⌕Meniu

Creditorul moștenirii și creditorul moștenitorului

Diferența decisivă este a cui datorie se plătește. Creditorul unei datorii a defunctului sau al unei creanțe provenite din conservarea ori administrarea moștenirii poate, în condițiile legii, cere plata din bunurile succesorale aflate încă în indiviziune și executarea silită a acestora. Creditorul personal al unui moștenitor nu poate urmări partea acestuia din bunurile moștenirii înainte de partaj; poate însă cere partajul în numele debitorului, solicita să participe la împărțeala amiabilă ori interveni în proces. După partaj, creditorii moștenirii au preferință față de creditorii personali asupra bunurilor moștenite atribuite și asupra celor care le înlocuiesc. [10] [16] [17] [20]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Credite, creditori și garanții patrimoniale
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Identificarea datoriei înainte de alegerea procedurii
  3. 03Ce poate face fiecare înainte de partaj
  4. 04Creditorul moștenirii poate cere plata fără să aștepte împărțeala
  5. 05Creditorul personal poate provoca partajul sau poate participa la el
  6. 06În ce condiții poate fi contestat un partaj deja făcut
  7. 07Termenul revocatoriei se raportează la cunoașterea prejudiciului
  8. 08Preferința la plată și limitele răspunderii moștenitorului
  9. 09Instanța, actele și verificările utile
  10. 10Data deschiderii moștenirii limitează aplicarea acestor reguli
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Creditori ai defunctului ori creditori ale căror creanțe provin din conservarea sau administrarea moștenirii.

  • Creditori personali ai moștenitorilor și moștenitori implicați în plata datoriilor, partaj sau contestarea împărțelii.

✕ NU ACOPERĂ

  • Stabilirea soluției unui dosar individual fără actele și cronologia acestuia.

  • Regimuri de drept străin și proceduri transfrontaliere neanalizate în acest ghid.

Identificarea datoriei înainte de alegerea procedurii

Creditorul moștenirii urmărește plata pasivului succesoral. Pentru accesul la bunurile încă neîmpărțite, art. 1155 alin. (2) din Codul civil cuprinde creanțele născute înainte de deschiderea moștenirii și creanțele provenite din conservarea sau administrarea bunurilor moștenirii. Creditorul personal al moștenitorului are o creanță împotriva moștenitorului în nume propriu; bunurile moștenite îl interesează ca posibilă sursă de recuperare a acelei datorii. [10] [16]

Exemplu ipotetic: părintele avea de restituit un împrumut, iar unul dintre copii are separat un credit pentru propria afacere. Creditorul împrumutului părintelui se raportează la moștenire; creditorul creditului copilului este creditor personal al acestuia. Chiar dacă împrumutul copilului a fost contractat înaintea decesului părintelui, simpla dată a datoriei nu îl transformă în creditor al moștenirii. Această concluzie rezultă din coroborarea celor două categorii legale. [55] [16]

O cheltuială făcută după deces trebuie calificată după cauza sa. Faptul că un moștenitor a comandat o lucrare nu dovedește singur că aceasta privește conservarea ori administrarea patrimoniului succesoral; contractul, destinația lucrării și dovada prestației trebuie examinate. [10] [57]

Ce poate face fiecare înainte de partaj

Situația Creditorul moștenirii Creditorul personal al moștenitorului
Plata din bunurile încă neîmpărțite Poate cere plata din bunurile succesorale în ipotezele art. 1155 alin. (2). [10] Nu poate urmări înainte de partaj partea debitorului său din bunurile moștenirii. [16]
Executarea silită Poate solicita executarea bunurilor indivize, cu titlu executoriu și cu respectarea procedurii aplicabile decesului debitorului. [10] [44] [45] Are deschisă calea cererii de partaj în numele debitorului și apoi a urmăririi a ceea ce îi revine acestuia. [17] [37]
Participarea la partaj Trebuie avute în vedere interesul legitim și drepturile legate de creanță; posibilitatea plății înainte de partaj rămâne distinctă. [17] [10] Poate cere prezența la partajul prin bună învoială sau poate interveni în proces. [17]
Plata după împărțeală Are preferința specială asupra bunurilor moștenite atribuite și a înlocuitorilor lor, față de creditorii personali. [20] Primește plata cu respectarea acestei preferințe. [20]

Partajul succesoral folosește regulile generale ale art. 669–686 numai în măsura compatibilității cu moștenirea. De aceea, posibilitatea generală din art. 678 alin. (1) de a urmări cota unui coproprietar nu înlătură interdicția specială aplicabilă creditorului personal înaintea partajului succesoral. Aceasta este o interpretare a raportului dintre regulile generale și cele speciale. [8] [37] [16] [58]

Partajul individualizează bunurile ori sumele atribuite fiecărui copărtaș, potrivit condițiilor în care produce efecte. Stabilirea lotului debitorului nu stinge prin ea însăși preferința creditorilor moștenirii. [39] [20]

Creditorul moștenirii poate cere plata fără să aștepte împărțeala

Art. 1155 alin. (2) permite plata din bunurile moștenirii încă indivize și executarea silită a acestora. Prin urmare, creditorul aflat în ipoteza textului nu este obligat să provoace mai întâi partajul numai pentru a putea valorifica acele bunuri. Executarea presupune însă un titlu executoriu, iar titlul obținut împotriva defunctului se pune în executare împotriva moștenitorilor în condițiile Codului de procedură civilă. [10] [22] [44]

Decesul schimbă pașii procedurali. Executarea nu poate începe sau continua cât timp moștenirea nu a fost acceptată ori, în lipsă, nu a fost numit curatorul prevăzut de lege. Creditorul sau executorul care află de deces trebuie să solicite camerei notarilor publici verificările și certificatul prevăzute de art. 687 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Dacă nu există niciun moștenitor acceptant și nici curator al succesiunii, instanța de executare poate numi curatorul special în condițiile art. 688 alin. (1). [45] [46] [47]

Atunci când moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori, executarea se pornește împotriva tuturor, cu excepția datoriilor pentru care numai unii sunt chemați să răspundă prin lege sau prin voința defunctului. Pentru moștenitori minori ori persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială se aplică cerințele distincte privind reprezentarea și ocrotirea. [48] [49]

Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat raportul dintre aceste reguli în Decizia nr. 12 din 11 martie 2019, referitoare la începerea executării împotriva moștenitorilor acceptanți înaintea stabilirii cotelor prin dezbaterea succesiunii. Considerentele discută executarea bunurilor indivize și substituirea procesuală prin moștenitori; sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă. Prin urmare, decizia nu dezleagă pe fond chestiunea de drept. Temeiul regulii expuse aici rămâne textul Codului civil și al Codului de procedură civilă. [52] [53] [51]

Creditorul personal poate provoca partajul sau poate participa la el

Creditorul personal are trei posibilități prevăzute expres: să ceară partajul în numele moștenitorului debitor, să pretindă prezența la partajul prin bună învoială și să intervină în procesul de partaj deja pornit. Textul permite accesul și persoanei care justifică un interes legitim. Cererea nu îi conferă creditorului calitatea de moștenitor; ea folosește dreptul debitorului de a obține împărțirea. [17]

Ceilalți moștenitori pot opri acțiunea de partaj introdusă de creditor, plătind datoria în numele și pe seama moștenitorului debitor. Este o posibilitate, nu o obligație a lor de a suporta datoria personală. [18]

Pentru participarea la împărțeala amiabilă, formulează cererea într-un mod care permite dovedirea conținutului și a comunicării sale. Păstrează cererea, dovada primirii și orice convocare. Recomandarea este practică: aceste înscrisuri pot stabili ulterior dacă au fost îndeplinite condițiile speciale de contestare. [19] [57]

În ce condiții poate fi contestat un partaj deja făcut

Pentru partajul succesoral, art. 1156 alin. (4) distinge două situații. Creditorul poate cere revocarea fără să dovedească frauda copărtașilor numai dacă a cerut să fie prezent, iar partajul s-a făcut în lipsa lui și fără convocarea sa. În toate celelalte cazuri, textul trimite la condițiile acțiunii revocatorii din art. 1562. [19]

Cererea de participare, absența și lipsa convocării sunt condiții cumulative ale acestei scutiri de probă. Rezultă că un creditor convocat, care a ales să nu se prezinte, nu poate invoca doar absența pentru a obține aceeași scutire de proba fraudei. [54]

Pe calea de drept comun, creditorul trebuie să dovedească prejudiciul și actul încheiat de debitor în frauda drepturilor sale, de exemplu prin crearea ori mărirea insolvabilității. Pentru actele cu titlu oneros, art. 1562 alin. (2) adaugă condiția cunoașterii de către terț a faptului că debitorul își creează sau își mărește insolvabilitatea. Creanța trebuie să fie certă la introducerea acțiunii. O împărțire care îl nemulțumește pe creditor nu dovedește singură aceste condiții. [23] [24] [25] [43]

Efectul acțiunii revocatorii de drept comun este inopozabilitatea actului față de creditorul reclamant și față de creditorii care puteau introduce acțiunea și au intervenit. Aceștia se pot plăti din prețul bunului urmărit cu respectarea preferințelor dintre ei. Nu trebuie confundată această protecție cu desființarea automată a întregului partaj față de orice persoană. [27]

Regula generală privind intervenția creditorilor unui coproprietar și cazurile de atacare a partajului se găsește și în art. 679. În materia succesorală, ea trebuie citită împreună cu norma specială a art. 1156 și cu limita de compatibilitate din art. 1143 alin. (2). [38] [8] [19]

Termenul revocatoriei se raportează la cunoașterea prejudiciului

Pentru acțiunea revocatorie reglementată de art. 1562–1565, termenul legal este, dacă legea nu prevede altfel, un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul produs de actul atacat. Nu este automat un an de la semnarea partajului. Trebuie stabilit și dovedit momentul de la care creditorul știa sau trebuia să știe că actul îl prejudiciază. [26] [43]

Anul se împlinește în ziua corespunzătoare din anul următor; dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare, se ia ultima zi a acelei luni. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Calculul trebuie să țină seama de eventualele cauze legale de suspendare sau întrerupere. [34] [35] [36] [33]

Împlinirea prescripției expune cererea respingerii ca prescrisă atunci când prescripția este invocată în condițiile legii; ea nu operează de plin drept și instanța nu o aplică din oficiu. Invocarea se face în prima instanță, prin întâmpinare sau, în lipsă, cel mai târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. Acest termen al revocatoriei nu trebuie confundat cu dreptul de a cere ieșirea din indiviziune. [28] [29] [30] [31] [32] [7]

Preferința la plată și limitele răspunderii moștenitorului

După partaj, creditorii moștenirii se plătesc cu preferință față de creditorii personali din bunurile moștenite atribuite debitorului și din cele care le iau locul în patrimoniul lui. Regula se aplică și legatarilor cu titlu particular dacă obiectul legatului nu este un bun individual determinat. [20] [21]

Exemplu ipotetic: un moștenitor primește un bun succesoral pentru care concurează creditorul unei datorii a defunctului și creditorul împrumutului personal al moștenitorului. În raportul dintre aceste două categorii, art. 1156 alin. (5) acordă prioritate creditorului moștenirii. Concluzia privește bunul succesoral sau înlocuitorul său; nu stabilește o prioritate asupra oricărui bun al moștenitorului și nici un rang universal față de orice creditor garantat ori privilegiat. [20] [56]

Ca regulă, moștenitorii legali și legatarii universali ori cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile patrimoniului succesoral și proporțional cu cota fiecăruia. Sunt însă excepții de la divizarea pasivului: obligația indivizibilă, obligația privind un bun individual determinat sau o prestație asupra lui, obligația garantată real și obligația atribuită prin titlu unui singur moștenitor. [2] [9] [11] [12] [13] [14] [15]

De exemplu, moștenitorul care primește bunul ipotecat este obligat pentru întreaga obligație garantată, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului se reduce corespunzător. Această regulă nu echivalează cu o răspundere nelimitată din patrimoniul propriu. [14]

Există totuși o excepție expresă privind bunurile proprii: moștenitorul aflat în situația de rea-credință descrisă de art. 1119 — sustragerea ori ascunderea bunurilor succesorale sau ascunderea unei donații supuse raportului ori reducțiunii — este ținut proporțional cu cota sa inclusiv cu propriile bunuri. De aceea, limita generală a răspunderii nu este o imunitate absolută. [3] [4]

Dacă există executare fiscală, insolvență sau sechestru penal, se verifică și regimul special. Concursul urmăririlor asupra aceluiași bun este reglementat distinct de Codul de procedură fiscală; deschiderea insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014 și admiterea în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenței persoanei fizice potrivit Legii nr. 151/2015 au efectele de suspendare prevăzute de acele legi. Sechestrul penal păstrează scopurile și căile sale de control. Preferința succesorală nu înlocuiește aceste verificări. [62] [65] [64] [63]

Instanța, actele și verificările utile

În dreptul comun, cererea de împărțeală judiciară este de competența judecătoriei, indiferent de valoare. În materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, cererile referitoare la moștenire și sarcinile sale urmează competența teritorială exclusivă a instanței ultimului domiciliu al defunctului. Dacă instanța este sesizată cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul depune încheierea notarială privind verificarea evidențelor succesorale. Cerința nu se aplică automat oricărei intervenții a creditorului într-un dosar deja deschis. [50] [40] [41] [42]

Pregătește înscrisurile care stabilesc izvorul, debitorul și întinderea creanței; titlul executoriu, dacă urmărești executarea; actele privind bunurile succesorale; certificatul de moștenitor, dacă există; actul de partaj ori hotărârea; cererile de participare, convocările și dovezile comunicării. Pentru revocatorie contează și probele prejudiciului, ale fraudei în situațiile în care trebuie dovedită și ale datei cunoașterii prejudiciului. Lista este orientativă, dedusă din condițiile ce trebuie probate. [57] [44] [19] [23] [26]

Certificatul de moștenitor dovedește calitatea de moștenitor, dreptul asupra bunurilor succesorale și cota fiecăruia. Pentru stabilirea patrimoniului succesoral, notarul procedează mai întâi la lichidarea regimului matrimonial: un bun avut în comun cu soțul supraviețuitor nu trebuie tratat fără această verificare ca aparținând în întregime moștenirii. [5] [6]

Data deschiderii moștenirii limitează aplicarea acestor reguli

Ghidul privește dreptul român și regulile noului Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Pentru moștenirile deschise înaintea acelei date se aplică legea în vigoare la deschiderea moștenirii; simplul fapt că partajul este cerut acum nu permite transferarea automată a regulilor actuale asupra acelei succesiuni. Acceptarea consolidează transmisiunea realizată la data decesului. [60] [61] [1]

Și prescripția are reguli tranzitorii proprii: prescripțiile începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a Codului civil rămân, ca regulă, sub dispozițiile care le-au instituit. Termenul revocatoriei prezentat mai sus privește acțiunea guvernată de reglementarea actuală, nu orice litigiu istoric privind o împărțeală. [59] [26]

Termene și repere procedurale

REGULĂPrescripția acțiunii revocatorii de drept comun a creditorului
Interval

Un an, dacă legea nu prevede altfel. [26]

De când începe

Data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat; nu automat data semnării partajului. [26]

Cum se aplică

Se împlinește în ziua corespunzătoare din anul următor. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare, se ia ultima zi a lunii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Se iau în calcul cazurile legale de suspendare sau întrerupere. [34] [35] [36] [33]

Consecințe

Prescripția invocată în condițiile legii poate împiedica obținerea protecției pe calea acțiunii. Nu operează de plin drept și nu este aplicată din oficiu; se invocă în prima instanță, prin întâmpinare ori cel mai târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. [28] [29] [30] [31] [32]

[26][34][35][36][33][7][28][29][30][31][32][59]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Rezerva expresă a unui alt termen prevăzut de lege; se verifică norma aplicabilă acțiunii concrete. [26]

  • Calculul presupune stabilirea datei efective sau imputabile a cunoașterii prejudiciului. [26]

  • Regulile de suspendare și întrerupere pot schimba împlinirea termenului. [33]

  • Nu este termenul dreptului de a cere ieșirea din indiviziune și nu înlocuiește termenele căilor de atac ori ale contestației la executare. [7] [26]

Lista de pași

  • Identifică persoana obligată prin contract sau alt titlu și cauza datoriei: datorie a defunctului, conservare/administrare a moștenirii ori datorie personală a moștenitorului. [10] [16] [55]

