Revocarea sau înlocuirea măsurilor din ordinul de protecție

Revocarea înlătură ordinul, iar înlocuirea schimbă măsura pentru ca protecția necesară să rămână adecvată. În violența domestică, cererea specială din Legea nr. 217/2003 aparține persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura pe durata maximă; Legea nr. 26/2024 permite cererea și beneficiarului, fără aceeași condiție de durată. [1] [2] [3]

Pentru revocare se verifică îndeplinirea condițiilor cumulative. Pentru înlocuirea măsurilor sub Legea nr. 217/2003, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit un regim distinct. Persoana protejată poate prezenta apărări și probe despre riscul actual; acordul sau opoziția sa nu înlocuiesc aprecierea instanței. [4] [5] [6] [7] [8]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
9 minute
CATEGORIE
Siguranță, violență și protecția copilului
Cuprins · 11 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Legea aplicabilă și cine poate introduce cererea
  3. 03Pentru revocare, instanța verifică toate condițiile
  4. 04Înlocuirea măsurii are o analiză distinctă
  5. 05Ce să conțină cererea și probele
  6. 06Ce poate susține persoana protejată
  7. 07Taxa, avocatul și calea de atac trebuie raportate la cererea ulterioară
  8. 08Respectarea măsurilor până la schimbarea efectivă a ordinului
  9. 09Lista de pași
  10. 10Întrebări frecvente
  11. 11Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Persoane vizate de un ordin și persoane protejate, inclusiv părinți și copii, în limitele legii aplicabile ordinului.

✕ NU ACOPERĂ
  • Contestarea ordinului provizoriu al poliției; apelul împotriva emiterii inițiale; recunoașterea transfrontalieră; modificarea hotărârilor distincte de divorț sau privitoare la copii.

Legea aplicabilă și cine poate introduce cererea

Verifică legea menționată în hotărâre. Violența între soți, foști soți ori actuali sau foști parteneri rămâne în sfera Legii nr. 217/2003, chiar dacă persoanele nu mai locuiesc împreună. Legea nr. 26/2024 exclude situațiile reglementate de Legea nr. 217/2003; divorțul nu schimbă singur regimul ordinului. [14] [15]

Regimul ordinului Titularul cererii speciale Condiția duratei
Legea nr. 217/2003 Persoana împotriva căreia s-a dispus măsura. Beneficiarul poate formula apărări, dar art. 49 alin. (1) nu îi acordă același drept autonom de a cere revocarea. [1] [7] Ordinul trebuie să fi fost emis pe durata maximă aplicabilă. [1]
Legea nr. 26/2024 Atât persoana vizată de măsură, cât și persoana în beneficiul căreia s-a emis ordinul. [2] Art. 25 alin. (1) nu impune emiterea pe durata maximă. [2]

În primul regim, „pe durata maximă” privește durata stabilită prin ordin, nu o obligație de a aștepta expirarea lui. Plafonul general este de 12 luni, iar în situația specială a unui nou ordin emis în cinci ani de la expirarea prin ajungere la termen a celui anterior poate ajunge la 24 de luni. De aceea, verifică data emiterii și plafonul aplicabil ordinului tău, fără a transforma automat orice ordin de 12 luni într-un ordin pe durata maximă. [16] [11] [12] [13]

Curtea Constituțională (CCR), prin Decizia nr. 537 din 4 noiembrie 2025, a respins criticile analizate privind această condiție. Diferența dintre cele două legi nu poate fi înlăturată doar prin alegerea regimului mai favorabil. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. [17] [18] [19] [20]

Pentru revocare, instanța verifică toate condițiile

Revocarea urmărește înlăturarea ordinului. În ambele legi, condițiile legale sunt cumulative: nu este suficientă îndeplinirea uneia dintre ele. [4] [5]

  1. Respectarea măsurilor: persoana vizată a respectat interdicțiile și obligațiile impuse. Sunt relevante inclusiv încălcările concrete ale distanței sau ale interdicției de contact. [21] [22]
  2. Consilierea, tratamentul sau măsurile de siguranță aplicabile: se verifică urmarea consilierii psihologice, psihoterapiei, tratamentului ori altei forme de terapie stabilite sau recomandate, respectiv respectarea măsurilor de siguranță, în ipotezele descrise de lege. O simplă promisiune de a începe terapia nu dovedește urmarea ei. [23] [24]
  3. Riscul actual: evaluarea trebuie să indice un risc suficient de scăzut și lipsa unui pericol real pentru victimă ori familia sa. Faptul că o perioadă nu au existat incidente nu înlocuiește întreaga analiză a riscului. [25] [26] [8]

