PROBLEMA JURIDICĂ
După modificarea art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 prin Legea nr. 272/2024, judecătorii curții de apel care soluționează contestația împotriva hotărârii comisiei pentru compensații trebuie să fie, la rândul lor, specializați în materie penală?
Faptele relevante
Un solicitant a cerut Tribunalului Iași compensație financiară pentru prejudiciul moral rezultat dintr-o infracțiune, cererea fiind înregistrată după intrarea în vigoare a Legii nr. 272/2024. Comisia a respins cererea, apreciind că nu era îndeplinită condiția referitoare la categoria infracțiunii și la vătămarea corporală. Acestea sunt constatările primei instanțe, reproduse la par. 14–22; ele nu constituie dezlegarea Înaltei Curți asupra eligibilității. În contestație, solicitantul a invocat inclusiv nelegala compunere a completului civil și a cerut judecători specializați în materie penală. Curtea de Apel Iași a sesizat Înalta Curte pentru dezlegarea acestei probleme procedurale (par. 10–11, 23–27).
Soluția
Sesizarea a fost admisă. În interpretarea art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, completul curții de apel care soluționează contestația împotriva hotărârii comisiei este format tot din judecători specializați în materie penală. Dezlegarea este declarată obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) CPC. Dispozitivul nu acordă și nu refuză compensația solicitantului și nu stabilește cuantumul ei.
Motivarea, pe scurt
Înalta Curte a delimitat expres Decizia nr. 6/2025, pronunțată în recurs în interesul legii: aceasta a analizat divergențe anterioare modificării din noiembrie 2024, astfel încât noua problemă cerea o analiză autonomă (par. 75–79). Comisia rămâne o structură jurisdicțională specială, care administrează probe și soluționează cererea în fond, iar legiuitorul a atribuit-o judecătorilor din secțiile penale în considerarea experienței acestora (par. 80–94). Prin principiul competenței derivate, continuitatea specializării se păstrează la secția penală a curții de apel în a cărei circumscripție funcționează tribunalul (par. 95–97). Natura necontencioasă nu impune calificarea întregii jurisdicții ca civilă. Procedura specială din art. 28 și 31 se completează, în ambele grade, cu art. 527 și următoarele CPC numai în măsura în care nu contravine reglementărilor proprii procedurii penale (par. 99–106). Par. 63–64 identifică această contestație ca singura cale de atac legală și confirmă caracterul definitiv al hotărârii curții de apel.
Ce putem învăța și ce limite are
Susține distinct constatarea caracterului definitiv al deciziei curții de apel.
Nu rezolvă fondul contestației din dosarul nr. 589/99/2025 și nu arată soluția sa finală ulterioară.
Raționamentul primei instanțe asupra infracțiunii eligibile, relatat la par. 18–22, nu este o regulă de fond stabilită de Înalta Curte în această decizie.
Dispozitivul privește specializarea judecătorilor; nu este o dezlegare exhaustivă a fiecărei norme de calcul, transmitere, motivare ori repunere în termen.
Nu constituie un reper pentru cuantumul compensației; din cauza relatată nu rezultă sume orientative.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 9 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 64
64. Prin urmare, sunt întrunite primele două condiții de admisibilitate a sesizării, privitoare la existența unui litigiu în curs de judecată, pe rolul completului unei instanțe care judecă pricina în ultimă instanță, deoarece hotărârea pe care o pronunță curtea de apel este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗par. 78
78. Mai trebuie făcută precizarea că, așa cum se reține expres în paragraful 49 al deciziei de recurs în interesul legii mai sus menționate, dezlegările acesteia au oferit soluții unificatoare asupra unei jurisprudențe provenind din jurisdicțiile civile, adică de la acele formațiuni de judecată care soluționaseră, în primă instanță și apoi în calea de atac a contestației, cererile de acordare de către stat a compensațiilor financiare ori numai a unui avans din compensație victimelor infracțiunilor, prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 211/2004 în forma de până la modificarea adusă prin Legea nr. 272/2024, observându-se că cea mai recentă hotărâre din jurisprudența divergentă data din martie 2024, în timp ce legea modificatoare menționată a intrat în vigoare în noiembrie 2024.
Textul în documentul-sursă ↗par. 84
84. Rămân de actualitate considerațiile expuse la paragrafele 51-58 ale Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza cărora s-a statuat asupra trăsăturilor comisiei instituite prin dispozițiile art. 28 din Legea nr. 211/2004, de structură jurisdicțională specială, un complet de doi judecători, așadar o instanță de judecată în sensul restrâns al termenului care funcționează după toate regulile specifice activității jurisdicționale, care presupun administrarea și evaluarea de probe, determinarea unei situații de fapt la care se aplică legea, activitate în cadrul căreia Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor „spune dreptul“, soluționând cauza în fond, cu plenitudine de jurisdicție, printr-o hotărâre care este supusă comunicării și susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației.
Textul în documentul-sursă ↗par. 96
96. Prin urmare, în virtutea principiului competenței derivate din competența primei instanțe și a dezlegărilor obligatorii ale Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, chiar în lipsa unei stipulări exprese a unei condiții identice celei inserate în cuprinsul art. 28 alin. (2) din lege, referitoare la specializarea judecătorilor care soluționează calea de atac a contestației exercitate împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare din cadrul tribunalului, aceasta nu poate să revină spre soluționare decât secțiilor penale ale curților de apel în a căror circumscripție funcționează tribunalul, pentru a se respecta principiul continuității specializării urmărit în mod expres a fi asigurat în cazul acestor cereri, așa cum rezultă din expunerea de motive a legii și din însăși reglementarea supusă analizei, respectiv art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, în forma sa modificată.
Textul în documentul-sursă ↗par. 106
106. Procedura după care sunt soluționate aceste cereri atât în primă instanță, cât și în calea de atac a contestației este - în ambientul oferit de art. 2 din Codul de procedură civilă - cea specială din cuprinsul art. 28 și 31 ale Legii nr. 211/2004, în forma sa modificată și completată, care se complinește cu procedura reglementată în cuprinsul art. 527 și următoarele din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu contravine unor reglementări specifice și proprii procedurii penale.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția civilă în Dosarul nr. 589/99/2025, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este format tot din judecători specializați în materie penală.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
În interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este format tot din judecători specializați în materie penală.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv, mențiunea caracterului obligatoriu
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗preambul, publicare și compunerea completului
DECIZIA nr. 393 din 17 noiembrie 2025 referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 117 din 12 februarie 2026 Dosar nr. 1.295/1/2025 Lia Savonea | - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile Eleni Cristina Marcu | - președintele delegat al Secției penale Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secția I civilă Simona Lala Cristescu | - judecător la Secția I civilă Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă Mirela Vișan | - judecător la Secția I civilă Lucia Tatiana Rog | - judecător la Secția penală Leontina Șerban | - judecător la Secția penală Lavinia Valeria Lefterache | - judecător la Secția penală Luminița Criștiu-Ninu | - judecător la Secția penală Adrian Glugă | - judecător la Secția penală
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.