PROBLEMA JURIDICĂ
Termenul de 10 ani al art. 706 alin. (1) teza a II-a CPC se aplică executării sultei stabilite prin hotărâre de partaj?
Faptele relevante
Într-o contestație la executare privind sulta dintr-o hotărâre de partaj, judecătoria a anulat executarea după ce a aplicat termenul de 3 ani. Creditoarea a formulat apel, iar tribunalul a sesizat ÎCCJ. Situația de fapt și soluția judecătoriei sunt redate de ÎCCJ la paragrafele 9–18; ele nu sunt dezlegarea pe fond a ÎCCJ.
Soluția
ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă. Dispozitivul nu a stabilit dacă termenul pentru sultă este de 3 sau de 10 ani.
Motivarea, pe scurt
ÎCCJ a reținut că problema prezintă dificultate, dar nu mai este nouă: există practică numeroasă și divergentă. Paragrafele 58–62 explică lipsa noutății și delimitarea funcției preventive a hotărârii prealabile de funcția de unificare a recursului în interesul legii. Opiniile consemnate la paragrafele 31–42 nu reprezintă regula obligatorie aleasă de ÎCCJ.
Ce putem învăța și ce limite are
Arată existența unei controverse reale și faptul că inadmisibilitatea nu a soluționat alegerea între 3 și 10 ani pentru sultă.
Nu este hotărâre de admitere care dezleagă pe fond termenul aplicabil sultei.
Nu generalizează soluția unei instanțe de fond și nu certifică practica ulterioară ca unitară.
Nu tranșează titlurile notariale, prescripțiile istorice sau executarea separată a unei ipoteci în orice situație.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 16 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 31
31. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, precum și puncte de vedere teoretice ale magistraților, din care rezultă existența a două orientări jurisprudențiale. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 32
32. Într-o primă opinie s-a apreciat că termenul de prescripție de 10 ani se aplică și în ceea ce privește prescripția dreptului de a obține executarea silită a sumelor datorate cu titlu de sultă, stabilite printr-o hotărâre de partaj. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 36
36. Într-o a doua opinie s-a apreciat că termenul de prescripție de 10 ani nu se aplică și în ceea ce privește prescripția dreptului de a obține executarea silită a sumelor datorate cu titlu de sultă, stabilite printr-o hotărâre de partaj. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 40
40. În aceste condiții s-a apreciat că dreptul de a cere executarea silită a creanței reprezentând sulta este supus termenului general de prescripție de 3 ani, prin raportare la prevederile art. 706 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă, doar cu privire la dreptul de ipotecă putându-se reține că prescripția dreptului de a cere executarea silită a acestui drept este supusă termenului de prescripție de 10 ani prevăzut de art. 706 alin. (1) teza a II-a din același cod, care nu distinge între drepturile reale principale și cele accesorii. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 53
53. Această problemă de drept este una dificilă, împrejurare ce rezultă din punctele de vedere expuse în litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere, decelându-se în opiniile divergente exprimate argumente pertinente, astfel că dezlegarea presupune determinarea naturii juridice a hotărârii de partaj din perspectiva conținutului art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă (care se referă la „titlurile emise în materia drepturilor reale“), interpretarea prevederilor art. 995 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 706“, și totodată verificarea posibilelor efecte ale prevederilor art. 2.386 pct. 5 coroborat cu art. 2.343 din Codul civil, care reglementează dreptul de ipotecă al coproprietarului pentru plata sultei. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 58
58. Din studierea jurisprudenței puse la dispoziție, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de către curțile de apel se observă că pe rolul instanțelor de judecată au existat numeroase cauze similare în care problema în discuție a fost rezolvată diferit, generând o practică neunitară consistentă și de durată prin opiniile divergente, întemeiate pe argumente derivând din interpretarea acelorași texte de lege. De altfel, o parte din cauzele în care s-au pronunțat hotărârile transmise au fost soluționate prin aplicarea normelor corespunzătoare din legea anterioară, Codul de procedură civilă de la 1864 (art. 405), sub imperiul căruia chestiunea a fost, de asemenea, în dispută. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 58
58. Din studierea jurisprudenței puse la dispoziție, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de către curțile de apel se observă că pe rolul instanțelor de judecată au existat numeroase cauze similare în care problema în discuție a fost rezolvată diferit, generând o practică neunitară consistentă și de durată prin opiniile divergente, întemeiate pe argumente derivând din interpretarea acelorași texte de lege. De altfel, o parte din cauzele în care s-au pronunțat hotărârile transmise au fost soluționate prin aplicarea normelor corespunzătoare din legea anterioară, Codul de procedură civilă de la 1864 (art. 405), sub imperiul căruia chestiunea a fost, de asemenea, în dispută.
Textul în documentul-sursă ↗par. 61
61. Or, astfel cum rezultă din jurisprudența instanței supreme (exempli gratia, deciziile pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015, și nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015), în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept într-o perioadă semnificativă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja o divergență consistentă și de durată în jurisprudență. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 61
61. Or, astfel cum rezultă din jurisprudența instanței supreme (exempli gratia, deciziile pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 13 din 8 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015, și nr. 14 din 8 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015), în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept într-o perioadă semnificativă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja o divergență consistentă și de durată în jurisprudență. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 62
62. Pentru toate aceste considerente, sesizarea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 62
62. Pentru toate aceste considerente, sesizarea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 5.475/302/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:În interpretarea prevederilor art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă , termenul de prescripție de 10 ani se aplică și în ceea ce privește prescripția dreptului de a obține executarea silită a sumelor datorate cu titlu de sultă, stabilite printr-o hotărâre de partaj?
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 5.475/302/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:În interpretarea prevederilor art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, termenul de prescripție de 10 ani se aplică și în ceea ce privește prescripția dreptului de a obține executarea silită a sumelor datorate cu titlu de sultă, stabilite printr-o hotărâre de partaj?
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 5.475/302/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea prevederilor art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, termenul de prescripție de 10 ani se aplică și în ceea ce privește prescripția dreptului de a obține executarea silită a sumelor datorate cu titlu de sultă, stabilite printr-o hotărâre de partaj?
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv — caracter obligatoriu
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv — soluția sesizării
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 5.475/302/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.