  • Verifică data decesului și legea aplicabilă moștenirii; nu aplica automat noul Cod civil unei succesiuni deschise înainte de 1 octombrie 2011. [61] [60]

  • Dacă urmărești executarea unei datorii a defunctului, verifică titlul executoriu, acceptarea moștenirii, persoanele împotriva cărora se execută și eventuala reprezentare prin curator. [44] [45] [46] [47] [48]

  • Dacă ești creditor personal, păstrează dovada cererii de participare la partaj și a tuturor convocărilor; pentru revocatorie, păstrează probele prejudiciului și ale momentului când l-ai cunoscut. [19] [26] [57]

  • Verifică ce bunuri ori sume au fost atribuite debitorului și ce datorii ale moștenirii concurează la plată; preferința creditorilor succesorali poate continua după partaj. [39] [20]

  • Dacă pregătești revocatoria de drept comun, calculează anul de la cunoașterea prejudiciului, cu regulile pentru ziua corespunzătoare, ziua nelucrătoare și suspendare/întrerupere. [26] [34] [35] [36] [33]

Întrebări frecvente

Poate banca unui moștenitor să execute imediat cota lui dintr-un apartament moștenit și încă neîmpărțit?

Dacă banca este creditor personal al moștenitorului, art. 1156 alin. (1) împiedică urmărirea acelei părți înainte de partajul succesoral. Creditorul poate cere partajul în numele debitorului sau poate participa la partajul deja inițiat. Calificarea poate fi diferită dacă banca este creditor al datoriei defunctului ori invocă o garanție care impune o analiză distinctă. [16] [17] [10] [14]

Trebuie creditorul defunctului să aștepte împărțirea bunurilor între moștenitori?

Art. 1155 alin. (2) îi permite să ceară plata din bunurile succesorale indivize și executarea silită a acestora, în ipoteza prevăzută de text. Trebuie respectate cerința titlului executoriu și regulile procedurale privind acceptarea moștenirii ori reprezentarea prin curator. [10] [44] [45]

Pot ceilalți moștenitori să împiedice partajul cerut de creditorul unuia dintre ei?

Ei pot obține respingerea acțiunii creditorului dacă plătesc datoria în numele și pe seama moștenitorului debitor. Legea le oferă această opțiune, fără a transforma datoria personală într-o datorie a tuturor. [18]

Este suficient că un creditor nu a fost prezent la semnarea partajului?

Pentru revocarea fără proba fraudei trebuie să fi cerut participarea, iar partajul să fi avut loc în lipsa sa și fără convocare. Simplul fapt că nu a participat nu dovedește toate condițiile; în celelalte situații sunt relevante cerințele art. 1562. [19] [54]

Creditorii moștenirii au prioritate asupra tuturor bunurilor personale ale moștenitorului?

Preferința specială privește bunurile moștenirii atribuite prin partaj și bunurile care le iau locul, în concurs cu creditorii personali. Răspunderea succesorală este, ca regulă, limitată la patrimoniul succesoral; există excepții, inclusiv cea privind rea-credința prevăzută de art. 1119. [20] [2] [3] [4]

Cum verific actele și termenul aplicabil în situația concretă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1114 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1114 alin. (1)
    (1) Acceptarea consolidează transmisiunea moștenirii realizată de plin drept la data decesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1114 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1114 alin. (2)
    (2) Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1119 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1119 alin. (1)
    (1) Succesibilul care, cu rea-credință, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donație supusă raportului ori reducțiunii este considerat că a acceptat moștenirea, chiar dacă anterior renunțase la ea. El nu va avea însă niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse și, după caz, va fi obligat să raporteze ori să reducă donația ascunsă fără a participa la distribuirea bunului donat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1119 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1119 alin. (2)
    (2) Moștenitorul aflat în situația prevăzută la alin. (1) este ținut să plătească datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota sa din moștenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1133 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1133 alin. (1)
    (1) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1133 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1133 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii componenței patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1143 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1143 alin. (1)
    (1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1143 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1143 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 669—686 se aplică și partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (1)
    (1) Moștenitorii universali și cu titlu universal contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (2)
    (2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanțe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moștenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moștenirii pot cere să fie plătiți din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (3) partea introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (3) partea introductivă
    (3) Regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică dacă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (3) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (3) lit. a)
    a) obligația este indivizibilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (3) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (3) lit. b)
    b) obligația are ca obiect un bun individual determinat ori o prestație determinată asupra unui astfel de bun;
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (3) lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (3) lit. c)
    c) obligația este garantată cu o ipotecă sau o altă garanție reală, caz în care moștenitorul care primește bunul afectat garanției va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului moștenirii se reduce corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (3) lit. d) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (3) lit. d)
    d) unul dintre moștenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligația. În acest caz, dacă titlul îl reprezintă testamentul, scutirea celorlalți moștenitori constituie o liberalitate, supusă reducțiunii dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (1)
    (1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui moștenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (2)
    (2) Creditorii personali ai moștenitorilor și orice persoană ce justifică un interes legitim pot să ceară partajul în numele debitorului lor, pot pretinde să fie prezenți la partajul prin bună învoială sau pot să intervină în procesul de partaj.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (3)
    (3) Ceilalți moștenitori pot obține respingerea acțiunii de partaj introduse de către creditor, plătind datoria în numele și pe seama moștenitorului debitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (4)
    (4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fără a fi obligați să dovedească frauda copărtașilor numai dacă, deși au cerut să fie prezenți, partajul s-a realizat în lipsa lor și fără să fi fost convocați. În toate celelalte cazuri, acțiunea în revocarea partajului rămâne supusă dispozițiilor art. 1.562.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (5)
    (5) Din bunurile moștenirii atribuite la partaj, precum și din cele care le iau locul în patrimoniul moștenitorului, creditorii moștenirii vor fi plătiți cu preferință față de creditorii personali ai moștenitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (6) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (6)
    (6) Dispozițiile alin. (5) sunt aplicabile și legatarilor cu titlu particular ori de câte ori obiectul legatului nu constă într-un bun individual determinat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1159 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1159
    Titlurile executorii obținute împotriva defunctului pot fi executate și împotriva moștenitorilor săi, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1562 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1562 alin. (1)
    (1) Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1562 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1562 alin. (2)
    (2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1563 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1563
    Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1564 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1564
    Dacă prin lege nu se prevede altfel, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1565 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1565 alin. (1)
    (1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atât față de creditorul care a introdus acțiunea, cât și față de toți ceilalți creditori care, putând introduce acțiunea, au intervenit în cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din prețul bunului urmărit, cu respectarea cauzelor de preferință existente între ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2500 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2500 alin. (1)
    (1) Dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2506 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2506 alin. (1)
    (1) Prescripția nu operează de plin drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2512 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2512 alin. (1)
    (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2512 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2512 alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2513 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2513
    Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2544 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2544
    Cursul prescripției se calculează potrivit regulilor stabilite în titlul III din prezenta carte, luându-se în considerare, dacă este cazul, și cazurile de suspendare sau de întrerupere prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 678 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 678 alin. (1)
    (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanței împărțeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 679 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 679 alin. (1)
    (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor și fără să se țină seama de opoziția pe care au făcut-o, precum și în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 118 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 118 alin. (1) teza introductivă
    (1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului:
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 118 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 118 alin. (1) pct. 2
    2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 193 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 193 alin. (3)
    (3) La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 632 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 632 alin. (1)
    (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 687 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 687 alin. (1)
    (1) Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moștenirea nu a fost acceptată de către cei chemați la moștenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condițiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condițiile art. 58.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 687 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 687 alin. (2)
    (2) În cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoștință, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite de îndată camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul să facă mențiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite și să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moștenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moștenitori, precum și faptul dacă până la acceptarea moștenirii de către cel puțin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 688 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 688 alin. (1)
    (1) Dacă debitorul moare înainte de începerea executării silite și se constată că nu există niciun moștenitor acceptant și nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecătoresc, instanța de executare va numi de îndată un curator special, până când va fi numit, în condițiile legii, curatorul succesiunii, dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 688 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 688 alin. (2)
    (2) În cazul în care moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori, executarea silită va fi pornită împotriva tuturor, în afară de cazul în care numai unii dintre aceștia sunt chemați, de lege ori potrivit voinței defunctului, să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moștenitorilor, aceștia vor fi citați, printr-o înștiințare colectivă, făcută la locul deschiderii moștenirii, pe numele acesteia, cu excepția cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 688 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 688 alin. (3)
    (3) Dacă între moștenitori sunt și minori sau persoane care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanților sau a ocrotitorilor legali. Dacă însă după o lună de la moartea debitorului sau de la instituirea consilierii judiciare sau tutelei speciale nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecătoresc va putea cere instanței de executare numirea unui curator special, până la numirea lui dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 11 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 12 · 11 martie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 6.390/299/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Interpretarea dispozițiilor art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă și art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, în sensul de a se stabili dacă există posibilitatea începerii executării silite a bunurilor moștenirii împotriva moștenitorilor acceptanți ai debitorului decedat, cât timp nu au fost stabilite cotele succesorale și calitatea de moștenitor a acestora în cadrul dezbaterii succesorale.“Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 martie 2019.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 60 · forma din 11 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 12 · 11 martie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 60
    60. Și după consacrarea legală a excepției de la regula diviziunii de drept a obligației de plată a pasivului prin art. 1.155 alin. (2) din Codul civil, practica judiciară identificată în urma verificărilor efectuate, chiar redusă cantitativ, din cauza circumstanțelor factuale speciale în care se poate ivi, ilustrează orientarea clară, întemeiată pe argumentele oferite de literatura juridică de specialitate, spre încuviințarea executării silite, la cererea creditorului a cărui creanță s-a născut înainte de deschiderea moștenirii, asupra bunurilor în indiviziune aflate în patrimoniul succesoral, în situația în care moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 65 · forma din 11 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 12 · 11 martie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 65
    65. În contextul dat, este de precizat că prevederile art. 688 alin. (1) din Codul de procedură civilă transpun în plan procesual acest drept de preferință al creditorilor succesiunii în materia executării silite, statuând, pe de o parte, că executarea silită în vederea realizării creanțelor lor poate începe după decesul debitorului și că, pe de altă parte, în locul acestuia vor sta, în procedura de executare, în temeiul alin. (2) al aceluiași articol, după acceptarea succesiunii, toți moștenitorii acceptanți, dacă sunt numai moștenitori majori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (4)
    (4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fără a fi obligați să dovedească frauda copărtașilor numai dacă, deși au cerut să fie prezenți, partajul s-a realizat în lipsa lor și fără să fi fost convocați. În toate celelalte cazuri, acțiunea în revocarea partajului rămâne supusă dispozițiilor art. 1.562.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1155 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1155 alin. (2)
    (2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanțe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moștenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moștenirii pot cere să fie plătiți din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1156 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1156 alin. (5)
    (5) Din bunurile moștenirii atribuite la partaj, precum și din cele care le iau locul în patrimoniul moștenitorului, creditorii moștenirii vor fi plătiți cu preferință față de creditorii personali ai moștenitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1143 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1143 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 669—686 se aplică și partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 201 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201
    Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 91 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 91
    Moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Lege · art. 220 alin. (13) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (13)
    (13) în cazul în care asupra acelorași venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanțe fiscale, cât și pentru titluri ce se execută în condițiile prevăzute de alte dispoziții legale, executarea silită se conexează și se efectuează, potrivit dispozițiilor prezentului cod, de către organul de executare silită prevăzut de acesta. în acest caz competența aparține organului fiscal care deține creanța fiscală mai mare. în cazul existenței unui conflict între organele fiscale de executare silită având ca obiect conexarea executării sunt aplicabile prevederile art. 41 - 43.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăLege · articolul unic pct. 1 – art. 249 alin. (1) · forma din 15 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articolul unic pct. 1 – art. 249 alin. (1)
    (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceLege · art. 20 alin. (1) · forma din 26 iunie 2015Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) La data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, potrivit art. 14 alin. (1) lit. a) sau art. 19, se suspendă provizoriu, de drept, executările silite începute potrivit averii debitorului. Decizia se comunică de îndată executorului judecătoresc. Dispozițiile art. 34 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 75 alin. (1)
    (1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-015 · https://divortpartaj.org/ghiduri/creditorul-mostenirii-si-creditorul-mostenitorului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision