PROBLEMA JURIDICĂ
La stabilirea tribunalului competent potrivit art. 1.099 CPC, serviciul de stare civilă care îndrumă solicitantul să obțină recunoașterea este partea care refuză recunoașterea, iar sediul său determină competența?
Faptele relevante
Solicitanta a cerut Tribunalului Teleorman recunoașterea în România a unei hotărâri de divorț pronunțate în Canada, în anul 2007. Fostul soț nu mai locuia în România, iar solicitanta nu îi cunoștea adresa actuală din străinătate. Tribunalul Teleorman a declinat cauza către Tribunalul București, care a declinat-o în sens invers, generând conflictul de competență. Situația de fapt și parcursul procesual sunt descrise în secțiunea I a deciziei.
Soluția
ÎCCJ a stabilit competența de soluționare în favoarea Tribunalului București, Secția a III-a civilă. Dispozitivul este definitiv. Hotărârea nu soluționează admiterea sau respingerea recunoașterii divorțului pe fondul condițiilor sale.
Motivarea, pe scurt
Recunoașterea este solicitată de partea care se prevalează de hotărârea străină, în contradictoriu cu partea din procesul în care aceasta a fost pronunțată, pentru autoritatea de lucru judecat. Serviciul de stare civilă nu avusese această calitate. Îndrumarea administrativă de a parcurge recunoașterea nu echivala cu refuzul relevant pentru competență. În circumstanțele cauzei, ÎCCJ a aplicat art. 1.099 alin. (2) CPC și a reținut competența Tribunalului București. Motivarea se află în secțiunea II a deciziei.
Ce putem învăța și ce limite are
Previne alegerea tribunalului numai după sediul serviciului de stare civilă și chemarea în judecată a acelei autorități în locul fostului soț din hotărârea străină.
Este o hotărâre individuală de regulator de competență, nu o decizie pronunțată în recurs în interesul legii ori o hotărâre prealabilă.
Soluția nu dovedește că toate divorțurile canadiene necesită recunoaștere judiciară; recunoașterea de plin drept și instrumentele prioritare se verifică separat.
Regula subsidiară a competenței Tribunalului București este aplicată în circumstanțele concrete; nu elimină regula principală bazată pe domiciliul părții relevante.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 4 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
pagina oficială
Recunoaşterea pe teritoriul României a unei hotărâri străine este reglementată prin dispoziţiile art. 1095 - 1102 din C. proc. civ.. În demersul procesual astfel reglementat, calitatea procesuală activă aparţine părţii care se prevalează de respectiva hotărâre, iar calitatea procesuală pasivă revine părţii în contradictoriu cu care a fost pronunţată hotărârea a cărei recunoaştere în România se solicită, scopul pentru care se solicită recunoaşterea fiind acela prevăzut în cuprinsul art. 1096 din C. proc. civ., şi anume de a beneficia de autoritatea de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗pagina oficială
În cauză, refuzul recunoaşterii hotărârii străine de către Serviciul de Stare Civilă din cadrul Primăriei Scrioaştea nu este relevant pentru determinarea competenţei, acesta nefiind partea în contradictoriu cu care a fost pronunţată respectiva hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗pagina oficială
Astfel, conduita acestei autorităţi nu echivalează cu noţiunea legală de refuz al recunoaşterii, ci cu o îndrumare a părţii să urmeze paşii legali în vederea recunoaşterii hotărârii străine pe teritoriul României, potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate.
Textul în documentul-sursă ↗pagina oficială
În consecinţă, neexistând nicio persoană care să fi refuzat efectiv recunoaşterea hotărârii, devin incidente dispoziţiile alin. (2) al art. 1099 din C. proc. civ., care prevăd că, în cazul imposibilităţii de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.