PROBLEMA JURIDICĂ
Titularul, durata maximă și termenul apelului privind revocarea ordinului.
Faptele relevante
În cauza care a generat sesizarea, apelurile fuseseră exercitate inclusiv în termenul mai scurt discutat; de aceea problema termenului nu era utilă soluționării.
Soluția
Sesizarea este respinsă ca inadmisibilă.
Motivarea, pe scurt
Nu era îndeplinită legătura necesară dintre problema termenului și soluția cauzei; mecanismul de unificare nu a fost activat în condițiile legale.
Ce putem învăța și ce limite are
Documentează diferența dintre condiția de legitimare și condițiile de fond, precum și necesitatea de a atribui corect opiniile părților și ale instanțelor.
Referirile istorice la durată nu reprezintă plafonul actual; inadmisibilitatea nu unifică termenul pe fond și nu înlocuiește dezlegarea ulterioară privind înlocuirea.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 11 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 51
51. Cu privire la ultima chestiune de drept - care este termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului ce se declară împotriva sentinței civile prin care se dispune admiterea sau respingerea cererii de revocare a ordinului de protecție: 3 zile de la pronunțarea hotărârii sau 30 de zile de la comunicarea hotărârii -, într-o opinie, s-a arătat că art. 45 din Legea nr. 217/2003 stabilește un termen de 3 zile de la pronunțare/comunicare, numai în ceea ce privește hotărârea prin care se soluționează cererea de emitere a ordinului de protecție. În schimb, nu este stipulat un astfel de termen și pentru cererea de revocare a ordinului de protecție. Din acest motiv, în lipsa unui atare termen special, s-a apreciat că se va aplica termenul general de 30 de zile de la comunicarea sentinței, prevăzut de art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiind nepermis să se facă o adăugare la lege. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 54
54. Într-o altă opinie s-a apreciat că termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului împotriva sentinței civile prin care se dispune admiterea sau respingerea cererii de revocare a ordinului de protecție este de 3 zile de la pronunțare, în baza art. 49 alin. (3) coroborat cu art. 45 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, considerându-se că este vorba despre o cerere în materia ordinului de protecție, cu caracter special și urgent, astfel că sunt aplicabile aceleași reguli. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 82
82. Această condiție, a legăturii necesare între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond, nu se verifică însă în privința regimului juridic al căii de atac, astfel cum apare acesta reglementat prin art. 49 alin. (3) din Legea nr. 217/2003, chestiune de drept ce a fost supusă interpretării, prin ultima întrebare formulată de autorul prezentei sesizări. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 83
83. Actul de sesizare nu relevă faptul că, în cadrul soluționării celor două apeluri, s-ar fi pus în discuție termenul de exercitare a acestora, în contextul unei excepții de procedură pentru exercitarea dreptului la apel cu întârziere, excepție invocată de părți ori de instanță din oficiu. Dimpotrivă, înscrisurile anexate actului de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă faptul că, în pofida mențiunilor exprese referitoare la calea de atac de drept comun, cuprinse în dispozitivul sentinței, părțile au avut în vedere termenul special, de 3 zile de la pronunțarea hotărârii, prevăzut de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, iar nu termenul general de 30 de zile de la comunicare. Prin urmare, nu a fost probat că acest complet de judecată - titular al sesizării - este chemat să se pronunțe cu privire la regimul juridic al căii de atac promovate, în ceea ce privește specificul acesteia și/sau al termenului procedural în care poate fi exercitată. De altfel, nici motivarea sesizării nu pune în evidență existența unei legături între această problemă de drept, a termenului de apel în cazul unei cereri de revocare a ordinului de protecție, și aspectele care au fost supuse analizei instanței de apel și pe care aceasta este chemată să le clarifice, astfel încât o dezlegare în privința regimului juridic al căii de atac să fie utilă cauzei pendinte. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 84
84. În absența unei asemenea legături, chestiunea de drept referitoare la termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului, în cazul cererii de revocare sau de înlocuire a măsurii dispuse printr-un ordin de protecție, rămâne una ipotetică, întrucât ea nu privește interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege care să intereseze, în concret, soluționarea celor două apeluri aflate pe rolul instanței de trimitere. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 85
85. Față de cele expuse, se constată că pentru ultima întrebare formulată nu este îndeplinită condiția de admisibilitate ca soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere să depindă de lămurirea chestiunii de drept supuse interpretării de principiu, prin mecanismul hotărârii prealabile. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 113
113. În ceea ce privește regimul căii de atac specifice hotărârii prin care o cerere de revocare/modificare a fost soluționată în primă instanță, s-a concluzionat, anterior, că în privința acestei chestiuni nu se verifică condiția legăturii necesare între soluționarea pe fond a cauzei pendinte pe rolul instanței și lămurirea problemei de drept supuse interpretării de principiu, prin mecanismul hotărârii prealabile. ...
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 113
113. În ceea ce privește regimul căii de atac specifice hotărârii prin care o cerere de revocare/modificare a fost soluționată în primă instanță, s-a concluzionat, anterior, că în privința acestei chestiuni nu se verifică condiția legăturii necesare între soluționarea pe fond a cauzei pendinte pe rolul instanței și lămurirea problemei de drept supuse interpretării de principiu, prin mecanismul hotărârii prealabile.
Textul în documentul-sursă ↗par. 117
117. În concluzie, în cazul prezentei sesizări, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi activat, atât timp cât legiuitorul a instituit anumite condiții de admisibilitate, restrictive și cumulative, și nu toate acestea sunt îndeplinite, în sensul celor enunțate anterior. ...
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.382/278/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: Dacă sintagma „persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“ din cuprinsul art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are în vedere numai persoana împotriva căreia s-a dispus emiterea unui ordin de protecție pe durata maximă sau se va interpreta în maniera chiar și o persoană împotriva căreia s-a dispus o măsură de protecție pe o durată maximă poate cere revocarea ordinului de protecție emis împotriva sa; Dacă sintagma „persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“ prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 este imperativă și se alătură celorlalte condiții ce trebuie întrunite cumulativ, așa cum sunt prevăzute în art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003; Dacă o persoană împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordin de protecție pe o durată sub maximul prevăzut de lege poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse; Care este termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului ce se declară împotriva sentinței civile prin care se dispune admiterea sau respingerea cererii de revocare a ordinului de protecție: 3 zile de la pronunțarea hotărârii sau 30 de zile de la comunicarea hotărârii?
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv: respingerea sesizării ca inadmisibilă; întrebările sesizării; mențiunea obligativității și data pronunțării
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.382/278/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:Dacă sintagma „persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“ din cuprinsul art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are în vedere numai persoana împotriva căreia s-a dispus emiterea unui ordin de protecție pe durata maximă sau se va interpreta în maniera chiar și o persoană împotriva căreia s-a dispus o măsură de protecție pe o durată maximă poate cere revocarea ordinului de protecție emis împotriva sa;Dacă sintagma „persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“ prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 este imperativă și se alătură celorlalte condiții ce trebuie întrunite cumulativ, așa cum sunt prevăzute în art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003;Dacă o persoană împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordin de protecție pe o durată sub maximul prevăzut de lege poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse;Care este termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului ce se declară împotriva sentinței civile prin care se dispune admiterea sau respingerea cererii de revocare a ordinului de protecție: 3 zile de la pronunțarea hotărârii sau 30 de zile de la comunicarea hotărârii?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 octombrie 2023.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.