Pentru Legea nr. 217/2003, textul în vigoare spune expres că, dacă nu există o evaluare a serviciului de probațiune întocmită potrivit competențelor sale, instanța face evaluarea pe baza probelor dosarului. Absența raportului nu închide singură procedura, iar judecătorul nu poate omite examinarea riscului. Această teză a fost introdusă prin Legea nr. 232/2025. [25] [10]

Legea nr. 26/2024 păstrează formularea sa proprie despre evaluarea serviciului de probațiune, fără teza suplimentară introdusă în Legea nr. 217/2003. Într-o cerere întemeiată pe Legea nr. 26/2024, arată ce evaluări există și solicită lămurirea probelor necesare; nu prezenta completarea celeilalte legi ca și cum ar fi inclusă în art. 25. [26] [25]

Înlocuirea măsurii are o analiză distinctă

Prin Decizia nr. 60 din 24 februarie 2025 (hotărâre prealabilă), ÎCCJ a stabilit că, pentru înlocuirea măsurilor dintr-un ordin emis pe durata maximă în temeiul Legii nr. 217/2003, nu trebuie dovedite cumulativ toate condițiile de la art. 49 alin. (2). Cererea se soluționează după procedura art. 49 alin. (3). Dispozitivul declară dezlegarea obligatorie; aceasta rezolvă întrebarea de drept și nu este soluția finală asupra cererii concrete a părților. [6] [27]

Înlocuirea nu se acordă automat. Solicitantul trebuie să explice împrejurările noi și de ce măsura propusă poate asigura protecția necesară în situația actuală. Pentru Legea nr. 217/2003, alternativa se formulează în limitele măsurilor prevăzute de art. 38. Instanța ține seama de conduita ulterioară, de respectarea restricțiilor și de riscul rămas. Pot conta și schimbări obiective care fac necesară adaptarea unei obligații, independente de conduita agresorului. [28] [3] [29] [30] [31]

Nu poate fi reluată, pe aceleași împrejurări, disputa deja soluționată prin hotărârea definitivă care a emis ordinul. Cererea trebuie să arate ce s-a schimbat ulterior. Solicitantul care îndeplinește condiția de legitimare din art. 49 alin. (1) poate cere revocarea și, în subsidiar, înlocuirea unei măsuri, pentru cazul în care instanța consideră că nu sunt îndeplinite toate condițiile revocării. Alternativa trebuie precizată în cerere. [28] [32]

Pentru un ordin întemeiat pe Legea nr. 26/2024, punctul de plecare rămâne art. 25. Argumentele Deciziei ÎCCJ nr. 60/2025 pot fi discutate ca raționament, însă hotărârea a interpretat expres Legea nr. 217/2003 și nu reprezintă o dezlegare expresă a art. 25. [33] [6]

Ce să conțină cererea și probele

Pregătește o cerere adresată instanței, în care identifici hotărârea de protecție, dosarul, părțile, măsurile și durata lor. Precizează dacă soliciți revocarea ordinului sau înlocuirea unei măsuri și, în acest al doilea caz, descrie exact alternativa. Calificarea corectă a cererii contează: ÎCCJ a analizat o cauză în care cererea denumită revocare numai a unor măsuri a fost calificată drept înlocuire. [1] [2] [34] [35]

Expune separat faptele ulterioare emiterii și probele pentru fiecare susținere. Anexe utile, în funcție de situație, sunt copia ordinului, înscrisurile despre consiliere sau tratament, evaluările existente și documentele care arată schimbarea împrejurărilor. Solicită instanței să obțină de la poliția care supraveghează ordinul informațiile relevante despre respectarea lui. Acestea sunt recomandări de organizare a probelor, nu o listă legală închisă de anexe. [23] [24] [28] [36]

Instanța judecă revocarea cu citarea părților și a unității de poliție care a pus ordinul în executare, iar procurorul participă obligatoriu. În regimul Legii nr. 217/2003, aceeași procedură se aplică înlocuirii potrivit dezlegării ÎCCJ. [37] [38] [6]

Ca pas de pregătire, înainte de depunere verifică instanța competentă pentru această cerere, folosind hotărârea inițială și numărul dosarului. Regula teritorială pentru emiterea ordinului nu trebuie aplicată automat oricărei cereri ulterioare.

Ce poate susține persoana protejată

Dacă ai primit o cerere de revocare sau înlocuire, formulează un punct de vedere și prezintă probele relevante. Dreptul la apărare include participarea la judecată, folosirea mijloacelor de probă și invocarea excepțiilor prevăzute de lege. Poți explica de ce nu sunt îndeplinite condițiile invocate sau de ce alternativa propusă nu oferă protecție suficientă. [7] [37] [38] [39]

Organizează apărările în jurul faptelor: nerespectarea măsurilor, amenințări ori contacte interzise, conduita ulterioară, documentele despre terapie și riscul actual. Arată datele și împrejurările concrete și solicită confruntarea lor cu informațiile poliției. În cazul înlocuirii, explică ce risc ar rămâne dacă s-ar schimba distanța, interdicția sau altă măsură. [21] [22] [25] [26] [39] [36]

Explică distinct situația copiilor: vulnerabilitățile, efectele emoționale și psihologice și pericolul concret. Analiza nu se reduce la dorința unui adult de a relua contactul. CCR a subliniat necesitatea examinării detaliate a situației familiale și a unei evaluări echilibrate, cu preocupare pentru soluția cea mai bună pentru copil. [40]

Acordul pentru revocare sau împăcarea nu dispensează instanța de verificarea condițiilor. Nici opoziția persoanei protejate nu reprezintă singură un veto: ea trebuie examinată împreună cu probele și riscul. Dacă poziția exprimată este influențată de presiuni ori amenințări, explică aceste împrejurări instanței ca parte a apărării și a evaluării pericolului. [4] [5] [7] [8]

Taxa, avocatul și calea de atac trebuie raportate la cererea ulterioară

Revocarea este o cerere distinctă, nu apelul împotriva ordinului inițial. Nu aplica automat acestei cereri termenul urgent de soluționare, scutirea de taxă sau asistența juridică obligatorie prevăzute pentru emiterea ordinului. Art. 49 și art. 25 descriu procedura lor proprie, iar CCR subliniază caracterul distinct al revocării. [37] [38] [41]

O minută a Curții de Apel Târgu Mureș din 6 octombrie 2023 consemnează, pentru Legea nr. 217/2003, soluția locală propusă în unanimitate: cererea de revocare este timbrabilă, iar asistența juridică nu este obligatorie. Este o orientare locală istorică, fără caracter obligatoriu național; ea nu stabilește automat regimul fiecărui dosar și nici pe cel al Legii nr. 26/2024. Solicită precizarea taxei și a asistenței aplicabile cererii tale. [42] [43]

Pentru apelul împotriva hotărârii de revocare, Decizia ÎCCJ nr. 63/2023 (hotărâre prealabilă) nu poate fi citată ca stabilind un termen general de 3 sau de 30 de zile: sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, iar întrebarea nu a primit o dezlegare pe fond. Decizia nu confirmă soluția finală a litigiului de fond. Verifică de îndată hotărârea, actul de comunicare și termenul legal aplicabil cu avocatul; nu aștepta presupunând că ai termenul mai lung. [44] [45]

Respectarea măsurilor până la schimbarea efectivă a ordinului

Simpla înregistrare a cererii ori înțelegerea privată dintre părți nu suspendă ordinul. În lipsa unei dispoziții judiciare care îi schimbă sau suspendă efectele și cât timp durata lui nu a expirat, ordinul executoriu trebuie respectat. Nu relua un contact interzis doar pentru că cealaltă persoană este de acord sau pentru că dosarul de revocare este pe rol. [46] [47] [48] [49]

Legea impune respectarea ordinului și de către persoana protejată. Incriminările încălcării măsurilor se referă la persoana împotriva căreia a fost emis ordinul, în condițiile prevăzute de lege; nu confunda obligația beneficiarului de a respecta ordinul cu această formulare a infracțiunii. [50] [51] [52] [53]

După soluționare, citește exact ce a fost admis, ce măsuri rămân și de când produce efecte hotărârea. Legea nr. 26/2024 prevede comunicarea de îndată a hotărârii de revocare către unitatea de poliție care a pus ordinul în executare. Înlocuirea nu trebuie confundată cu dispariția tuturor restricțiilor: sensul ei este adaptarea măsurii în raport cu protecția încă necesară. [54] [3] [39]

Dacă problema este apropierea expirării, soluția potrivită poate fi solicitarea unui ordin nou, nu revocarea celui existent. Citește Ordinul de protecție expiră: cererea unui nou ordin. [55] [56]

Lista de pași

  • Identifică legea, hotărârea, măsurile și durata aplicabilă; verifică legitimarea pentru cererea specială. [1] [2] [13]

  • Precizează ce ceri: revocarea ordinului sau înlocuirea unei măsuri cu o alternativă concretă. [35] [3]

  • Ordonează probele despre faptele ulterioare, respectarea măsurilor, terapie și risc. [28] [23] [24] [25] [26]

  • Ca persoană protejată, depune apărări factuale și explică distinct riscul pentru copii. [7] [40]

  • Verifică imediat cerințele procedurale și calea de atac; nu deduce un termen pe fond din Decizia ÎCCJ nr. 63/2023, care a respins sesizarea ca inadmisibilă. [44] [45]

  • Respectă măsurile până când hotărârea ori expirarea schimbă efectiv situația; simpla cerere nu suspendă ordinul. [46] [47]

Întrebări frecvente

Persoana protejată poate cere singură revocarea?

În Legea nr. 26/2024, da: art. 25 alin. (1) include expres beneficiarul. În Legea nr. 217/2003, art. 49 alin. (1) atribuie cererea specială persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura pe durata maximă. Beneficiarul poate formula apărări și își poate exprima poziția în procedură, dar nu trebuie presupus că are aceeași legitimare autonomă ca în cealaltă lege. [2] [1] [7]

Împăcarea face ca ordinul să înceteze?

Nu produce singură acest efect. Revocarea cere hotărârea instanței și verificarea condițiilor cumulative; până la schimbarea efectivă a situației juridice, ordinul rămâne obligatoriu în limitele duratei sale. [4] [5] [46] [47]

Lipsa unui raport de probațiune împiedică orice revocare?

Pentru Legea nr. 217/2003, nu: textul actual prevede expres evaluarea instanței pe baza probelor dosarului dacă evaluarea serviciului de probațiune nu există. Această completare nu apare în art. 25 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2024, al cărui text trebuie analizat distinct. [25] [26]

La înlocuire trebuie îndeplinite toate condițiile revocării?

Pentru cererea reglementată de Legea nr. 217/2003, Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 a stabilit că nu se cere întrunirea lor cumulativă. Judecătorul verifică totuși împrejurările noi, conduita și dacă alternativa protejează suficient victima. Hotărârea interpretează art. 49, nu tranșează expres regimul art. 25 din Legea nr. 26/2024. [6] [3] [29] [33]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului
  • Art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 păstrează titularul vizat de ordin și condiția duratei maxime. [1]

  • Art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/2024 permite cererea și beneficiarului și nu prevede condiția duratei maxime. [2]

  • Revocarea cere verificarea cumulativă a condițiilor legale, inclusiv riscul. [4] [5] [25] [26]

  • În Legea nr. 217/2003, în lipsa evaluării serviciului de probațiune, instanța evaluează riscul pe baza probelor dosarului. [25]

  • Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 distinge înlocuirea de revocare pentru art. 49 din Legea nr. 217/2003 și aplică înlocuirii procedura alin. (3). [6]

  • Aplicarea argumentelor Deciziei ÎCCJ nr. 60/2025 la art. 25 din Legea nr. 26/2024 nu poate fi prezentată ca dezlegare expresă a acestui text. [33]

  • Persoana protejată are dreptul la apărare și la administrarea probelor; aprecierea riscului aparține instanței. [7] [8]

  • Decizia ÎCCJ nr. 63/2023 (hotărâre prealabilă) respinge sesizarea ca inadmisibilă, fără a stabili pe fond un termen universal de apel al revocării. [44] [45]

  • Depunerea cererii și acordul privat nu suspendă singure ordinul executoriu. [46] [47]

Ordinul de protecție expiră: cererea unui nou ordin

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (1)
    (1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție și persoana în beneficiul căreia s-a emis ordinul de protecție pot solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 120 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 120
    120. În acest caz, instanța este deci chemată să reanalizeze conținutul obligațiilor/interdicțiilor instituite prin ordin față de agresor, urmând să procedeze la o reevaluare a circumstanțelor factuale avute în vedere la momentul emiterii ordinului pentru a stabili dacă starea de fapt prezentă la momentul formulării și soluționării cererii de înlocuire permite adoptarea unei alte măsuri dintre cele prevăzute la art. 38 din Legea nr. 217/2003, o măsură care, chiar dacă este mai ușoară pentru agresor, va fi aptă în noile împrejurări să asigure protecția victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (2), partea introductivă · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (2), partea introductivă
    (2) Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (2), partea introductivă · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2), partea introductivă
    (2) Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Dispozitiv · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv
    DECIDE:Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 20.050/196/2024 și, în consecință, stabilește că: Dispozițiile art. 49 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că, pentru formularea unei cereri de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecție emis pe durată maximă, persoana împotriva căreia a fost emis ordinul nu trebuie să facă dovada îndeplinirii, cumulativ, a condițiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din aceeași lege.Cererea de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecție se soluționează conform procedurii prevăzute de art. 49 alin. (3) din aceeași lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 50 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 50
    50. Cât privește critica raportată la art. 24 din Constituție, Curtea reține că, prin Decizia nr. 728 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 11 ianuarie 2021, paragrafele 23 și 24, a reiterat jurisprudența sa, potrivit căreia art. 24 din Constituție este calificat ca fiind o garanție a dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 51, și Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 23). De asemenea, Curtea a reținut că dreptul la apărare conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă și invocarea excepțiilor prevăzute de legea procesuală (a se vedea Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 33). Având în vedere această jurisprudență, precum și dispozițiile din Legea nr. 217/2003, potrivit cărora cererea de revocare se soluționează cu citarea părților, Curtea a constatat că susținerea autorului excepției referitoare la încălcarea dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituție, este neîntemeiată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 62 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 62
    62. Cu privire la această critică, Curtea reține că legiuitorul a stabilit că ordinul de protecție poate fi revocat de instanța judecătorească doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile stabilite de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003, condiții pe care instanța trebuie să le analizeze pentru a stabili dacă agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse prin ordinul de protecție și pentru a efectua o evaluare proprie a existenței unui risc real pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia din partea persoanei împotriva căreia sa emis ordinul de protecție. Or, având în vedere că scopul emiterii ordinului de protecție este însăși protejarea dreptului la viață și integritate fizică și psihică, nu se poate susține că reglementarea acestor condiții pentru revocarea ordinului de protecție este neconstituțională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 116/2025Lege · Articolul II punctul 3 · forma din 23 iunie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Articolul II punctul 3
    3. La articolul 25, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 25(1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție și persoana în beneficiul căreia s-a emis ordinul de protecție pot solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 232/2025Lege · Articolul I punctul 5 · forma din 12 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Articolul I punctul 5
    5. La articolul 49 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5. În cazul în care nu există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, instanța va efectua o evaluare întemeiată pe probele de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 39 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător, fără a putea depăși 12 luni de la data emiterii ordinului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 39 alin. (3) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (3)
    (3) În cazul în care împotriva unui agresor a fost emis un ordin de protecție care a expirat prin ajungere la termen, durata măsurilor dispuse printr-un ordin de protecție emis în termen de 5 ani de la expirarea celui anterior se stabilește de judecător, fără a putea depăși 24 de luni de la data emiterii acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (1)
    (1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 3 · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    În sensul prezentei legi, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 26 · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26
    Situațiile reglementate de Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu intră sub incidența prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 113 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 113
    113. Pentru asigurarea acestui echilibru, având în vedere că măsurile dispuse prin ordinul de protecție determină o restrângere a drepturilor persoanei față de care s-a instituit, legiuitorul a permis acesteia din urmă, în situația în care durata măsurilor luate prin ordinul de protecție este cea maximă, să repună în discuție în fața unei instanțe judecătorești situația de fapt avută în vedere la momentul emiterii ordinului de protecție, instanța astfel sesizată având posibilitatea de a decide dacă starea de pericol social care a impus luarea măsurilor de protecție subzistă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 44 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 44
    44. Referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, prin Decizia nr. 489 din 3 octombrie 2023, paragrafele 25-28, Curtea a reținut că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, condiția de admisibilitate a cererii de revocare a ordinului de protecție, condiție care este impusă de legiuitor și vizează durata maximă pentru care a fost emis ordinul de protecție, nu are semnificația unei discriminări. Curtea a constatat că intră în competența legiuitorului reglementarea oricăror condiții pentru introducerea unei cereri la instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 57 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 57
    57. Ținând cont de această jurisprudență a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și având în vedere că scopul instituirii ordinului de protecție este însăși protejarea dreptului la viață și la integritate fizică și psihică a persoanei asupra căreia s-a exercitat violența, Curtea constată că dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 - prin care legiuitorul a permis agresorului să solicite revocarea ordinului de protecție doar în situația în care durata măsurilor luate prin ordinul de protecție este cea maximă - au un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul propus.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 60 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 60
    60. Cât privește comparația pe care o fac autorii excepției de neconstituționalitate între dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 și cele ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 4 martie 2024 (care, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 116/2025 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 23 iunie 2025, prevedeau că „Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“), Curtea constată că intră în competența legiuitorului reglementarea oricăror condiții pentru formularea cererilor de revocare a ordinelor de protecție stabilite prin reglementări diferite. De altfel, potrivit art. 26 din Legea nr. 26/2024, nu intră sub incidența acestei legi situațiile reglementate de Legea nr. 217/2003. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003, sau Decizia nr. 592 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 21 aprilie 2023, paragraful 23).
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Dispozitiv — caracter obligatoriu și pronunțare · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv — caracter obligatoriu și pronunțare
    Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, Judecătoriei Botoșani - Secția civilă, Judecătoriei Salonta, Judecătoriei Miercurea-Ciuc - Secția civilă, Tribunalului Vaslui - Secția civilă, Judecătoriei Caracal, Judecătoriei Brașov, Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Sibiu - Secția I civilă și Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025. PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (2) lit. a) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (2) lit. a)
    a) agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (2) lit. a) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2) lit. a)
    a) agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (2) lit. b) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (2) lit. b)
    b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (2) lit. b) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2) lit. b)
    b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (2) lit. c) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (2) lit. c)
    c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5. În cazul în care nu există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, instanța va efectua o evaluare întemeiată pe probele de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (2) lit. c) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2) lit. c)
    c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 1.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Dispozitiv — caracter obligatoriu și pronunțare · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv — caracter obligatoriu și pronunțare
    Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025. PREȘEDINTELE SECȚIEI I CIVILE ELENA CARMEN POPOIAG Magistrat-asistent, Marius Ionuț Bunea
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 115 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 115
    115. O atare reevaluare, în acest cadru procesual, a raporturilor dintre părțile implicate în acest mecanism pentru a stabili necesitatea menținerii ordinului în aceleași condiții în care a fost dispus nu poate determina însă repunerea în discuție a celor statuate prin hotărârea judecătorească definitivă de instituire a acestora, hotărâre ce se bucură de autoritate de lucru judecat, cât timp nu au intervenit elemente noi ulterior pronunțării acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 122 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 122
    122. Este real că, în cadrul noii analize realizate, judecătorul nu va putea face abstracție de maniera în care agresorul a respectat interdicțiile și obligațiile impuse, similar cercetării judecătorești specifice examinării întrunirii condițiilor enunțate la alin. (2) al art. 49 din Legea nr. 217/2003. De altfel, după cum deja s-a subliniat, ținând seama, totodată, de rațiunea reglementării comune în cuprinsul aceluiași articol al legii, ambele instituții presupun o reevaluare a situației de fapt reținute la momentul pronunțării ordinului de protecție, instanța examinând în acest context inclusiv efectele produse în raporturile dintre părți de măsurile dispuse prin ordin, pentru a se verifica dacă se menține starea de pericol avută în vedere la momentul dispunerii respectivelor măsuri, o atare analiză plecând deci de la caracterul necesar al acestora pentru protecția victimei, caracter stabilit prin hotărârea judecătorească de instituire a lor și care nu poate fi repus în discuție în cadrul unei noi proceduri judiciare prin prisma acelorași împrejurări care au determinat adoptarea soluției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 123 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 123
    123. Corelându-se această constatare cu cea expusă anterior în privința sferei de aplicare a instituției revocării ordinului, se reține că înlocuirea se va putea dispune dacă împrejurările factuale concrete și conduita agresorului conduc la concluzia că o măsură mai ușoară este suficientă pentru prevenirea violenței domestice și protejarea victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 125 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 125
    125. În plus, necesitatea înlocuirii măsurii luate inițial se poate datora ivirii unor situații obiective, independente de conduita agresorului, care nu mai permit îndeplinirea obligației impuse acestuia în aceiași termeni, astfel că nevoia de protecție a victimei ar putea fi asigurată în noile circumstanțe și printr-o măsură mai puțin restrictivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 130 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 130
    130. În argumentarea acestui punct de vedere trebuie precizat că reclamantul care întrunește condiția exercitării acțiunii prevăzute de art. 49 alin. (1) din legea anterior menționată are posibilitatea să formuleze o cerere prin care să solicite instanței atât revocarea ordinului de protecție, cât și, în subsidiar, în situația în care se va aprecia că nu sunt întrunite toate cerințele impuse de lege pentru dispunerea acesteia, înlocuirea măsurii luate prin ordin, solicitând astfel o schimbare a conținutului restricțiilor la care a fost supus pentru perioada rămasă până la expirarea termenului de 12 luni, în considerarea acelorași probe privitoare la revizuirea comportamentului său, învederând, după caz, intervenirea altor împrejurări obiective, ulterior dispunerii ordinului, care ar permite instanței reeavaluarea situației dintre părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție și persoana în beneficiul căreia s-a emis ordinul de protecție pot solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 13 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 13
    13. Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 7 octombrie 2024, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta, înlocuirea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție emis prin Sentința civilă nr. 4.969/15.07.2024 cu privire la copiii minori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 15 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 15
    15. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a calificat cererea reclamantului, de revocare numai a unor anumite măsuri instituite prin ordinul de protecție contestat, drept o cerere de înlocuire a acestor măsuri, raportat la faptul că reclamantul a criticat numai anumite măsuri dispuse, și nu ordinul în integralitatea sa. Față de calificarea cererii ca fiind una de înlocuire a anumitor măsuri dispuse prin ordinul de protecție emis, a respins excepția inadmisibilității cererii de revocare, invocată de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, pe care a considerat-o ca rămasă fără obiect.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 129 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 129
    129. În ceea ce privește a doua întrebare a instanței de trimitere, vizând incidența art. 49 alin. (3) din Legea nr. 217/2003 asupra procedurii înlocuirii, se constată că, deși acest text face referire în mod expres exclusiv la procedura revocării, nu există niciun impediment pentru ca norma să fie aplicată prin analogie și în cazul cererii de înlocuire a măsurilor, în lipsa altei reglementări distincte aplicabile, având în vedere că soluționarea unei cereri cu un astfel de obiect necesită aceleași garanții procesuale care derivă din citarea părților implicate, a unității de poliție care a pus în executare ordinul (și care, la cererea instanței, ar putea furniza informații cu privire la comportamentul agresorului pe parcursul punerii în executare sau, după caz, al supravegherii executării ordinului de protecție, prin raportare la obligațiile și interdicțiile pe care agresorul trebuia să le respecte) și, respectiv, din participarea procurorului (obligatorie, de altfel, în toate procedurile judiciare reglementate prin acest act normativ).
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 49 alin. (3) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (3)
    (3) Cererea de revocare se soluționează cu citarea părților și a unității de poliție care a pus în executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (3) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (3)
    (3) Cererea de revocare se soluționează cu citarea părților și a unității de poliție care a pus în executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Decizia ÎCCJ nr. 60/2025 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Paragraful 121 · forma din 24 februarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 60 · 24 februarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 121
    121. Din această perspectivă, apreciind că subzistă starea de pericol cu privire la persoana victimei, la integritatea sa fizică și psihică, precum și la libertatea acesteia, pericol care a justificat emiterea ordinului, instanța urmează a decide dacă prin modificarea conținutului restricțiilor dispuse inițial, respectiv prin luarea altor măsuri mai puțin restrictive, se poate asigura o protecție adecvată victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 58 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 58
    58. Referitor la critica privind încălcarea interesului superior al copilului, Curtea reține că aceasta vizează chestiuni de aplicare a dispozițiilor de lege criticate în cazuri concrete, iar nu aspecte de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 50 din 22 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precitată, paragrafele 74-78, instanța supremă a stabilit, ținând cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că instanțele, în aplicarea dispozițiilor art. 8 din Convenție, au obligația să efectueze o analiză detaliată a întregii situații de familie și a unei întregi serii de factori, în special de natură factuală, emoțională și psihologică, materială și medicală, și să realizeze o evaluare echilibrată și rezonabilă a respectivelor interese ale fiecărei persoane, cu preocupare constantă de a găsi cea mai bună soluție pentru copil (Hotărârea din 23 octombrie 2018, pronunțată în Cauza Petrov și X împotriva Rusiei, paragraful 98, Hotărârea din 6 iulie 2010, pronunțată în Cauza Neulinger și Shuruk împotriva Elveției, paragraful 139). Ocrotirea drepturilor membrilor familiei impune instanței să evalueze dacă există un pericol real pentru victimele violenței domestice, în sensul că protecția la care acestea sunt îndreptățite include obligația autorităților de a analiza detaliat situația pentru a lua o măsură care să corespundă standardului de protecție impus atât de normele de drept intern, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Lipsa efectuării unei evaluări proprii a instanței asupra situației de risc la care este expusă victima violenței domestice ar constitui o încălcare a obligației pozitive a statului de ocrotire a dreptului prevăzut de art. 8 în coroborare cu protejarea art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Decizia CCR nr. 537/2025Hotărâre · Paragraful 51 · forma din 4 noiembrie 2025Curtea Constituțională · 537 · 4 noiembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 51
    51. Referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, de vreme ce solicitarea revocării ordinului de protecție - care se poate formula doar de către persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă - este o cerere distinctă și nu constituie o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a instituit ordinul de protecție. Cu privire la calea de atac împotriva ordinului de protecție, art. 45 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 prevede că hotărârea prin care se soluționează cererea de emitere a ordinului de protecție este supusă numai apelului, în termen de 3 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția I civilă — Minuta întâlnirii trimestriale din 6 octombrie 2023Ghid oficial · secțiunea Judecătoria Reghin, punctul 1, pagina 13 (soluția propusă în unanimitate) · forma din 6 octombrie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea Judecătoria Reghin, punctul 1, pagina 13 (soluția propusă în unanimitate)
    Cererea de revocare a ordinului de protecţie nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar asistenţa juridică a părţilor nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția I civilă — Minuta întâlnirii trimestriale din 6 octombrie 2023Ghid oficial · secțiunea Judecătoria Reghin, punctul 1, pagina 14 (considerentele soluției propuse în unanimitate) · forma din 6 octombrie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea Judecătoria Reghin, punctul 1, pagina 14 (considerentele soluției propuse în unanimitate)
    Legalitatea ordinului de protecţie provizoriu emis de unitatea de poliţie sau a ordinului de protecţie emis de instanţa de judecată este verificată în procedura contestaţiei sau a apelului, după caz, dispoziţiile art. 36 şi 45 alin. (3) din lege indicând în mod expres că sunt aplicabile în aceste proceduri dispoziţiile legale care impun scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, respectiv asistenţa judiciară obligatorie. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul procedurii revocării ordinului de protecţie, pentru că legiuitorul nu a făcut trimitere la normele speciale prevăzute la emiterea ordinului de protecţie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Decizia ÎCCJ nr. 63/2023 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · paragraful 113 · forma din 2 octombrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 63 · 2 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 113
    113. În ceea ce privește regimul căii de atac specifice hotărârii prin care o cerere de revocare/modificare a fost soluționată în primă instanță, s-a concluzionat, anterior, că în privința acestei chestiuni nu se verifică condiția legăturii necesare între soluționarea pe fond a cauzei pendinte pe rolul instanței și lămurirea problemei de drept supuse interpretării de principiu, prin mecanismul hotărârii prealabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Decizia ÎCCJ nr. 63/2023 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: respingerea sesizării ca inadmisibilă; întrebările sesizării; mențiunea obligativității și data pronunțării · forma din 2 octombrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 63 · 2 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: respingerea sesizării ca inadmisibilă; întrebările sesizării; mențiunea obligativității și data pronunțării
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.382/278/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:Dacă sintagma „persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“ din cuprinsul art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are în vedere numai persoana împotriva căreia s-a dispus emiterea unui ordin de protecție pe durata maximă sau se va interpreta în maniera chiar și o persoană împotriva căreia s-a dispus o măsură de protecție pe o durată maximă poate cere revocarea ordinului de protecție emis împotriva sa;Dacă sintagma „persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse“ prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 este imperativă și se alătură celorlalte condiții ce trebuie întrunite cumulativ, așa cum sunt prevăzute în art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003;Dacă o persoană împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordin de protecție pe o durată sub maximul prevăzut de lege poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse;Care este termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului ce se declară împotriva sentinței civile prin care se dispune admiterea sau respingerea cererii de revocare a ordinului de protecție: 3 zile de la pronunțarea hotărârii sau 30 de zile de la comunicarea hotărârii?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 octombrie 2023.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 44 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (1)
    (1) Ordinul de protecție este executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 19 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)
    (1) Ordinul de protecție este executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 44 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (1)
    (1) Ordinul de protecție este executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 19 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)
    (1) Ordinul de protecție este executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 44 alin. (3) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (3)
    (3) Respectarea ordinului de protecție este obligatorie și pentru persoana protejată prin intermediul său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 19 alin. (3) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (3)
    (3) Respectarea ordinului de protecție este obligatorie și pentru persoana protejată prin intermediul său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 47 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 47 alin. (1)
    (1) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1), (4) și (5) lit. a) și b) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 18 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1)
    (1) Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 12 alin. (1) și alin. (4) lit. a) și c) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 25 alin. (4) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (4)
    (4) Hotărârea prin care a fost revocat ordinul de protecție se comunică, de îndată, unității de poliție care l-a pus în executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 48 · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48
    La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată, instituțiile și persoanele prevăzute la art. 40 alin. (3) pot solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei protejate i-ar fi puse în pericol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecțieLege · art. 24 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (1)
    (1) La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată sau reprezentantul legal poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea iar fi puse în pericol.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C04-011 · https://divortpartaj.org/ghiduri/revocarea-sau-inlocuirea-masurilor-din-ordinul-de-protectie/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision