PROBLEMA JURIDICĂ
Dacă asistența judiciară acordată de statul instanței trebuie să acopere traducerea documentelor justificative necesare cererii de asistență, atunci când solicitantul rezident în alt stat membru depune cererea direct la autoritatea de primire și a comandat traducerile pe cont propriu (par. 23–24).
Faptele relevante
Un solicitant domiciliat în Republica Cehă a introdus în Germania o acțiune pentru salariu restant împotriva fostului angajator și a cerut ajutor pentru prima instanță. Ulterior a solicitat extinderea ajutorului asupra traducerilor în germană ale documentelor privind veniturile și patrimoniul, efectuate de un birou de traduceri din Germania. Prima instanță a admis ajutorul pentru proces, dar a refuzat aceste traduceri; instanța superioară a menținut refuzul, iar instanța federală a sesizat CJUE (par. 17–23).
Soluția
Art. 3, 8 și 12 din Directiva 2003/8/CE, coroborate, trebuie interpretate în sensul că asistența judiciară acordată de statul instanței unui solicitant domiciliat ori rezident obișnuit în alt stat membru include costurile traducerii documentelor anexate necesare soluționării cererii sale de ajutor (par. 47 și dispozitiv).
Motivarea, pe scurt
Curtea pleacă de la accesul efectiv la justiție și de la faptul că lipsa banilor sau barierele de limbă nu trebuie să împiedice susținerea drepturilor într-un litigiu transfrontalier (par. 25–28). Cererea de ajutor și documentele care atestă situația personală și financiară sunt condiții prealabile ale accesului efectiv la mecanism (par. 34–36). Regula este acordarea de către statul instanței; art. 8 lit. b) identifică ipoteza în care statul domiciliului suportă traducerea, fără a o exclude atunci când cererea este depusă direct în statul instanței (par. 37–40). Cele două căi din art. 13 sunt alternative și neierarhizate. Limitarea rambursării la calea prin statul domiciliului ar penaliza alegerea celeilalte căi și ar putea impune două proceduri paralele, mai costisitoare, contrar obiectivului directivei (par. 41–45).
Ce putem învăța și ce limite are
Înlătură riscul practic ca traducerile actelor de venit și patrimoniu să fie refuzate numai pentru că persoana a depus direct cererea în statul instanței. Susține opțiunea procedurală efectivă și acoperirea unei cheltuieli necesare obținerii ajutorului.
Nu stabilește pragurile românești de venit, componența familiei ori întinderea ajutorului într-un dosar concret.
Nu obligă la acoperirea traducerilor inutile sau a oricărui cost privat fără legătură cu examinarea cererii.
Nu soluționează litigiul salarial național și nu demonstrează o practică română unitară asupra tuturor cheltuielilor transfrontaliere.
Nu înlătură regula specială de restituire prevăzută de art. 46 alin. (2) din OUG nr. 51/2008 pentru cererea transmisă din România și respinsă în statul solicitat.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 4 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 42
Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctului 29 din prezenta hotărâre, articolul 13 din Directiva 2003/8 îi oferă solicitantului asistenței judiciare alegerea între două opțiuni alternative și neierarhizate, permițându-i să introducă cererea sa de asistență judiciară fie în fața autorității expeditoare, fie în fața autorității primitoare.
Textul în documentul-sursă ↗par. 44
În plus, după cum a arătat avocatul general la punctul 46 din concluzii, o asemenea excludere ar putea conduce la o soluție procedurală mai oneroasă pentru solicitantul asistenței judiciare. Astfel, în loc să depună cererea sa de asistență judiciară direct la instanța competentă să soluționeze litigiul pe fond, solicitantul menționat ar fi obligat să inițieze două proceduri distincte, prima în fața instanței competente din statul membru al instanței, în vederea respectării termenelor procedurale, iar a doua înaintea autorităților din statul membru în care are domiciliul sau reședința obișnuită, pentru a obține rambursarea cheltuielilor efectuate în legătură cu cererea de asistență judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗par. 47
Ținând seama de cele care precedă, este necesar să se răspundă la întrebarea preliminară adresată că articolele 3, 8 și 12 din Directiva 2003/8, coroborate, trebuie să fie interpretate în sensul că asistența judiciară acordată de statul membru al instanței, în care o persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru a introdus o cerere de asistență judiciară în cadrul unui litigiu transfrontalier, include și cheltuielile efectuate de această persoană pentru traducerea documentelor anexate necesare soluționării acestei cereri.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară: Articolele 3, 8 și 12 din Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, coroborate, trebuie să fie interpretate în sensul că asistența judiciară acordată de statul membru al instanței, în care o persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru a introdus o cerere de asistență judiciară în cadrul unui litigiu transfrontalier, include și cheltuielile efectuate de această persoană pentru traducerea documentelor anexate necesare soluționării acestei cereri.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.