PROBLEMA JURIDICĂ
Art. 688 alin. (2) CPC și art. 1.155 alin. (2) din Codul civil permit începerea executării bunurilor moștenirii împotriva moștenitorilor acceptanți înainte de stabilirea cotelor și a calității lor în cadrul dezbaterii succesorale (par. 1 și 50)?
Faptele relevante
La cererea creditoarei, o bancă, executorul a solicitat încuviințarea executării în temeiul unui bilet la ordin împotriva activului moștenirii debitorului decedat și a patru moștenitori acceptanți. Judecătoria a respins cererea, apreciind că lipsa clarificării calității și întinderii drepturilor succesorale împiedica executarea. Creditoarea a declarat apel, iar tribunalul a sesizat ÎCCJ.
Soluția
ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă. Dispozitivul nu admite o dezlegare de fond a întrebării și nu soluționează el însuși apelul privind încuviințarea executării. Dispozitivul menționează că decizia este obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) CPC. Cele două mențiuni trebuie citite împreună: considerentele nu au valoarea unei dezlegări date prin admiterea sesizării.
Motivarea, pe scurt
În analiza admisibilității, ÎCCJ observă că derogarea de la divizarea pasivului succesoral era discutată anterior și că practica identificată se orienta spre încuviințarea executării bunurilor indivize, la cererea creditorilor succesorali, când moștenirea fusese acceptată și existau numai moștenitori majori (par. 51–60). Paragraful 65 explică substituirea procesuală a defunctului prin moștenitorii acceptanți în condițiile CPC. Instanța de trimitere nu evidențiase o dificultate reală de interpretare, iar textele erau considerate clare; aplicarea lor împrejurărilor concrete revenea instanței care judeca litigiul. Acesta este contextul respingerii sesizării, nu o dispensă generală de verificare a calității persoanelor urmărite (par. 66–71).
Ce putem învăța și ce limite are
Explică problema practică a urmăririi bunurilor moștenirii încă indivize, înainte de finalizarea dezbaterii succesorale. Este utilă pentru delimitarea creditorului succesiunii de creditorul personal al moștenitorului, deoarece privește art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, nu dreptul creditorului personal de a cere partajul din art. 1.156 alin. (2).
Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără o dezlegare de fond; decizia nu este un precedent care să admită executarea în orice situație.
Ipoteza analizată privește moștenitori acceptanți majori. Nu se extinde automat asupra minorilor, persoanelor ocrotite ori moștenirilor neacceptate.
Nu tranșează condițiile revocatoriei partajului, rangul în proceduri fiscale ori de insolvență sau efectele unui sechestru penal.
Decizia nu arată soluția ulterioară a instanței de trimitere.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 3 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 60
60. Și după consacrarea legală a excepției de la regula diviziunii de drept a obligației de plată a pasivului prin art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, practica judiciară identificată în urma verificărilor efectuate, chiar redusă cantitativ, din cauza circumstanțelor factuale speciale în care se poate ivi, ilustrează orientarea clară, întemeiată pe argumentele oferite de literatura juridică de specialitate, spre încuviințarea executării silite, la cererea creditorului a cărui creanță s-a născut înainte de deschiderea moștenirii, asupra bunurilor în indiviziune aflate în patrimoniul succesoral, în situația în care moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori.
Textul în documentul-sursă ↗par. 65
65. În contextul dat, este de precizat că prevederile art. 688 alin. (1) din Codul de procedură civilă transpun în plan procesual acest drept de preferință al creditorilor succesiunii în materia executării silite, statuând, pe de o parte, că executarea silită în vederea realizării creanțelor lor poate începe după decesul debitorului și că, pe de altă parte, în locul acestuia vor sta, în procedura de executare, în temeiul alin. (2) al aceluiași articol, după acceptarea succesiunii, toți moștenitorii acceptanți, dacă sunt numai moștenitori majori.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 6.390/299/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Interpretarea dispozițiilor art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă și art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, în sensul de a se stabili dacă există posibilitatea începerii executării silite a bunurilor moștenirii împotriva moștenitorilor acceptanți ai debitorului decedat, cât timp nu au fost stabilite cotele succesorale și calitatea de moștenitor a acestora în cadrul dezbaterii succesorale.“Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 martie 2019.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.