Ajutorul public judiciar pentru procesele cu alt stat
Poți cere ajutor public judiciar pentru un litigiu de familie transfrontalier atunci când costurile îți limitează accesul efectiv la justiție. Dacă procesul se judecă în România, se aplică OUG nr. 51/2008; poți solicita avocat, plata unor profesioniști și facilități pentru taxe, în condițiile legii. [2] [3] [4] [5] [6]
Un venit străin peste pragurile românești nu închide analiza. Instanța trebuie să examineze veniturile, cheltuielile dovedite și costurile certe ori estimate ale procesului, inclusiv diferența de cost al vieții dintre statul de domiciliu sau de reședință obișnuită și România. Dacă locuiești în România și ai un proces într-un alt stat UE participant, Ministerul Justiției te poate asista la pregătirea și transmiterea cererii; autoritatea statului solicitat decide acordarea ajutorului. [7] [8] [9] [10]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 23 de minute
Cuprins · 18 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Statul procesului și legătura transfrontalieră
- 03Ce pot cere și ce limite are finanțarea?
- 04Pragurile de venit și costul vieții în străinătate
- 05Cum prezint familia, veniturile și cheltuielile?
- 06Dosarul cererii: formular și acte
- 07Dacă procesul sau executarea sunt în România
- 08Dacă locuiesc în România și procesul este în alt stat UE participant
- 09Traduceri, interpret și deplasarea la instanță
- 10Decizia în România și reexaminarea refuzului
- 11Ajutorul pentru apel sau recurs și desemnarea avocatului
- 12Consiliere înainte de proces și asistență extrajudiciară
- 13Costuri care rămân și situații de restituire
- 14Gratuitatea unui regim special nu se extinde asupra întregului litigiu
- 15Termene și repere
- 16Lista de pași
- 17Întrebări frecvente
- 18Surse și trimiteri
Cui se adresează
Statul procesului și legătura transfrontalieră
În sensul Directivei 2003/8/CE, litigiul este transfrontalier când persoana care cere ajutorul are domiciliul sau reședința obișnuită într-un stat membru diferit de statul instanței ori de statul executării. Situația se verifică la depunerea cererii. Contează legătura solicitantului cu statul de domiciliu sau de reședință; simpla cetățenie străină a celuilalt soț nu înlocuiește acest test. [11] [12]
Divorțul, partajul și alte litigii civile de familie pot intra în mecanismul general. Directiva privește materia civilă și comercială și exclude materiile fiscale, vamale și administrative; legea română a ajutorului public judiciar are o sferă internă mai largă, dar exclude cauzele penale. Acest ghid privește persoanele fizice și costurile accesului la justiție, fără să stabilească instanța competentă pentru divorțul ori partajul în sine. [13] [14] [2]
Circuitul directivei funcționează între statele UE participante, cu excepția Danemarcei. Excepția Danemarcei privește acest circuit european: art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 51/2008 permite cereri în România persoanelor fizice cu domiciliul sau reședința obișnuită în România ori în alt stat UE. Nu rezultă o excludere generală a unui solicitant numai fiindcă locuiește în Danemarca. [15] [16]
Pentru o persoană aflată într-un stat terț se verifică mai întâi dacă păstrează un domiciliu ori o reședință obișnuită în România sau într-un stat UE în sensul legii aplicabile. Dacă nu, art. 2¹ din OUG nr. 51/2008 permite aplicarea mecanismului în condițiile unei legături convenționale privind accesul internațional la justiție, iar, în lipsa ei, pe baza curtoaziei internaționale, sub rezerva reciprocității. Cetățenia română, luată singură, nu înlocuiește examinarea acestor condiții pentru cererea adresată instanței române. [16] [17] [18] [19]
Regatul Unit: pentru cererile noi nu se presupune circuitul UE al directivei. Acordul de retragere păstrează aplicarea Directivei 2003/8 pentru cererile de ajutor primite de autoritatea de primire înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020; simpla trimitere la autoritatea de transmitere nu este testul acestui articol. Pentru o situație actuală din Regatul Unit se verifică distinct domiciliul sau reședința păstrate în România ori în UE și, dacă acestea lipsesc, temeiul convențional ori art. 2¹ din OUG nr. 51/2008. [123] [124] [16] [18]
Ce pot cere și ce limite are finanțarea?
Precizează în cerere fiecare formă de ajutor necesară și costul pentru care o ceri. Formele pot fi acordate separat ori împreună. [20]
| Forma cerută | Ce acoperă |
|---|---|
| Avocat | Asistența și reprezentarea pentru realizarea ori apărarea unui drept sau interes legitim și pentru prevenirea unui litigiu. [3] |
| Expert, traducător sau interpret | Plata profesionistului folosit în cursul procesului, în condițiile art. 6 lit. b); onorariul provizoriu este stabilit prin încheiere, apoi cel definitiv după serviciu. [4] [21] [22] |
| Executor judecătoresc | Plata onorariului executorului pentru executarea hotărârii. [5] |
| Taxe judiciare | Scutire, reducere, eșalonare sau amânare, inclusiv pentru taxe datorate în executare; forma și, dacă este cazul, ratele se stabilesc prin încheiere. [6] [23] |
Plafonul de 10 salarii minime privește ajutorul din art. 6 lit. a)–c), cumulat într-o perioadă de un an. Nu este plafonul veniturilor tale și nu se extinde prin art. 7 asupra facilităților pentru taxe de la lit. d). Pentru o cerere raportată la salariul minim de 4.325 lei aplicabil la 31 octombrie 2026, echivalentul aritmetic este 43.250 lei. Valoarea legală trebuie recalculată dacă se schimbă salariul minim relevant cererii. [20] [1]
Pentru eșalonarea taxelor există o regulă distinctă: când taxa depășește dublul venitului net lunar al familiei din luna anterioară cererii, rata nu trebuie să depășească jumătate din acest venit, dacă instanța nu acordă o formă mai favorabilă. Eșalonarea poate avea cel mult 48 de rate lunare. Această comparație folosește venitul familiei dintr-o lună, spre deosebire de pragurile generale pe membru de familie din ultimele două luni. [24] [25] [26]
Pragurile de venit și costul vieții în străinătate
Pentru criteriile standard, legea are în vedere venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni anterioare cererii. Pragurile sunt procente din salariul minim brut pe țară; venitul comparat este net. La 31 octombrie 2026, HG nr. 146/2026 stabilește un salariu minim brut de 4.325 lei, aplicabil de la 1 iulie 2026. [26] [27] [1]
| Venit mediu net lunar pe membru de familie | Regula standard la valoarea de 4.325 lei |
|---|---|
| Sub 25% din salariul minim brut | Sub 1.081,25 lei: statul avansează integral sumele care constituie ajutor. [26] [1] |
| Cel puțin 1.081,25 lei, dar sub 50% din salariul minim brut | Sub 2.162,50 lei: statul avansează 50%, dacă nu rezultă o soluție mai favorabilă din analiza nevoilor. [27] [7] [1] |
| La sau peste 2.162,50 lei | Nu se aplică automat cota de 50% pe criteriul standard; rămâne analiza individuală din art. 8 alin. (3). [27] [7] [1] |
Sumele din tabel sunt calcule aritmetice pe baza procentelor din lege. Legea folosește cuvântul „sub”: egalitatea cu 25% nu dă singură dreptul la avansare integrală, iar egalitatea cu 50% nu dă singură dreptul la avansare de 50%. Ajutorul nu reprezintă plata automată a oricărei cheltuieli propuse; instanța verifică forma, nevoia și limitele legale. [26] [27] [20] [28]
Dacă venitul din statul de reședință este mai mare decât pragul românesc, explică de ce nu îți permite să plătești procesul. Art. 8 alin. (3), în forma actuală, prevede acordarea ajutorului și în alte situații, proporțional cu nevoile, dacă costurile procesului limitează accesul efectiv la justiție prin raportare la venituri și cheltuieli dovedite. Diferențele de cost al vieții sunt menționate expres. Directiva interzice folosirea pragului ca obstacol absolut când persoana dovedește imposibilitatea de plată din cauza acestei diferențe. Nu există în aceste texte un coeficient fix de multiplicare pentru fiecare țară. [7] [8]
O motivare utilă arată venitul net efectiv, persoanele întreținute, chiria și alte cheltuieli necesare dovedite, apoi costul concret ori estimat al avocatului, taxei, expertizei și traducerilor. Explică legătura dintre aceste sume și imposibilitatea reală de a finanța procesul. O afirmație generală că viața în străinătate este scumpă nu oferă instanței aceleași probe. Această organizare a bugetului este o metodă practică de prezentare a condițiilor legale, nu o formulă legală nouă de calcul. [29] [30] [31]
Cum prezint familia, veniturile și cheltuielile?
În sensul OUG nr. 51/2008, familia include soțul sau soția și copiii ori alți descendenți care se află în întreținere, până la 18 ani; cei de peste 18 ani sunt incluși până la 26 de ani dacă își continuă studiile și sunt întreținuți. Sunt avute în vedere și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, precum și descendenții acesteia în condițiile prevăzute de lege. [32] [33]
Într-un divorț, nu presupune că poți omite automat venitul celuilalt soț doar fiindcă îți este adversar. Expune separarea în fapt, lipsa accesului la bani și întreținerea efectiv suportată, cu probele disponibile, și cere analiza situației reale potrivit art. 8 alin. (3). Definiția legală a familiei și accesul efectiv la resurse trebuie explicate împreună; instanța poate cere lămuriri sau informații autorităților. [32] [29] [34]
Prezintă toate veniturile periodice relevante: salarii, indemnizații, onorarii, pensii sau rente, chirii și venituri din activități independente ori comerciale, după situație. Documentează și plățile periodice pentru nevoi de bază, inclusiv chiria și întreținerea. Pentru venituri sau plăți în monedă străină, păstrează înscrisul în moneda sa, perioada și explicația conversiei folosite, astfel încât valorile să poată fi verificate; textele citate nu stabilesc aici un curs unic obligatoriu pentru toate situațiile. [30] [35]
Lipsa unui salariu nu înseamnă lipsa tuturor veniturilor, iar absența unui document nu trebuie înlocuită cu o valoare inventată. Explică ce dovadă nu poți obține și de ce, prezintă alternativele disponibile și cere, motivat, informațiile necesare de la autoritatea competentă. Legea permite instanței să solicite lămuriri și dovezi suplimentare. [30] [34]
În Decizia nr. 559 din 4 noiembrie 2025, publicată la 17 aprilie 2026, Curtea Constituțională a precizat că documentele despre familia solicitantului sunt cerute dacă acesta are o familie și că lipsa veniturilor poate fi dovedită prin documente de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Aceste precizări nu înseamnă că un document fiscal românesc dovedește, singur, inexistența veniturilor în orice alt stat; pentru situația din străinătate, prezintă probele corespunzătoare și explică limitele documentelor disponibile. [149] [150] [31] [34]
Dosarul cererii: formular și acte
Pentru cererile din circuitul transfrontalier folosește formularul prevăzut în anexa la OUG nr. 51/2008, disponibil și pe pagina oficială a formularelor e-Justice. Pagina distinge formularul solicitantului de formularul folosit la transmiterea cererii între autorități; completarea online a formularului nu dovedește, singură, că l-ai depus la autoritatea competentă. Urmează instrucțiunile de trimitere ale acelei autorități. [36] [37] [38]
Pregătește un dosar în care fiecare informație să poată fi legată de un înscris. [31]
- Cererea semnată și datele de identificare: identitate, CNP, dacă îți este atribuit, domiciliu sau reședință, date de contact și componența familiei; completează toate rubricile relevante ale formularului. [31] [36]
- Datele procesului: obiectul și natura litigiului, instanța și numărul dosarului dacă există, poziția ta în proces, etapa procedurală și forma exactă de ajutor cerută. Anexează actele procesuale utile pentru identificarea cauzei și costurilor. [31] [3] [6]
- Situația financiară: înscrisuri ale veniturilor solicitantului și familiei pentru perioada relevantă, dovezi ale obligațiilor de întreținere și de plată; pentru analiza costului vieții, înscrisuri privind cheltuielile invocate și costurile certe ori estimate ale procesului. [31] [26] [7]
- Declarația despre ajutorul anterior: arată dacă în ultimele 12 luni ai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză și în ce cuantum. Declarația este cerută și când răspunsul este negativ. [31]
- Traducerile: pentru România, cererea și documentele justificative se depun traduse în română; pentru alt stat participant, verifică limba acceptată de autoritatea destinatară. [39] [40] [41]
Adeverințele de venit, dovezile prestațiilor sociale, documentele de stare civilă sau de școlarizare, contractul și plățile chiriei, titlul și dovada întreținerii, precum și estimările de onorarii sunt exemple de înscrisuri utile, în funcție de afirmațiile din cerere. Ele nu reprezintă o listă închisă și nu toate sunt necesare în orice caz; instanța poate cere completări. [32] [30] [31] [34]
Cererea de ajutor este scutită de taxă de timbru. Cererile și documentele conexe transmise ori primite potrivit capitolului transfrontalier sunt scutite de legalizare sau de o formalitate echivalentă. Această scutire privește circuitul ajutorului; nu decide automat formalitățile pentru orice probă străină folosită ulterior pe fondul divorțului ori partajului. [42] [43]
Dacă procesul sau executarea sunt în România
Cererea se soluționează de instanța competentă pentru cauza în care ceri ajutorul; pentru punerea în executare a hotărârii, de instanța de executare. Într-un proces deja înregistrat, ea este soluționată de regulă de completul cauzei principale. Pentru situațiile transfrontaliere din art. 41, dacă instanța competentă nu poate fi determinată la data cererii, competența specială revine Tribunalului București; asistența extrajudiciară în această situație este asigurată de Baroul București. [44] [45] [46] [47]
Ai trei rute prevăzute de art. 41: prin autoritatea centrală a statului de domiciliu sau de reședință, prin autoritatea centrală română sau direct la instanța română competentă. Ministerul Justiției este autoritatea centrală română; când primește cererea pentru România, trebuie să o transmită instanței competente. Ministerul nu înlocuiește instanța în decizia asupra eligibilității tale. [48] [49] [50] [51] [52] [53]
În atlasul e-Justice, fișa României, actualizată la 14 februarie 2024, indică Ministerul Justiției, Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, serviciul pentru materie civilă și comercială, str. Apolodor 17, sector 5, București 050741. Sunt indicate și adresa ddit@just.ro pentru contact, transmiterea prin poștă și limba română pentru cerere și acte. Verifică fișa autorității la expediere; folosirea adresei de contact pentru întrebări nu trebuie confundată cu confirmarea depunerii valabile. Pentru o depunere direct la instanță, păstrează dovada înregistrării ori dovada primirii prin canalul procedural utilizat. [54] [55] [56] [57] [58]
Ajutorul se acordă de la data cererii și se menține în etapa procesuală pentru care a fost solicitat. Cere-l înainte de cheltuiala pe care vrei să o acopere, pe cât permite situația, și indică termenele urgente ale dosarului; nu presupune că toate cheltuielile trecute vor fi restituite. Pentru calea de atac există reguli separate, explicate mai jos. [59] [60]
Dacă locuiesc în România și procesul este în alt stat UE participant
Poți cere asistența Ministerului Justiției pentru pregătirea cererii către autoritatea străină, în condițiile OUG nr. 51/2008. Art. 45 prevede consultanță juridică gratuită, verificarea actelor necesare potrivit cerințelor statului solicitat și asigurarea traducerii cererii și documentelor conexe. Poți folosi și ruta directă către autoritatea de primire din statul procesului sau executării, prevăzută de directivă. [9] [61] [62]
Ministerul transmite cererea către autoritatea străină competentă în 15 zile de la primirea cererii și documentelor conexe traduse. Directiva precizează că dosarul trebuie să fie complet, în limba acceptată. Cele 15 zile sunt termenul de transmitere a dosarului pregătit, nu un termen în care instanța străină trebuie să acorde ajutorul. Cere și păstrează data înregistrării dosarului complet, dovada transmiterii și datele autorității de primire. [63] [64]
Autoritatea statului procesului decide asupra ajutorului potrivit legii acelui stat, în cadrul garanțiilor directivei. Nu aplica automat cererii străine pragurile de 25% și 50%, plafonul de 10 salarii sau termenul românesc de reexaminare. Consultă în atlasul european autoritatea, limba, probele și calea de contestare aplicabile statului respectiv. [10] [65] [66] [38]
Ministerul poate refuza transmiterea unei cereri vădit neîntemeiate sau din afara domeniului directivei. Cere motivarea scrisă și păstrează dovada datei comunicării: garanțiile europene privind motivarea și posibilitatea revizuirii se aplică și refuzului de transmitere. Reexaminarea de 5 zile din art. 15 din OUG nr. 51/2008 privește încheierea instanței române asupra ajutorului. [67] [68] [69] [66] [70]
Contestarea refuzului Ministerului are un traseu administrativ. În lipsa unei căi speciale prevăzute în art. 46, aplicarea regulilor generale din Legea nr. 554/2004 conduce la controlul refuzului sau al neefectuării operațiunii necesare exercitării dreptului, cu posibilitatea de a cere obligarea autorității să efectueze operațiunea. Aceasta este o aplicare a normelor generale la rolul Ministerului, nu o soluție judecătorească automată în orice dosar. Un refuz este „nejustificat” în sensul legii dacă exprimă exces de putere; simplul dezacord cu rezultatul nu dovedește această condiție. [148] [142] [128] [67]
Distinge natura documentului primit. Dacă este atacat un refuz nejustificat sau lipsa răspunsului, asimilate actului administrativ de art. 2 alin. (2), plângerea prealabilă nu este obligatorie. Dacă documentul este un act administrativ individual adresat ție pentru care se aplică regula generală, cere revocarea sa autorității emitente în 30 de zile de la comunicare; depășirea acestui termen este admisă numai pentru motive temeinice, fără a trece de 6 luni de la emitere. De aceea, păstrează documentul integral, nu doar un rezumat telefonic al refuzului. [129] [131] [130]
Acțiunea judiciară are, ca regulă, termen de 6 luni de la comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă, comunicarea refuzului nejustificat sau expirarea termenului legal de soluționare, după situația aplicabilă. Pentru actul administrativ individual există excepția motivelor temeinice și limita de un an din art. 11 alin. (2), raportată la reperul legal aplicabil; ea nu prelungește automat orice refuz. Cele 6 luni sunt termen de prescripție, iar limita de un an este termen de decădere. [135] [136] [137] [138] [139] [140]
Pentru un act al unei autorități publice centrale, competența materială revine, ca regulă, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel. Pentru reclamantul privat cu domiciliul în România, art. 10 alin. (3) indică exclusiv instanța de la domiciliul său; dacă domiciliul este în alt stat, competența teritorială trebuie determinată după acea situație, fără a presupune automat Bucureștiul. Anexează refuzul, cererea cu numărul și data înregistrării și, când este obligatorie, dovada procedurii prealabile. Hotărârea primei instanțe poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare; recursul împotriva hotărârii curții de apel se soluționează de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acest control privește conduita autorității române; decizia de acordare a ajutorului pentru procesul străin rămâne la autoritatea competentă din statul respectiv. [133] [134] [141] [143] [144] [10]
Dacă autoritatea străină respinge cererea transmisă în condițiile art. 45, Ministerul Justiției va cere restituirea cheltuielilor de traducere. Prin urmare, asigurarea traducerii la transmitere nu înseamnă gratuitate definitivă în orice rezultat. [71]
Traduceri, interpret și deplasarea la instanță
Pentru cererile transfrontaliere admise în România, art. 44 adaugă cheltuielile traducerii înscrisurilor solicitate de instanță ori de autoritatea jurisdicțională pentru soluționarea cauzei, interpretul în procedura respectivă și deplasarea în România cerută de instanță ori de autoritate sau impusă de prezența obligatorie prevăzută de lege. Nu orice deplasare personală ori traducere comandată din proprie inițiativă intră automat în aceste categorii. [72] [73] [74]
Există o precizare esențială pentru actele care dovedesc chiar dreptul la ajutor. În cauza Šalplachta, C-670/15, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că ajutorul acordat de statul instanței include și costurile traducerii documentelor anexate necesare soluționării cererii de ajutor, inclusiv când solicitantul s-a adresat direct autorității de primire. Hotărârea nu autorizează rambursarea tuturor traducerilor posibile și nu elimină condițiile de acordare a ajutorului. [75] [76] [77]
Indică documentele, de ce sunt necesare, cine a cerut traducerea și costul estimat ori deja suportat; păstrează factura și dovada plății, dacă există. Pentru deplasare, atașează dispoziția instanței sau explică norma care impune prezența și cere expres acoperirea costului. Sunt modalități practice de a proba necesitatea cheltuielii, care rămâne supusă verificării instanței. [35] [74] [78]
Decizia în România și reexaminarea refuzului
Instanța soluționează cererea fără citarea părților, în camera de consiliu, prin încheiere motivată. Poate cere lămuriri, dovezi sau informații autorităților. Păstrează data și dovada comunicării încheierii, inclusiv plicul ori confirmarea comunicării electronice, deoarece de aici se calculează termenul de reexaminare. [53] [34] [70]
Împotriva încheierii de respingere poți formula cerere de reexaminare în 5 zile de la comunicare, la instanța care a pronunțat-o. Arată concret ce condiție ori probă a fost apreciată greșit: perioada veniturilor, familia, cheltuielile dovedite, costul vieții sau forma de ajutor solicitată. Cererea este soluționată de alt complet, în camera de consiliu; această procedură nu se confundă cu apelul asupra divorțului sau partajului. [70] [79] [7]
Pentru un termen procedural pe zile, Codul de procedură civilă nu include în calcul ziua de început și nici ziua în care termenul se împlinește. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. La registratură contează închiderea programului; pentru poștă recomandată, curierul prevăzut de lege, fax ori e-mail se aplică regulile și dovezile specifice din art. 183. Pentru fax sau e-mail păstrează dovada datei și orei primirii în sistemul instanței, nu doar un mesaj salvat la tine. [80] [81] [82] [57] [58]
Nerespectarea unui termen procedural poate atrage decăderea. Dacă întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, repunerea în termen are condițiile art. 186 din Codul de procedură civilă (CPC) și presupune și efectuarea actului omis. Pentru o cale de atac, termenul cererii de repunere urmează durata căii de atac; nu aplica mecanic termenul general de 15 zile tuturor situațiilor. [83] [84] [85]
Art. 15 din OUG nr. 51/2008 nu fixează un termen general de 15 zile în care instanța trebuie să soluționeze cererea judiciară. Termenul de 15 zile pentru transmiterea transfrontalieră și termenul de 15 zile lucrătoare pentru asistența extrajudiciară au obiecte diferite. [53] [63] [86]
Încheierea prin care se soluționează reexaminarea este definitivă pentru procedurile guvernate de noul CPC: formularea „irevocabilă” din art. 15 alin. (3) din OUG se citește în acest sens potrivit art. 8 din Legea nr. 76/2012. [79] [126] [127]
Ajutorul pentru apel sau recurs și desemnarea avocatului
Pentru exercitarea unei căi de atac trebuie o nouă cerere de ajutor. Ea se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, obligatoriu în termenul acelei căi de atac, și este soluționată urgent de alt complet decât cel care a judecat fondul. Acordarea anterioară a ajutorului nu înlocuiește această cerere. [60] [87]
Depunerea cererii de ajutor întrerupe termenul căii de atac o singură dată, dacă înscrisurile justificative din art. 14 sunt depuse în cel mult 10 zile. Ca regulă, un nou termen al căii de atac începe la comunicarea încheierii asupra ajutorului ori, după caz, asupra reexaminării. Dacă ajutorul este acordat prin avocat, art. 13 alin. (5) prevede începutul noului termen de la desemnarea avocatului. [88] [89]
În această situație, instanța comunică imediat încheierea beneficiarului și baroului; baroul trebuie să desemneze în 48 de ore un avocat care poate pleda în apel ori recurs, apoi să comunice desemnarea și identitatea avocatului instanței și solicitantului în cel mult 48 de ore. Păstrează aceste comunicări: data desemnării are efect asupra termenului căii de atac. [90] [89]
În procedura obișnuită de desemnare, Legea nr. 51/1995 prevede 3 zile pentru decanul baroului. Beneficiarul poate solicita un anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii. Avocatul desemnat nu poate primi de la client remunerații ori recompense suplimentare pentru această asistență, nici sub denumirea de cheltuieli. Refuzul nejustificat sau renunțarea unilaterală nejustificată a beneficiarului la asistența desemnată duce la încetarea ajutorului în această formă. [91] [92] [93]
Regula întreruperii din art. 13 privește ajutorul pentru exercitarea căii de atac în condițiile sale. Nu o folosi ca presupunere că orice formular european de ajutor suspendă automat orice termen al cauzei. Când ai un termen apropiat, comunică-l autorității și ia separat măsurile necesare pentru actul procesual. [87] [94]
Consiliere înainte de proces și asistență extrajudiciară
Ajutorul poate include consultații, formularea de cereri și demersuri în fața autorităților nejurisdicționale, potrivit OUG nr. 51/2008 și Legii nr. 51/1995. Pentru asistența extrajudiciară te adresezi Serviciului de asistență judiciară al baroului, folosind cererea și probele cerute de această procedură. Consultanța oferită de Ministerul Justiției pentru transmiterea unei cereri într-un alt stat participant are temeiul propriu din art. 45. [95] [96] [97] [9]
Legea nr. 51/1995 enumeră pentru dovada situației materiale, după caz, adeverințe de venit sau prestații, acte privind familia și copiii, dizabilitatea, declarații despre alte venituri și patrimoniu, dovezi despre bunuri impozabile și alte acte necesare. Cere baroului modelul și lista potrivită situației tale; acestea se adaugă explicației concrete a nevoii de asistență. [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104]
Cererea extrajudiciară se soluționează în cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrare; decizia se comunică în 5 zile lucrătoare de la emitere. Refuzul poate fi contestat la consiliul baroului în 5 zile de la comunicare, iar consiliul soluționează contestația urgent, la prima sa ședință. Textul califică primele două termene drept lucrătoare, dar nu folosește această calificare pentru termenul contestației. [86] [105] [106] [107]
Dacă întârzierea ar prejudicia drepturile unei persoane lipsite de mijloace materiale, decanul baroului poate aproba, în cazuri de excepție, asistența de specialitate gratuită. Expune și dovedește urgența. În plus, OUG nr. 51/2008 prevede că avocatul care a dat asistența extrajudiciară nu poate acorda asistența judiciară aceleiași persoane pentru același drept sau interes când beneficiarul introduce acțiunea; nu presupune continuitatea automată a aceluiași avocat. [108] [109]
Costuri care rămân și situații de restituire
Ajutorul nu garantează câștigarea procesului și nu te exonerează de toate consecințele financiare. Dacă pierzi, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți pot rămâne în sarcina ta, potrivit avertizării prevăzute la primirea cererii. Costurile avansate de stat rămân, de regulă, la stat, dar instanța poate dispune restituirea integrală ori parțială dacă pierderea a fost cauzată de comportamentul tău nediligent sau acțiunea a fost constatată ca abuzivă. [110] [111] [112]
La partaj contează și art. 50²: dacă, prin hotărâre judecătorească, beneficiarul dobândește bunuri ori drepturi de creanță care depășesc de 10 ori valoarea ajutorului acordat, legea impune restituirea ajutorului, la stadiul definitiv cerut de lege. OUG folosește sintagma „definitivă și irevocabilă”; pentru procedurile guvernate de noul Cod de procedură civilă, aceasta se citește hotărâre definitivă, potrivit art. 8 din Legea nr. 76/2012. Pentru procedurile vechi se verifică legea procesuală aplicabilă. [113] [126] [127] [121]
Raportul dintre bunurile sau creanțele dobândite și ajutor este diferit de plafonul de 10 salarii minime al finanțării. Comparația din art. 50² se face cu valoarea ajutorului efectiv acordat, nu cu 43.250 lei doar pentru că această sumă reprezintă echivalentul plafonului la salariul minim indicat. [113] [20]
Dacă situația materială se îmbunătățește până la nivelul la care poți suporta costurile procesului, dreptul la ajutor se stinge. Nu ascunde schimbările sau sursele de venit: reaua-credință prin ascunderea adevărului poate duce la restituirea, ca despăgubire, a sumelor pentru care ai obținut scutirea și la o amendă de până la 5 ori suma obținută nejustificat. Împotriva acestei încheieri există reexaminare în 5 zile de la comunicare, cu motive pentru înlăturarea sau reducerea despăgubirii ori amenzii. [114] [115] [116]
Instanța poate refuza ajutorul cerut abuziv, cu cost estimat disproporționat față de obiect, fără interes legitim sau pentru o acțiune contrară ordinii publice ori constituționale. Evaluarea nu trebuie confundată cu o respingere automată doar fiindcă litigiul de familie nu are un preț simplu: directiva cere și luarea în considerare a importanței cauzei pentru solicitant. [28] [117]
Gratuitatea unui regim special nu se extinde asupra întregului litigiu
OUG nr. 51/2008 recunoaște situațiile în care o lege specială acordă asistență independent de venit, dar numai pentru drepturile ori interesele legate de situația specială. De asemenea, păstrează efectul instrumentelor europene și tratatelor care prevăd un acces internațional obligatoriu, total și gratuit. Existența unui copil sau a unei cereri de întreținere într-un dosar nu justifică, singură, presupunerea că toate costurile divorțului, partajului și celorlalte capete de cerere sunt acoperite gratuit. [118] [119]
Pentru recuperarea internațională a întreținerii, citește ghidul despre sprijinul autorităților pentru recuperarea pensiei din alt stat. Identifică mai întâi regimul aplicabil cererii tale, apoi folosește mecanismul general pentru ceea ce intră în domeniul lui. [119]
Termene și repere procedurale
Întreruperea se produce o singură dată; nu toate cererile de ajutor întrerup toate termenele. [88]
- Interval
48 de ore pentru desemnare; cel mult 48 de ore pentru comunicarea desemnării. [90]
- De când începe
Încheierea de admitere se comunică de îndată baroului; data desemnării și datele avocatului se comunică după desemnare. [90]
- Cum se aplică
- Consecințe
Data desemnării trebuie păstrată și verificată pentru calculul căii de atac. [89]
- Interval
Cel mult 15 zile lucrătoare [86]
- De când începe
Înregistrarea cererii la Serviciul de asistență judiciară al baroului. [86]
- Cum se aplică
Sunt zile lucrătoare, conform calificării exprese din lege; păstrează numărul și data înregistrării. [86]
- Consecințe
Se emite decizie de admitere ori respingere; textul nu prevede admitere tacită. [86]
Data comunicării declanșează termenul distinct de contestare a refuzului. [106]
- Interval
5 zile [106]
- De când începe
Comunicarea deciziei de respingere. [106]
- Cum se aplică
Legea nu numește acest termen „lucrător”; depune contestația la consiliul baroului în termenul de 5 zile prevăzut de text. [106]
- Consecințe
Respectarea termenului păstrează accesul la contestația reglementată de Legea nr. 51/1995. [106]
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
- Consecințe
Termenul de 6 luni este de prescripție; limita de un an din excepție este de decădere. [140]
Lista de pași
Alege și motivează formele de ajutor cerute: avocat, profesionist, executor sau facilități pentru taxe. [20]
Dacă pragul este depășit, explică și dovedește costul vieții, cheltuielile necesare și costul procesului. [7]
Atașează probele veniturilor și obligațiilor de plată, precum și declarația despre ajutorul din ultimele 12 luni. [31]
Întrebări frecvente
Locuiesc într-un stat mai scump și depășesc pragul de venit din România. Mai pot primi ajutor?
Da. Art. 8 alin. (3) cere analiza veniturilor, cheltuielilor dovedite și costurilor certe ori estimate ale procesului, inclusiv diferența de cost al vieții. Prezintă un buget verificabil și înscrisurile care arată de ce venitul nu permite plata procesului. Depășirea pragului nu produce singură refuzul, dar nici costul vieții din alt stat nu conferă ajutor automat. [7] [8]
Cum obțin ajutor pentru un litigiu de familie transfrontalier?
Identifică statul procesului sau al executării, forma de ajutor, domiciliul sau reședința și autoritatea competentă. Pentru România, completează formularul, anexează veniturile, obligațiile de plată, declarația despre ajutorul din ultimele 12 luni și traducerile în română; depune cererea direct la instanța competentă sau prin autoritatea centrală. Dacă locuiești în România și litigiul este în alt stat UE participant, Ministerul Justiției te asistă în pregătire și transmitere, iar statul solicitat decide. [31] [48] [49] [50] [39] [9] [10]
Trebuie să plătesc o taxă pentru cererea de ajutor?
Pot depune direct în statul procesului, fără autoritatea din statul meu de reședință?
În 15 zile trebuie să primesc aprobarea?
Nu. Pentru circuitul prin Ministerul Justiției, cele 15 zile privesc transmiterea dosarului complet și tradus către autoritatea străină. Cererea judiciară română și cererea extrajudiciară la barou au proceduri distincte; baroul are termenul de 15 zile lucrătoare prevăzut de Legea nr. 51/1995. [63] [64] [53] [86]
Dacă am primit ajutor la fond, îl am automat și pentru apel?
Pentru exercitarea căii de atac se depune o nouă cerere, la instanța a cărei hotărâre este atacată, în termenul căii de atac. Întreruperea acestui termen are condiții precise, inclusiv depunerea înscrisurilor în cel mult 10 zile; pentru avocat există regula începutului noului termen de la desemnare. [60] [87] [88] [89]
Dacă obțin bunuri la partaj, mai trebuie să restitui ajutorul?
Da. Art. 50² impune restituirea dacă bunurile ori creanțele dobândite prin hotărâre depășesc de 10 ori ajutorul acordat, la stadiul cerut de lege. În procedurile noului CPC, sintagma „definitivă și irevocabilă” se citește hotărâre definitivă. Această regulă este diferită de plafonul anual de 10 salarii minime pentru unele forme de ajutor. [113] [126] [127] [20]
De reținut
Arată cele 16 idei principale ale ghidului
Plafonul de 10 salarii într-un an privește formele de la art. 6 lit. a)–c) din OUG nr. 51/2008, nu facilitățile pentru taxe de la lit. d). [20]
Pentru instanța nedeterminabilă în ipoteza transfrontalieră specială, competența aparține Tribunalului București. [46]
Ajutorul prin statul instanței include traducerile documentelor necesare cererii, potrivit hotărârii CJUE în cauza Šalplachta. [75]
Deplasările în România sunt acoperite în condițiile art. 44 lit. c) din OUG nr. 51/2008, fără promisiunea decontării tuturor călătoriilor. [74]
Respingerea cererii transmise potrivit art. 45 din OUG nr. 51/2008 determină cererea Ministerului de restituire a costurilor traducerii. [71]
Cererea și probele, pe baza listei de verificare
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: HG nr. 146/2026 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3Ajutorul public judiciar prevăzut de prezenta ordonanță de urgență se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. a)a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. b)b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 6: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. d)d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (3)(3) Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (4) · textul original, în limba englezăThresholds defined according to paragraph 3 of this Article may not prevent legal aid applicants who are above the thresholds from being granted legal aid if they prove that they are unable to pay the cost of the proceedings referred to in Article 3(2) as a result of differences in the cost of living between the Member States of domicile or habitual residence and of the forum.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 45 alin. (1)(1) Cetățenii români, precum și cetățenii străini și apatrizii, cu domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul României, beneficiază de consultanță juridică gratuită din partea autorității centrale române, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în vederea obținerii asistenței juridice în cauze de competența instanțelor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru executarea unei hotărâri pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, în condițiile prevăzute de legea acelui stat. Autoritatea centrală română asistă solicitantul, asigurându-se ca cererea, completată conform anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, să fie însoțită de toate documentele conexe pretinse de autoritatea competentă a statului solicitat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12 · textul original, în limba englezăLegal aid shall be granted or refused by the competent authority of the Member State in which the court is sitting, without prejudice to Article 8.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) · textul original, în limba englezăFor the purposes of this Directive, a cross-border dispute is one where the party applying for legal aid in the context of this Directive is domiciled or habitually resident in a Member State other than the Member State where the court is sitting or where the decision is to be enforced.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (3) · textul original, în limba englezăThe relevant moment to determine if there is a cross-border dispute is the time when the application is submitted, in accordance with this Directive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (2) · textul original, în limba englezăIt shall apply, in cross-border disputes, to civil and commercial matters whatever the nature of the court or tribunal. It shall not extend, in particular, to revenue, customs or administrative matters.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) · textul original, în limba englezăNatural persons involved in a dispute covered by this Directive shall be entitled to receive appropriate legal aid in order to ensure their effective access to justice in accordance with the conditions laid down in this Directive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (3) · textul original, în limba englezăIn this Directive, ‘Member State’ shall mean Member States with the exception of Denmark.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)(1) Prezenta ordonanță de urgență este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)(2) Pentru a determina dacă solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplică legea română. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României, pentru a se stabili dacă acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru se aplică legea statului membru în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2¹ alin. (1)(1) Prezenta ordonanță de urgență este aplicabilă și în cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul României ori al altui stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care între România și statul al cărui cetățean este solicitantul sau pe al cărui teritoriu își are domiciliul există o legătură convențională care conține dispoziții referitoare la accesul internațional la justiție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2¹ alin. (2)(2) Pentru statele cu care România nu are legături convenționale, accesul internațional la justiție poate fi acordat în baza curtoaziei internaționale, sub rezerva principiului reciprocității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii de bază minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (1)(1) În cazul încuviințării cererii de ajutor public judiciar, sub forma plății onorariului expertului, traducătorului sau interpretului, prin încheierea de încuviințare a asistenței se stabilește și onorariul provizoriu cuvenit acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (2)(2) După prestarea serviciului pentru care s-a plătit onorariul provizoriu, instanța va stabili onorariul definitiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxelor judiciare, prin încheiere se vor stabili fie scutirea de plată, fie, după caz, cota de reducere, termenele de plată și cuantumul ratelor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1)(1) În cazul în care taxele judiciare datorate sunt mai mari decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar, eșalonarea plății se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depășească jumătate din venitul net pe familie, dacă instanța nu apreciază necesar a se acordă o altă formă de ajutor, mai favorabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (2)(2) Eșalonarea plății taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2)(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (1)(1) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (3)(3) Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesități de bază, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1)(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1)(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (3)(3) Instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1)(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49Cererile pentru acordarea ajutorului public judiciar, formulate conform prezentului capitol, se întocmesc potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Portalul european e-Justiție — Formulare de asistență judiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. autorități și cele două formulareAutorităţile de transmitere sunt competente pentru trimiterea cererilor. Autorităţile de primire sunt competente pentru primirea cererilor. Directiva oferă două formulare tip, unul pentru cererile de asistenţă judiciară, iar celălalt pentru transmiterea cererilor de asistenţă judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Portalul european e-Justiție — Formulare de asistență judiciarăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea Trimiterea formularelor către autoritatea competentă### Trimiterea formularelor către autoritatea competentă Pentru a depune formularele completate, vă rugăm să urmați informațiile furnizate de autoritatea competentă relevantă, disponibile în secțiunea Atlasul judiciar european.Această secțiune oferă informații privind modalitățile de comunicare acceptate, inclusiv depunerea formularului, și conține o funcție de căutare care vă ajută să identificați autoritatea corectă căreia trebuie să îi transmiteți formularele. În plus, în această secțiune sunt disponibile și informații suplimentare, cum ar fi datele de contact și legislația națională. Dacă doriți să completați un formular online, faceți clic pe unul dintre linkurile de mai jos. De asemenea, puteți recupera o ciornă salvată utilizând butonul „Încărcare ciornă”.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (2)(2) Cererea, precum și înscrisurile doveditoare se depun traduse în limba română.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2) lit. a) · textul original, în limba engleză(a) the official language or one of the languages of the Member State of the competent receiving authority which corresponds to one of the languages of the Community institutions; or
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2) lit. b) · textul original, în limba engleză(b) another language which that Member State has indicated it can accept in accordance with Article 14(3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (2)(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47Cererile și documentele conexe, transmise sau primite în conformitate cu prevederile prezentului capitol, sunt scutite de formalitatea legalizării sau de orice altă formalitate echivalentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competența instanței de executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (3)(3) Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluționează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluționarea cererii principale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 43 alin. (1)(1) În situațiile reglementate de prezenta secțiune, în cazul în care, la data formulării cererii de ajutor public judiciar, nu se poate determina instanța competentă potrivit art. 11, cererea se soluționează de Tribunalul București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 43 alin. (2)(2) Asistența extrajudiciară se asigură, în situația prevăzută la alin. (1), de Baroul București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (1) lit. a)a) fie prin intermediul autorității centrale a statului membru de domiciliu sau de reședință al solicitantului; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (1) lit. b)b) fie prin intermediul autorității centrale române; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (1) lit. c)c) fie direct la instanța română competentă potrivit art. 11. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42Când cererea este depusă prin intermediul autorității centrale române, aceasta are obligația transmiterii către instanța competentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48Se desemnează Ministerul Justiției ca autoritate centrală română în materia acordării ajutorului public judiciar, în sensul Directivei (CE) nr. 8/2003 .
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1)(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Portalul european e-Justiție — Asistența judiciară: RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14(2), first indent — transmitting authority · textul original, în limba englezăArticle 14(2), first indent - Names and addresses of the competent receiving or transmitting authorities The Romanian transmitting authority is the Ministry of Justice, Directorate for International Law and Judicial Cooperation (Ministerul Justiţiei, Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară) Service for international judicial cooperation in civil and commercial matters (Serviciul Cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi comercială) Str. Apolodor 17, Sector 5, Bucharest 050741 Tel.: + 40372041077, Fax: + 40372041079, Fax: + 40372041084 Email: ddit@just.ro
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Portalul european e-Justiție — Asistența judiciară: RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14(2), third indent — methods · textul original, în limba englezăArticle 14(2), third indent - Available methods of receiving applications Applications must be sent by post.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Portalul european e-Justiție — Asistența judiciară: RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14(2), fourth indent — languages · textul original, în limba englezăArticle 14(2), fourth indent - Languages that may be used for completion of the application The application and supporting documents must be translated into Romanian and lodged in that language.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (1)(1) Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecății, de la data formulării cererii de către persoana interesată, și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)(1) Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 45 alin. (2) teza introductivă(2) Autoritatea centrală română asigură traducerea cererii și a documentelor conexe necesare. Traducerea se face:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1) lit. b) · textul original, în limba engleză(b) the competent authority of the Member State in which the court is sitting or where the decision is to be enforced (receiving authority).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 45 alin. (3)(3) Autoritatea centrală română, în termen de 15 zile de la data primirii cererii și a documentelor conexe, traduse conform alin. (2), le transmite autorității de primire competente a acelui stat membru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (4) · textul original, în limba englezăThe competent transmitting authority shall assist the applicant in ensuring that the application is accompanied by all the supporting documents known by it to be required to enable the application to be determined. It shall also assist the applicant in providing any necessary translation of the supporting documents, in accordance with Article 8(b). The competent transmitting authority shall transmit the application to the competent receiving authority in the other Member State within 15 days of the receipt of the application duly completed in one of the languages referred to in paragraph 2, and the supporting documents, translated, where necessary, into one of those languages.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2) · textul original, în limba englezăThe economic situation of a person shall be assessed by the competent authority of the Member State in which the court is sitting, in the light of various objective factors such as income, capital or family situation, including an assessment of the resources of persons who are financially dependant on the applicant.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (3) · textul original, în limba englezăMember States shall make provision for review of or appeals against decisions rejecting legal aid applications. Member States may exempt cases where the request for legal aid is rejected by a court or tribunal against whose decision on the subject of the case there is no judicial remedy under national law or by a court of appeal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 46 alin. (1)(1) Autoritatea centrală română poate refuza transmiterea unei cereri de asistență juridică într-un alt stat membru dacă o astfel de cerere este vădit neîntemeiată sau excedează domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003 .
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3) teza finală · textul original, în limba englezăThe conditions referred to in Article 15(2) and (3) apply to such decisions.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2) · textul original, în limba englezăWhere applications are totally or partially rejected, the reasons for rejection shall be given.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 46 alin. (2)(2) În cazul în care cererea de asistență juridică formulată și transmisă potrivit art. 45 este respinsă de autoritatea competentă a statului membru solicitat, autoritatea centrală română va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 lit. a)a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar și care au fost solicitate de instanță sau de autoritatea cu atribuții jurisdicționale în vederea soluționării cauzei; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 lit. b)b) asigurarea unui interpret în procedurile în fața instanței/autorității cu atribuții jurisdicționale; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 lit. c)c) cheltuielile deplasării în România, pe care beneficiarul asistenței sau o altă persoană trebuie să o facă la cererea instanței ori a autorității cu atribuții jurisdicționale ori în cazul în care legea prevede prezența obligatorie a uneia dintre aceste persoane. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Hotărârea CJUE din 26 iulie 2017, cauza C-670/15, ŠalplachtaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivPentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară: Articolele 3, 8 și 12 din Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, coroborate, trebuie să fie interpretate în sensul că asistența judiciară acordată de statul membru al instanței, în care o persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru a introdus o cerere de asistență judiciară în cadrul unui litigiu transfrontalier, include și cheltuielile efectuate de această persoană pentru traducerea documentelor anexate necesare soluționării acestei cereri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Hotărârea CJUE din 26 iulie 2017, cauza C-670/15, ŠalplachtaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 42Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctului 29 din prezenta hotărâre, articolul 13 din Directiva 2003/8 îi oferă solicitantului asistenței judiciare alegerea între două opțiuni alternative și neierarhizate, permițându-i să introducă cererea sa de asistență judiciară fie în fața autorității expeditoare, fie în fața autorității primitoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Hotărârea CJUE din 26 iulie 2017, cauza C-670/15, ŠalplachtaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 44În plus, după cum a arătat avocatul general la punctul 46 din concluzii, o asemenea excludere ar putea conduce la o soluție procedurală mai oneroasă pentru solicitantul asistenței judiciare. Astfel, în loc să depună cererea sa de asistență judiciară direct la instanța competentă să soluționeze litigiul pe fond, solicitantul menționat ar fi obligat să inițieze două proceduri distincte, prima în fața instanței competente din statul membru al instanței, în vederea respectării termenelor procedurale, iar a doua înaintea autorităților din statul membru în care are domiciliul sau reședința obișnuită, pentru a obține rambursarea cheltuielilor efectuate în legătură cu cererea de asistență judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Hotărârea CJUE din 26 iulie 2017, cauza C-670/15, ŠalplachtaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 47Ținând seama de cele care precedă, este necesar să se răspundă la întrebarea preliminară adresată că articolele 3, 8 și 12 din Directiva 2003/8, coroborate, trebuie să fie interpretate în sensul că asistența judiciară acordată de statul membru al instanței, în care o persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru a introdus o cerere de asistență judiciară în cadrul unui litigiu transfrontalier, include și cheltuielile efectuate de această persoană pentru traducerea documentelor anexate necesare soluționării acestei cereri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (3)(3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (3)Cererea de acordare a asistenței extrajudiciare se depune la serviciul de asistență judiciară și se soluționează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (5)(5) De la data desemnării avocatului potrivit alin. (4) începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (4)(4) În cazul admiterii cererii de ajutor public judiciar în condițiile art. 6 lit. a), instanța comunică de îndată încheierea solicitantului și baroului de avocați. Baroul este obligat să desemneze în 48 de ore un avocat cu drept de a pleda în fața instanței de apel sau, după caz, de recurs. Data desemnării avocatului și datele de identificare a acestuia se comunică instanței și solicitantului în cel mult 48 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 71 alin. (2)Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligația de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în conditiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 74Avocatul care acordă asistență judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remunerație sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 72 alin. (3)Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunțarea unilaterală și nejustificată a acestuia la asistența acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenței prin avocat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35 alin. (1)(1) Asistența prin avocat poate fi și extrajudiciară și constă în acordarea de consultații, formularea de cereri, petiții, sesizări, inițierea altor asemenea demersuri legale, precum și în reprezentarea în fața unor autorități sau instituții publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuții jurisdicționale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistența extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informații clare și accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituțiile competente, și, dacă este posibil, la condițiile, termenele și procedurile prevăzute de lege pentru recunoașterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35 alin. (2)(2) Asistența extrajudiciară se acordă conform prevederilor Legii nr. 51/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (1)Asistența extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, se acordă de Serviciul de asistență judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, care va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura solicitării de asistență, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 98: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. a)a) adeverință eliberată de autoritățile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislația privind ajutorul public judiciar, sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizație de șomaj sau asigurări sociale și altele asemenea, încasate pe aceeași perioadă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. b)b) livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 100: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. c)c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 101: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. d)d) declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 102: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. e)e) declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 103: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. g)g) dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 104: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2) lit. h)h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 105: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (7)Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 106: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (8)Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenței extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 107: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (9)Contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluționează de consiliul baroului, cu caracter de urgență la prima ședință a consiliului baroului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 108: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (2)În cazuri de excepție, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenței de specialitate juridică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 109: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36Avocatul care a acordat asistență extrajudiciară nu poate acorda asistență judiciară aceleiași persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiași drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenței extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 110: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (2)(2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 111: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (1)(1) Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 112: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (2)(2) Instanța poate dispune însă, odată cu soluționarea cauzei, obligarea părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acțiunea a fost exercitată abuziv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 113: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50²În situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzută la cap. III din prezenta ordonanță de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 114: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părții sau prin îmbunătățirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă față costurilor procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 115: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (2)(2) Dacă instanța constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum și la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obținut nejustificat scutirea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 116: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (3)(3) Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii și se soluționează de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 117: Directiva 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (3) · textul original, în limba englezăWhen taking a decision on the merits of an application and without prejudice to Article 5, Member States shall consider the importance of the individual case to the applicant but may also take into account the nature of the case when the applicant is claiming damage to his or her reputation but has suffered no material or financial loss or when the application concerns a claimarising directly out of the applicant's trade or self-employed profession.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 118: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8¹Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 119: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10¹Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internaționale încheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care conțin prevederi referitoare la angajamentele asumate de România privind accesul internațional la justiție în materie civilă, obligatoriu, total și gratuit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 122: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (3)(3) Stabilirea domiciliului sau a reședinței obișnuite se determină în funcție de data depunerii cererii de ajutor public judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 123: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 69 alin. (1) lit. a) · textul original, în limba engleză(a) Council Directive 2003/8/EC(85) shall apply to applications for legal aid that were received by the receiving authority before the end of the transition period. The requesting authority may request an acknowledgement of receipt within 7 days of the end of the transition period where it has doubts as to whether the request was received before that date;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 124: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 · textul original, în limba englezăThere shall be a transition or implementation period, which shall start on the date of entry into force of this Agreement and end on 31 December 2020.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 125: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (2)(2) Instanța poate acorda ajutorul public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, și persoanelor juridice fără scop lucrativ, cu sediul în România, numai atunci când, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, fără a justifica un interes personal, acestea acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În acest caz, ajutorul public judiciar se poate acorda când instanța apreciază că, față de datele referitoare la situația economico-financiară a acestor persoane juridice fără scop lucrativ, costurile procesului ar fi de natură să le afecteze în mod semnificativ activitatea curentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 126: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească "definitivă şi irevocabilă" sau, după caz, "irevocabilă" se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească "definitivă".
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 127: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 128: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. i)i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 129: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)(2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 130: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 131: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (5)(5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 132: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 133: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 134: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 135: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) partea introductivă(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 136: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. a)a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 137: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. b)b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 138: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. c)c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 139: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2)(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 140: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (5)(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 141: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 142: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1)(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 143: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 20 alin. (1)(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 144: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2)(2) Recursul împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar recursul împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel se judecă de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 145: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (1)(1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 146: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. h)h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 147: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4)(4) Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluționează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h)*).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 148: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 149: Decizia CCR nr. 559/2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2020. Din interpretarea gramaticală și teleologică a sintagmei „înscrisurile doveditoare ale veniturilor solicitantului și ale familiei sale“, Curtea observă că legiuitorul s-a referit la persoana fizică ce constituie obiectul reglementării juridice, la numărul singular și în formă articulată, pentru a înlătura orice confuzie. Utilizarea conjuncției „și“ în construcția normativă are rolul de a lega efectele normei de acțiunea tuturor subiecților - solicitantul și familia sa, dacă cea din urmă există.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 150: Decizia CCR nr. 559/2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2424. Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că persoanele fără venit sunt într-o situație diferită față de cele care încasează venituri, toate categoriile au însă posibilitatea efectivă a administrării probelor în ceea ce privește venitul sau lipsa acestuia, în ultimul caz prin solicitarea unei adeverințe de venit care se eliberează de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Așadar, dispozițiile criticate sunt în acord cu exigențele impuse de dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 16 din Constituție.
Textul în documentul-sursă ↗