate, dacă este cazul, să o determine să autorizeze divulgarea completă sau parțială către partea adversă a datelor cu caracter personal care i‑au fost comunicate, în cazul în care consideră că o asemenea divulgare nu depășește ceea ce este necesar pentru a garanta beneficiul efectiv al drepturilor conferite justițiabililor de articolul 47 din cartă.
Textul în documentul-sursă ↗par. 59
59 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că articolele 5 și 6 din RGPD trebuie interpretate în sensul că, la aprecierea aspectului dacă trebuie să fie dispusă prezentarea unui document care conține date cu caracter personal, instanța națională este obligată să ia în considerare interesele persoanelor vizate și să le pondereze în funcție de împrejurările fiecărei spețe, de tipul de procedură în cauză și ținând seama în mod corespunzător de cerințele care decurg din principiul proporționalității și în special de cele care decurg din principiul reducerii la minimum a datelor menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (c) din acest regulament.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.