Recunoașterea în România a divorțului dintr-un stat din afara UE

Un divorț pronunțat într-un stat din afara Uniunii Europene poate fi recunoscut de plin drept în România sau poate necesita o cerere la tribunal. Alegerea depinde de tratatul aplicabil, cetățenia părților, autoritatea emitentă și condițiile hotărârii. Traducerea și apostila rezolvă cerințe documentare; ele nu stabilesc singure recunoașterea și nu actualizează actele românești. [1] [2] [3] [4]

ACTUALIZAT: 29 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 15 minute
CATEGORIE: Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale

Cuprins · 14 secțiuni

01Cui se adresează
02Primul pas: regimul divorțului și efectul urmărit
03Când există recunoaștere de plin drept
04Ce verifică tribunalul când este necesară recunoașterea judiciară
05Tribunalul competent și persoana chemată în proces
06Cererea și dosarul pentru instanță
07Apostilă, supralegalizare și traducere: trei verificări distincte
08Trebuie să participe ambii foști soți?
09Taxa și pașii până la hotărârea definitivă
10Înscrierea divorțului și o viitoare căsătorie în România
11Termene și repere
12Lista de pași
13Întrebări frecvente
14Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Persoane care trebuie să invoce în România un divorț străin din afara regimului european aplicabil.
Alegerea între recunoașterea de plin drept și cererea judiciară; documente, competență, participare și legătura cu actele românești.

✕ NU ACOPERĂ

Regimul complet al divorțurilor UE și tranziția britanică.
Analiza unui tratat bilateral determinat ori calificarea actelor private, religioase și unilaterale.
Recunoașterea și executarea autonomă a partajului, întreținerii și măsurilor privind copiii.
Procedura completă de înscriere a tuturor mențiunilor și contestarea hotărârii române.

Primul pas: regimul divorțului și efectul urmărit

Pornește de la hotărârea completă, statul și autoritatea care au emis-o, cetățenia fiecărui fost soț, data pornirii procedurii și dovada că divorțul este definitiv. Verifică mai întâi dacă un tratat internațional, o normă europeană aplicabilă în timp sau o lege specială înlătură ori completează regulile Codului de procedură civilă. Articolul 1.065 acordă prioritate acestor instrumente; simpla etichetă „stat din afara UE” nu închide verificarea. Pentru Regatul Unit, vezi Divorțul din Marea Britanie și folosirea lui în România. [1] [5] [6]

În acest regim, noțiunea de hotărâre străină cuprinde actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor, actele notariale și actele altor autorități competente dintr-un stat nemembru al UE. Denumirea „certificat de divorț” nu dovedește singură încadrarea: trebuie identificat actul care a desfăcut juridic căsătoria și competența emitentului. Pentru acte private, religioase, unilaterale sau un tratat particular, vezi Tratatul cu Republica Moldova și recunoașterea divorțului. [7]

Stabilește și ce ceri în România. Recunoașterea desfacerii căsătoriei, înscrierea mențiunii de divorț și executarea unor obligații patrimoniale sunt demersuri cu condiții proprii. Dacă hotărârea cuprinde și partaj, întreținere ori dispoziții despre copii, nu presupune că recunoașterea statutului matrimonial rezolvă toate aceste efecte. Pentru executare există reguli distincte și trebuie verificat regimul aplicabil fiecărui capăt. [8] [9] [4]

Când există recunoaștere de plin drept

Articolul 1.095 prevede recunoașterea de plin drept pentru hotărâri privind statutul personal, în ipotezele descrise de text:

Hotărârea se referă la statutul personal al cetățenilor statului în care a fost pronunțată.
Hotărârea a fost pronunțată într-un stat terț și a fost recunoscută mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți.
În lipsa acelei recunoașteri, hotărârea a fost pronunțată pe baza legii determinate ca aplicabilă potrivit dreptului internațional privat român, nu contravine ordinii publice de drept internațional privat român și a respectat dreptul la apărare. Aceste cerințe trebuie examinate împreună pentru această ipoteză. [2]

Prin urmare, nici cetățenia română a unui soț, nici caracterul definitiv al actului, privite izolat, nu răspund întregii întrebări. Pentru prima ipoteză identifici cetățenia relevantă; pentru a doua, recunoașterea în statul de cetățenie al fiecărei părți; pentru a treia, legea efectiv aplicată și respectarea garanțiilor indicate. Dubla cetățenie ori un act care nu explică legea aplicată cer o încadrare documentată, nu completarea informației prin presupuneri. [2]

Recunoașterea de plin drept înseamnă că efectul nu depinde de obținerea prealabilă a unei hotărâri române de recunoaștere. Totuși, când prezinți divorțul unei autorități, trebuie să dovedești actul și situația care permite recunoașterea. Pentru actele românești, normele de stare civilă aprobate prin HG nr. 255/2024 prevăd expres atât dosarul bazat pe o hotărâre română de recunoaștere, cât și dosarul pentru celelalte documente străine. Nu transforma prima variantă într-o obligație pentru orice divorț extracomunitar. [2] [10] [11]

Ce verifică tribunalul când este necesară recunoașterea judiciară

Pentru hotărârile care nu intră în recunoașterea de plin drept, articolul 1.096 cere cumulativ: caracter definitiv potrivit legii statului de origine; competența autorității străine potrivit legii sale, fără a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri fără legătură directă cu litigiul; reciprocitate privind efectele hotărârilor între România și statul de origine. [8] [12] [13] [14]

Reciprocitatea nu trebuie confundată cu existența obligatorie a unui tratat bilateral: în lipsa unui cadru convențional se examinează reciprocitatea de fapt. Curtea Constituțională a explicat această distincție în Decizia nr. 294/2016, precum și regula prezumției reciprocității de fapt până la dovada contrară stabilită prin mecanismul legal. Nu trata lipsa unui tratat drept refuz automat și nici nu inventa un „certificat de reciprocitate” pe care fiecare solicitant ar trebui obligatoriu să îl procure. [15] [16]

Dacă partea care a pierdut procesul nu a participat în străinătate, trebuie verificat că a primit în timp util citația pentru dezbaterea fondului și actul de sesizare, cu posibilitatea efectivă de apărare și de exercitare a căii de atac. Simpla absență nu este același lucru cu lipsa citării. Caracterul nedefinitiv rezultat din omisiunea citării persoanei absente poate fi invocat numai de acea persoană. [17] [18]

Tribunalul verifică și motivele de refuz: incompatibilitatea manifestă cu ordinea publică, eludarea legii aplicabile în materia drepturilor indisponibile, existența unui proces ori a unei hotărâri române în condițiile textului, incompatibilitatea cu o hotărâre străină anterioară susceptibilă de recunoaștere, competența exclusivă a instanțelor române, încălcarea apărării sau posibilitatea unei căi de atac în statul de origine. [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25]

Un exemplu care cere atenție este divorțul pentru care, la sesizarea instanței, ambii soți domiciliau în România și unul era român sau apatrid: Codul prevede o competență personală exclusivă, sub rezerva instrumentelor prioritare. Separat, simpla aplicare a unei legi diferite nu este suficientă pentru refuz; articolul 1.097 alin. (2) stabilește o excepție referitoare la starea civilă și capacitatea unui cetățean român, dacă soluția diferă de cea rezultată din legea română. [26] [1] [27]

Instanța română verifică aceste condiții fără să rejudece motivele divorțului și fără să modifice hotărârea străină. O nemulțumire privind culpa sau evaluarea probelor nu devine, prin ea însăși, motiv de refuz al recunoașterii. Pentru opoziții și căi de atac, vezi Contestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UE. [28]

Tribunalul competent și persoana chemată în proces

Cererea principală se adresează tribunalului din circumscripția domiciliului ori sediului celui care a refuzat recunoașterea. Dacă tribunalul nu poate fi determinat astfel, competența aparține Tribunalului București. Recunoașterea poate fi soluționată și incidental de instanța deja sesizată cu un alt proces, dacă hotărârea străină este invocată ca autoritate de lucru judecat ori ca chestiune prealabilă. [3] [29] [30]

În materia divorțului, identifică fostul soț din procesul străin și domiciliul său relevant pentru competență. Nu alege automat tribunalul de la domiciliul tău sau de la sediul serviciului de stare civilă. În Decizia nr. 1642/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat că partea activă este cea care invocă hotărârea, iar partea pasivă este adversarul din procesul în care aceasta a fost pronunțată. Faptul că serviciul de stare civilă o îndrumase pe solicitantă să obțină recunoașterea nu transforma instituția în această parte și nu fixa competența după sediul ei. În circumstanțele cauzei, competența a revenit Tribunalului București. [31] [32] [33] [34]

Decizia nr. 532/2026 oferă exemplul complementar: deși solicitanta indicase o instituție de evidență a persoanelor, ÎCCJ a raportat competența la fostul soț din hotărârea străină și a stabilit competența Tribunalului Iași pe baza domiciliului rezultat din actele cauzei. Sunt hotărâri individuale privind competența, nu decizii care obligă orice divorț canadian sau moldovenesc să treacă prin instanță. [35] [36] [37] [38]

În cerere explică unde domiciliază cealaltă parte și ce document susține această informație. Dacă domiciliul nu este cunoscut, arată situația reală și datele disponibile; nu folosi o adresă fictivă și nu înlocui fostul soț cu primăria pentru a obține un anumit tribunal. Competența și citarea trebuie tratate separat. [39] [29] [40]

Cererea și dosarul pentru instanță

Cererea cuprinde părțile și adresele, reprezentantul, dacă există, hotărârea străină și efectul solicitat, situația de fapt, temeiurile juridice, probele și semnătura. Pentru reclamantul care locuiește în străinătate, articolul 194 lit. a) cere și domiciliul ales în România pentru comunicările procesului. Formulează precis solicitarea de recunoaștere a desfacerii căsătoriei și arată separat eventualele alte efecte urmărite. [39] [41] [42] [43] [44] [45] [46]

Dosarul de bază este următorul:

Document	Ce trebuie să dovedească
Copia hotărârii străine, completă și identificabilă	Autoritatea, părțile, soluția de divorț și elementele necesare verificării condițiilor. [5]
Dovada caracterului definitiv	Definitivarea potrivit legii statului de origine; dacă nu rezultă din hotărâre, obține documentul oficial corespunzător. Apostila nu suplinește această dovadă. [6]
Dovezile de comunicare, dacă partea a lipsit	Citația și actul de sesizare sau alt act oficial care dovedește că au fost cunoscute în timp util. [47]
Înscrisurile suplimentare relevante	Documentele necesare pentru competența autorității străine și celelalte condiții ale recunoașterii; nu există o listă identică pentru toate statele și toate situațiile. [48]
Traducerile și formalitățile de autenticitate	Traduceri autorizate și formalitatea de autenticitate cerută de regimul aplicabil, cu scutirile legale. [49]
Dovada reprezentării și a taxei, dacă sunt datorate	Mandatul corespunzător și dovada plății; documentele se raportează la persoana care semnează și depune cererea. [41] [50] [51]

Ca organizare practică, atașează actele de identitate și de căsătorie necesare pentru a lega numele actuale de persoanele și căsătoria din hotărâre. Explică diferențele de nume, transliterare sau numere de acte. Acestea nu sunt o nouă condiție autonomă de recunoaștere, ci probe utile ale identității și situației de fapt pe care îți întemeiezi cererea. [39] [43] [44]

Dacă nu poți obține un document prevăzut de articolul 1.100, explică precis lipsa și propune o dovadă oficială echivalentă. Instanța poate acorda termen, poate accepta echivalente sau, dacă se consideră suficient lămurită, poate dispensa partea de producerea lor. Este o apreciere a instanței; nu rezultă că solicitantul poate omite din proprie inițiativă orice act dificil de procurat. Depune exemplarele cererii și înscrisurilor cerute pentru comunicare. [52] [53]

Apostilă, supralegalizare și traducere: trei verificări distincte

Stabilește formalitatea după statul emitent, natura actului și tratatul aplicabil între acel stat și România:

Situație	Formalitatea aplicabilă
Există o scutire legală sau convențională aplicabilă documentului	Se respectă scutirea; nu adăuga automat apostilă ori supralegalizare. [54] [55]
Convenția de la Haga din 1961 este aplicabilă în relația dintre state și actului prezentat	Apostila este formalitatea convențională pentru autenticitatea semnăturii, calitatea semnatarului și sigiliul sau ștampila. Verifică aplicabilitatea convenției, nu numai dacă statul apare într-o listă generală. [56] [57] [58]
Nu este aplicabilă o scutire și nici procedura apostilei	Se urmează supralegalizarea în condițiile articolului 1.093, inclusiv circuitul autorităților din statul de origine și al autorităților diplomatice sau consulare și române competente. [59] [60]

Apostila nu confirmă că divorțul este definitiv, corect pe fond ori recunoscut în România. Efectul său privește autenticitatea semnăturii, calitatea semnatarului și identitatea sigiliului sau ștampilei. Semnătura și sigiliul apostilei nu au nevoie de o nouă certificare. [61] [62] [6]

Pentru instanță, articolul 1.100 alin. (2) cere traduceri autorizate și trimite la regimul supralegalizării din articolul 1.093. Același text permite depunerea copiilor certificate pentru conformitate fără supralegalizare dacă părțile sunt de acord. Această excepție judiciară nu este o scutire generală pentru toate procedurile ulterioare. [49]

Pentru mențiunea de stare civilă, normele cer, în ambele variante de dosar, documentul străin și traducerea legalizată, în original. Articolul 34 din aceleași norme tratează și traducerile efectuate în străinătate și distinge scutirea, apostila și supralegalizarea. Verifică astfel separat documentul străin și traducerea; o traducere simplă nu îndeplinește automat cerința administrativă. [63] [64] [65] [66] [67] [68]

Trebuie să participe ambii foști soți?

Unul dintre foștii soți poate iniția cererea. Regula este soluționarea după citarea părților; nu este necesar ca ambii să semneze o cerere comună sau să fie de acord cu recunoașterea. Dezacordul celuilalt se examinează prin condițiile și motivele legale, fără a-i conferi un veto personal. [31] [40] [69]

Există o excepție precisă: instanța poate soluționa fără citare dacă din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acțiunii. Tăcerea actuală, lipsa de contact sau absența din procesul străin nu dovedesc acest acord. Nu confunda excepția de la citare cu judecata în lipsa unei persoane deja legal citate. [70] [71]

Prezența fizică a ambilor foști soți nu este o condiție generală a recunoașterii. Persoana fizică poate sta în proces personal sau prin reprezentant; avocatul își dovedește mandatul prin înscrisul profesional, iar mandatarul neavocat, de regulă, prin înscris autentic. Pentru mandatarul neavocat există limite privind susținerea excepțiilor și fondului, cu excepția legală pentru anumite rude licențiate în drept. Respectă orice dispoziție concretă de înfățișare personală dată în dosar. [72] [73] [74] [75] [76] [50] [77]

Dacă lipsești, depune o cerere scrisă de judecată în lipsă și urmărește comunicările. Când lipsesc ambele părți, deși sunt legal citate, judecata poate continua dacă cel puțin una a cerut-o în scris; altfel intervine suspendarea în condițiile Codului. Cererea de judecată în lipsă produce efecte numai la instanța unde a fost formulată. Ea nu scutește de depunerea probelor și nu obligă judecătorul să admită recunoașterea. [78] [79] [80] [81]

Taxa și pașii până la hotărârea definitivă

Pentru cererea simplă, neevaluabilă în bani, de recunoaștere a divorțului, taxa judiciară de timbru este de 20 lei, în lipsa unei scutiri aplicabile. Temeiul actual pentru celelalte cereri neevaluabile din materia familiei este articolul 15 lit. e) din OUG nr. 80/2013; articolul 27 prevede aceeași valoare pentru alte cereri neevaluabile fără taxă specială. Cererile patrimoniale ori alte capete distincte trebuie încadrate separat, astfel încât 20 lei nu reprezintă un preț universal al unui dosar cu mai multe obiecte. [82] [83] [84]

Taxa se plătește anticipat, iar dovada se depune la dosar. Urmează instrucțiunile instanței privind cuantumul și plata; pentru persoana fără domiciliu sau reședință în România, legea indică bugetul local al unității în care se află sediul instanței. Persoanele fizice pot solicita facilitățile prevăzute de lege, în condițiile ajutorului public judiciar. La organizarea bugetului, cere separat costul copiilor oficiale, traducerilor, formalităților de autenticitate și, dacă alegi reprezentarea, al serviciilor avocatului. [51] [85] [86]

După depunere, verifică fiecare comunicare: pot fi cerute completări privind părțile, adresa, documentele ori taxa. Răspunde în termenul indicat și păstrează dovada transmiterii. Dacă actele pentru recunoaștere sunt incomplete, posibilitatea de a primi un termen sau de a folosi echivalente aparține instanței. Nu există în aceste dispoziții o durată garantată, identică pentru toate dosarele, până la obținerea recunoașterii. [87] [52] [88]

Cererea principală se soluționează prin hotărâre. În dreptul comun, hotărârile primei instanțe sunt supuse apelului dacă legea nu prevede altfel, iar termenul general este de 30 de zile de la comunicare. Verifică încadrarea exactă și comunicarea înainte de a considera hotărârea definitivă. Pentru mențiunea de stare civilă bazată pe recunoaștere judiciară, normele cer hotărârea română definitivă în original, alături de documentul străin. [40] [89] [90] [63] [91]

Înscrierea divorțului și o viitoare căsătorie în România

După stabilirea temeiului recunoașterii, urmează actualizarea actelor de stare civilă române, acolo unde este necesară. Pentru hotărârile recunoscute de instanța română, Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă înlătură avizul administrativ prevăzut pentru celelalte situații; cererea și documentele trebuie totuși depuse. Normele permit depunerea la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie și stabilesc competența soluționării după actul păstrat. Există și calea consulară. [92] [93] [4] [94]

În varianta cu recunoaștere judiciară, pregătește documentul străin cu traducerea legalizată, hotărârea română definitivă, actul de identitate și celelalte înscrisuri necesare. Dacă hotărârea nu indică numele după divorț, normele cer declarațiile și, după caz, consimțământul prevăzute pentru soții români, cu soluția documentară reglementată când declarația fostului soț nu poate fi prezentată. Dacă mariajul încheiat în străinătate nu figurează în actele românești, este necesară și înscrierea mențiunii de căsătorie și a desfacerii ei, pe baza certificatului sau extrasului de căsătorie și a actului de divorț. [63] [91] [95] [96] [97] [98]

În forma legii aplicabile de la 6 iulie 2026, cererile enumerate de articolul 59¹, inclusiv cele relevante din articolul 44, pot fi depuse și prin avocat, pe baza împuternicirii avocațiale. Pentru un alt împuternicit se aplică regulile procurii speciale. Nu cere automat avocatului o procură notarială ca și cum ar fi un mandatar obișnuit. [99] [92]

Cetățeanul român trebuie să solicite mențiunea în 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificării statutului civil. Acesta este termenul obligației administrative, nu termenul general al unei căi de atac și nici o regulă care ar șterge divorțul după șase luni. Nerespectarea articolului 44 alin. (4) constituie contravenția prevăzută de articolul 63 alin. (1) lit. r), sancționată cu amendă de 100–500 lei. Întârzierea nu trebuie „rezolvată” prin omiterea actualizării actelor. [100] [101] [102]

Pentru recăsătorire nu este suficient să traduci divorțul și să ignori recunoașterea. Ofițerul de stare civilă trebuie să primească dovada desfacerii căsătoriei anterioare în forma cerută. Normele prevăd documente alternative: între altele, certificatul de naștere sau căsătorie cu mențiunea divorțului ori sentința de divorț rămasă definitivă, după situație. Pentru divorțurile pronunțate între 8 octombrie 1966 și 31 iulie 1974, articolul 64 alin. (2) lit. b) cere ca sentința să poarte mențiunea înscrierii în actul de căsătorie în două luni de la rămânerea definitivă; condiția privește acel interval istoric. Pentru cetățenii străini, articolul 64 alin. (2) lit. d) are o regulă expresă pentru hotărârea definitivă ori certificatul străin cu traducere legalizată; această situație nu trebuie confundată cu actualizarea actelor unui cetățean român. Verifică dosarul cu autoritatea care va oficia căsătoria înainte de a fixa data. Procedura completă se află în Înscrierea în România a divorțului din străinătate. [103] [104] [105] [106] [107] [100]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea mențiunii în registrele române de stare civilă

Interval: 6 luni [100]
De când începe: Înregistrarea în străinătate a modificării intervenite în statutul civil ori cu privire la nume. [100]
Cum se aplică: Punctul de plecare este înregistrarea în străinătate, astfel cum rezultă din documentele oficiale. Durata legală este exprimată în luni; nu se înlocuiește cu 180 de zile și nu se calculează prin regulile termenului de apel. [100]
Consecințe: Nerespectarea obligației constituie contravenție potrivit art. 63 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 119/1996, sancționată cu amendă de 100–500 lei; înscrierea mențiunii rămâne necesară. [101] [102]

[100][101][102]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Obligația din art. 44 alin. (4) privește cetățeanul român. [100]
Nu este un termen de valabilitate a hotărârii de divorț și nu reprezintă termenul general al acțiunii judiciare de recunoaștere. [100]

Lista de pași

Identifică statul, autoritatea, cetățenia fiecărei părți și regimul prioritar, înainte de a alege procedura. [1] [2]
Obține hotărârea completă și dovada caracterului definitiv; verifică dovezile de comunicare dacă o parte a lipsit. [5] [6] [47]
Alege între scutire, apostilă și supralegalizare în funcție de instrumentul aplicabil documentului; pregătește traducerile pentru procedura respectivă. [54] [49] [58]
Stabilește tribunalul după regula legală și identifică fostul soț din hotărârea străină; nu determina competența numai după sediul primăriei. [3] [29] [32]
Depune cererea semnată, documentele și dovada taxei; dacă folosești reprezentant, verifică dovada mandatului. [45] [50] [51]
Dacă nu te prezinți, cere în scris judecarea în lipsă și urmărește toate comunicările instanței. [79] [81]
După recunoașterea judiciară, obține hotărârea română definitivă și depune dosarul pentru mențiunea de stare civilă. [91] [100]
Înaintea recăsătoririi, verifică dovada desfacerii căsătoriei anterioare și concordanța actelor românești. [103] [105]

Întrebări frecvente

Orice divorț din afara UE trebuie recunoscut de un tribunal român?

Nu. Verifici mai întâi instrumentul prioritar aplicabil și ipotezele recunoașterii de plin drept din articolul 1.095. Tribunalul intervine în procedura judiciară corespunzătoare dacă aceasta este necesară situației concrete; actele românești au apoi propriul traseu de actualizare. [1] [2] [11]

Ce documente se cer pentru recunoaștere și trebuie apostilate toate?

Dosarul judiciar cuprinde copia hotărârii, dovada definitivării, dovezile comunicării către partea absentă și documentele suplimentare necesare condițiilor legale, însoțite de traduceri autorizate. Apostila, supralegalizarea și scutirea sunt variante determinate de regimul documentului; nu se cumulează automat. Pentru starea civilă se verifică separat cerința traducerii legalizate și a originalelor. [5] [6] [47] [48] [49] [54] [58] [63]

Cum încep și cum închei procedura de recunoaștere?

Identifici regimul, stabilești tribunalul și cealaltă parte, depui cererea cu probele și taxa datorată, răspunzi solicitărilor instanței și urmărești citarea și soluția. Pentru înscrierea întemeiată pe recunoaștere judiciară, obții hotărârea română definitivă și depui dosarul de mențiune. Instanța nu rejudecă divorțul pe fond. [3] [29] [46] [40] [28] [91]

Este obligatoriu să venim amândoi în România?

Nu există o cerință generală ca ambii foști soți să fie prezenți fizic. Cererea poate fi introdusă de partea interesată, regula este citarea, iar reprezentarea și judecata în lipsă sunt posibile în condițiile Codului. Soluționarea fără citare este o excepție distinctă, atunci când acordul pârâtului cu admiterea acțiunii rezultă din hotărârea străină. [31] [73] [79] [40] [70]

Mă pot recăsători în România numai cu traducerea divorțului?

Traducerea singură nu stabilește recunoașterea și nu înlocuiește actele care dovedesc desfacerea căsătoriei. Pentru cetățeanul român trebuie urmat și traseul mențiunii în registre; pentru cetățeanul străin există regula documentară specifică din articolul 64 alin. (2) lit. d). Dovada trebuie verificată în funcție de cetățenie, recunoaștere și documentele dosarului de căsătorie. [2] [100] [103] [107]

De reținut

Arată cele 18 idei principale ale ghidului

Prioritatea tratatelor, dreptului UE și legilor speciale se verifică înaintea aplicării dreptului comun.
[1]
Un divorț dintr-un stat nemembru UE nu necesită întotdeauna recunoaștere judiciară; există ipotezele de plin drept din art. 1095 din Codul de procedură civilă.
[2]
Recunoașterea judiciară cere cumulativ definitivare, competență în limitele legii și reciprocitate.
[8][12][13][14]
În cazul părții absente, citarea și posibilitatea efectivă de apărare se verifică distinct de simpla neprezentare.
[17]
Instanța română nu rejudecă fondul și nu modifică hotărârea străină.
[28]
Cererea principală revine tribunalului determinat de art. 1099 alin. (1) din Codul de procedură civilă, subsidiar Tribunalului București.
[3][29]
Sediul serviciului de stare civilă care îl îndrumă pe solicitant spre recunoaștere nu determină automat competența.
[32][33][36]
Dovada caracterului definitiv și documentele pentru partea absentă sunt componente distincte ale dosarului.
[6][47]
Instanța decide dacă acceptă documente echivalente ori dispensează partea de producerea lor; solicitantul nu decide singur.
[52]
Apostila privește semnătura, calitatea semnatarului și sigiliul sau ștampila, nu recunoașterea divorțului.
[61]
Scutirea, apostila și supralegalizarea se determină potrivit regimului aplicabil.
[54][58][55]
Regula este citarea părților; instanța poate soluționa fără citare când acordul cerut rezultă din hotărârea străină.
[40][70]
Prezența fizică a ambilor soți nu este o cerință generală; reprezentarea și judecata în lipsă sunt posibile în condițiile legii.
[73][79]
Taxa cererii simple neevaluabile de recunoaștere a divorțului este de 20 lei, în lipsa scutirii, fără a acoperi automat alte capete.
[82][83][84]
Mențiunea bazată pe recunoaștere judiciară cere hotărârea română definitivă și documentele administrative prevăzute de norme.
[63][91]
Cererea de mențiune poate fi depusă prin avocat în baza împuternicirii avocațiale, potrivit formei legii aplicabile din 6 iulie 2026.
[99]
Obligația de a solicita mențiunea în 6 luni privește cetățeanul român; întârzierea este sancționată contravențional cu 100–500 lei.
[100][101][102]
O simplă traducere nu înlocuiește regimul recunoașterii și dovada cerută pentru căsătoria următoare.
[2][103][107]

Înscrierea divorțului în actele românești

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.065 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.065
Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.095 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.095
Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.099 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (1)
(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (3) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (3)
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.G.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. a)
a) copia hotărârii străine; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. b)
b) dovada caracterului definitiv al acesteia; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.094 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.094
În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) teza introductivă
(1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.103 alin. (1)
(1) Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) teza introductivă
(2) Dispozițiile documentelor/hotărârilor străine, ale căror efecte au fost recunoscute de către instanța competentă din România, se înscriu prin mențiune în actele de stare civilă în baza următoarelor documente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) teza introductivă
(3) Pentru înscrierea în actele de stare civilă a dispozițiilor unor documente/hotărâri străine, cu excepția celor prevăzute la alin. (2), cererea va fi însoțită de următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) lit. a)
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) lit. b)
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) lit. c)
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Decizia CCR nr. 294/2016Hotărâre · par. 18 · forma din 11 mai 2016Curtea Constituțională a României · 294 · 11 mai 2016 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 18
18. Mai departe, Curtea reţine că Legea nr. 189/2003 privind asistenţa juridică internaţională în materie civilă şi comercială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 4 iunie 2015, prevede la art. 2 alin. (3) că "Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială poate fi acordată în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocităţii; existenţa reciprocităţii de fapt se dovedeşte potrivit prevederilor art. 2561 alin. (2) din Codul civil" care prevăd în teza a doua că îndeplinirea condiţiei reciprocităţii de fapt este prezumată până la dovada contrară care se stabileşte de Ministerul Justiţiei, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Decizia CCR nr. 294/2016Hotărâre · par. 19 · forma din 11 mai 2016Curtea Constituțională a României · 294 · 11 mai 2016 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 19
19. În ceea ce priveşte dispoziţia legală criticată în prezenta cauză, Curtea observă că legiuitorul român nu a stabilit în concret felul reciprocităţii, de fapt sau de drept, însă prin reglementări conexe în materie a dat posibilitatea determinării acesteia. Astfel, atunci când există un cadru juridic convenţional, condiţia reciprocităţii rezultă din chiar conţinutul unei convenţii internaţionale, de dispoziţiile căreia beneficiază, în mod corespunzător, cetăţenii din statele contractante. În lipsa unei asemenea convenţii, legiuitorul român a avut în vedere reciprocitatea de fapt stabilită de un organ central al administraţiei de stat care, prin specificul activităţii sale, deţine informaţiile necesare privind modalitatea prin care se poate obţine recunoaşterea unei hotărâri străine.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (2)
(2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.096 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (3)
(3) Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. a)
a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. b)
b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. c)
c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. d)
d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. e)
e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. f)
f) a fost încălcat dreptul la apărare; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. g)
g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.079 pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.079 pct. 5
5. desfacerea, nulitatea sau anularea căsătoriei, precum și alte litigii între soți, cu excepția celor referitoare la imobile situate în străinătate, dacă la data introducerii cererii ambii soți domiciliază în România și unul dintre ei este cetățean român sau apatrid. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (2)
(2) Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.098 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.098
Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.099 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (2)
(2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.099 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (3)
(3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2023Hotărâre · pagina oficială · forma din 17 octombrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 1642 · 17 octombrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Recunoaşterea pe teritoriul României a unei hotărâri străine este reglementată prin dispoziţiile art. 1095 - 1102 din C. proc. civ.. În demersul procesual astfel reglementat, calitatea procesuală activă aparţine părţii care se prevalează de respectiva hotărâre, iar calitatea procesuală pasivă revine părţii în contradictoriu cu care a fost pronunţată hotărârea a cărei recunoaştere în România se solicită, scopul pentru care se solicită recunoaşterea fiind acela prevăzut în cuprinsul art. 1096 din C. proc. civ., şi anume de a beneficia de autoritatea de lucru judecat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2023Hotărâre · pagina oficială · forma din 17 octombrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 1642 · 17 octombrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
În cauză, refuzul recunoaşterii hotărârii străine de către Serviciul de Stare Civilă din cadrul Primăriei Scrioaştea nu este relevant pentru determinarea competenţei, acesta nefiind partea în contradictoriu cu care a fost pronunţată respectiva hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2023Hotărâre · pagina oficială · forma din 17 octombrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 1642 · 17 octombrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Astfel, conduita acestei autorităţi nu echivalează cu noţiunea legală de refuz al recunoaşterii, ci cu o îndrumare a părţii să urmeze paşii legali în vederea recunoaşterii hotărârii străine pe teritoriul României, potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2023Hotărâre · pagina oficială · forma din 17 octombrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 1642 · 17 octombrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
În consecinţă, neexistând nicio persoană care să fi refuzat efectiv recunoaşterea hotărârii, devin incidente dispoziţiile alin. (2) al art. 1099 din C. proc. civ., care prevăd că, în cazul imposibilităţii de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 532/2026Hotărâre · pagina oficială · forma din 10 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 532 · 10 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Ceea ce a generat conflictul negativ de competenţă, în cauza dedusă judecăţii este determinarea diferită a sintagmei "partea care refuză recunoaşterea hotărârii străine" şi, deşi în cauză reclamanta nu a indicat în calitate de pârât şi pe fostul soţ, în contradictoriu cu care a fost pronunţată hotărârea a cărei recunoaştere se cere, Tribunalul Neamţ a reţinut că numai acesta poate fi, cel care ar putea refuza, prin ipoteză, recunoaşterea hotărârii pe teritoriul României, iar nu instituţia în faţa căreia urmează a fi ulterior folosită hotărârea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 532/2026Hotărâre · pagina oficială · forma din 10 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 532 · 10 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
Din acest motiv nu se poate pune problema recunoaşterii unei hotărâri în raport cu o terţă persoană, care nu are calitatea de parte în cadrul acestei proceduri, acesta fiind şi sensul sintagmei cel care a refuzat recunoaşterea hotărârii străine din cuprinsul art. 1099 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia cererea de recunoaştere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripţia căruia îşi are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoaşterea hotărârii străine.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 532/2026Hotărâre · pagina oficială · forma din 10 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 532 · 10 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
În cauză, părţile din hotărârile a căror recunoaştere se solicită sunt reclamanta A. şi intimatul B., prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a acestor hotărâri se stabileşte în funcţie de domiciliul intimatului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 532/2026Hotărâre · pagina oficială · forma din 10 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 532 · 10 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficială
În consecinţă, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă este competent să soluţioneze cererea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti, formulată de reclamanta A..
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.102 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.102 alin. (1)
(1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se soluționează pe cale principală prin hotărâre, iar pe cale incidentă prin încheiere interlocutorie, în ambele cazuri după citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) teza introductivă
(1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se întocmește potrivit cerințelor prevăzute de prezentul cod și va fi însoțită de următoarele acte:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. c)
c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. d)
d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 1.096. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (2)
(2) Actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 1.093. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 85 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (3)
(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.100 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (3)
(3) În cazul neprezentării unora dintre documentele prevăzute la alin. (1), instanța poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dacă se consideră suficient edificată, să dispenseze partea de producerea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 195
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.093 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.093 alin. (3)
(3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străineDocument · art. 3 alin. (2) · forma din 5 octombrie 1961Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2) · textul original, în limba engleză
However, the formality mentioned in the preceding paragraph cannot be required when either the laws, regulations, or practice in force in the State where the document is produced or an agreement between two or more Contracting States have abolished or simplified it, or exempt the document itself from legalisation.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străineDocument · art. 1 alin. (1) · forma din 5 octombrie 1961Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (1) · textul original, în limba engleză
The present Convention shall apply to public documents which have been executed in the territory of one Contracting State and which have to be produced in the territory of another Contracting State.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străineDocument · art. 1 alin. (2) (a) · forma din 5 octombrie 1961Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (2) (a) · textul original, în limba engleză
a) documents emanating from an authority or an official connected with the courts or tribunals of the State, including those emanating from a public prosecutor, a clerk of a court or a process-server ("huissier de justice");
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străineDocument · art. 3 alin. (1) · forma din 5 octombrie 1961Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) · textul original, în limba engleză
The only formality that may be required in order to certify the authenticity of the signature, the capacity in which the person signing the document has acted and, where appropriate, the identity of the seal or stamp which it bears, is the addition of the certificate described in Article 4, issued by the competent authority of the State from which the document emanates.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.093 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.093 alin. (1)
(1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.093 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.093 alin. (2)
(2) Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică română sau oficiul consular român din acest stat, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în România ale statului de origine și, în continuare, în oricare dintre cele două situații, de către Ministerul Afacerilor Externe.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străineDocument · art. 5 alin. (2) · forma din 5 octombrie 1961Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2) · textul original, în limba engleză
When properly filled in, it will certify the authenticity of the signature, the capacity in which the person signing the document has acted and, where appropriate, the identity of the seal or stamp which the document bears.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străineDocument · art. 5 alin. (3) · forma din 5 octombrie 1961Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (3) · textul original, în limba engleză
The signature, seal and stamp on the certificate are exempt from all certification.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. a)
a) documentul străin/hotărârea străină și traducerea în limba română, legalizată, ambele în original; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. a)
a) documentul/hotărârea eliberat/eliberată de autoritățile străine, în original, traducerea legalizată a acestuia/acesteia în limba română, în original; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 teza introductivă
Documentele emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora efectuate în străinătate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. a)
a) documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine se apostilează; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. b)
b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. d)
d) documentele care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.097 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) teza introductivă
(1) Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată pentru oricare dintre următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1.102 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.102 alin. (2)
(2) Cererea poate fi soluționată fără citarea părților, dacă din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 223 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 223 alin. (1)
(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 80 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80 alin. (1)
(1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 80 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80 alin. (3)
(3) Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 83 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 83 alin. (1)
(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 83 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 83 alin. (2)
(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 85 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (1)
(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 227 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 227 alin. (1)
(1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfățișarea personală a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispozițiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 223 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 223 alin. (2)
(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 223 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 223 alin. (3)
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 411 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 411 alin. (1) pct. 2
2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 411 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 411 alin. (2)
(2) Cererea de judecată în lipsă produce efecte numai la instanța în fața căreia a fost formulată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 15 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 teza introductivă
Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. e)
e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 27 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27
Orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 40 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (2)
(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1)
(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (3)
(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (2)
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (1)
(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. b)
b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (1²) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (1²)
(1^2) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (2)
(2) Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se aprobă și se înscriu prin mențiune pe actele de stare civilă de către D.G.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (1)
(1) Pentru înscrierea de mențiuni în actele de stare civilă în baza unor documente/hotărâri străine, cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. c)
c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. d)
d) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. e)
e) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (1)
(1) Cererea privind înscrierea mențiunii de căsătorie încheiată în străinătate și de desfacere a acesteia prin divorț ori încetare prin decesul unuia dintre soți se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naștere exemplarul I al soțului care solicită înscrierea mențiunilor și este însoțită de certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie, sentința/certificatul de divorț sau certificatul/extrasul de deces/extras multilingv al actului de deces, traducerea legalizată a acestora în limba română, după caz, prezentate în original, precum și orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 59¹ · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 59¹
Cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 41^3 alin. (1), art. 41^17 alin. (2), art. 44 alin. (1), (1^2), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, 48 și art. 54 alin. (1^3) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanții legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (4)
(4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) lit. r) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (1) lit. r)
r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (2)
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (1) lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1) lit. e)
e) documente, în original, traduse și legalizate, din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (2) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) teza introductivă
(2) Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (2) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) lit. a)
a) certificatul de naștere sau de căsătorie, cu mențiunea de desfacere a căsătoriei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (2) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) lit. b)
b) sentința de divorț rămasă definitivă; pentru divorțul pronunțat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte mențiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (2) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) lit. d)
d) sentința rămasă definitivă sau certificatul de divorț eliberat(ă) de autoritățile străine privind cetățeanul/cetățenii străin/străini, însoțită/însoțit de traducerea legalizată. ...
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Înscrierea în România a divorțului din străinătateC07 · 24 MIN · GHID Contestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UEC07 · 14 MIN · GHID Divorțul din Marea Britanie și folosirea lui în RomâniaC07 · 13 MIN · GHID Tratatul cu Republica Moldova și recunoașterea divorțuluiC07 · 17 MIN · GHID Partajul făcut în străinătate: efectele în RomâniaC07 · 16 MIN · GHID

Recunoașterea în România a divorțului dintr-un stat din afara UE

Primul pas: regimul divorțului și efectul urmărit

Când există recunoaștere de plin drept

Ce verifică tribunalul când este necesară recunoașterea judiciară

Tribunalul competent și persoana chemată în proces

Cererea și dosarul pentru instanță

Apostilă, supralegalizare și traducere: trei verificări distincte

Trebuie să participe ambii foști soți?

Taxa și pașii până la hotărârea definitivă

Înscrierea divorțului și o viitoare căsătorie în România

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Recunoașterea în România a divorțului dintr-un stat din afara UE

Cui se adresează

01Primul pas: regimul divorțului și efectul urmărit

02Când există recunoaștere de plin drept

03Ce verifică tribunalul când este necesară recunoașterea judiciară

04Tribunalul competent și persoana chemată în proces

05Cererea și dosarul pentru instanță

06Apostilă, supralegalizare și traducere: trei verificări distincte

07Trebuie să participe ambii foști soți?

08Taxa și pașii până la hotărârea definitivă

09Înscrierea divorțului și o viitoare căsătorie în România

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Primul pas: regimul divorțului și efectul urmărit

Când există recunoaștere de plin drept

Ce verifică tribunalul când este necesară recunoașterea judiciară

Tribunalul competent și persoana chemată în proces

Cererea și dosarul pentru instanță

Apostilă, supralegalizare și traducere: trei verificări distincte

Trebuie să participe ambii foști soți?

Taxa și pașii până la hotărârea definitivă

Înscrierea divorțului și o viitoare căsătorie în România

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri