PROBLEMA JURIDICĂ
Sechestrul penal asupra imobilelor suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar a cărui ipotecă era opozabilă anterior măsurii și determină nulitatea actelor de executare ulterioare sechestrului?
Faptele relevante
Colegiile de conducere ale Curților de Apel Bacău, Brașov și București au sesizat instanța supremă în contextul unei practici divergente privind bunuri imobile afectate simultan de o ipotecă și de un sechestru penal. Nu se soluționează litigiul concret al unui cuplu și nu se atribuie bunuri unor coproprietari. Contextul este expus în preambul și în paragrafele 1–16.
Soluția
Admițând recursurile în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că existența sechestrului penal asupra imobilelor nu suspendă executarea silită începută de creditorul ipotecar al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare. Caracterul obligatoriu este expres indicat în dispozitiv.
Motivarea, pe scurt
Instanța distinge funcția asigurătorie a sechestrului de drepturile creditorului ipotecar și de executarea legală a creanței. Paragraful 65 arată că indisponibilizarea suspendă dispoziția voluntară a titularului și interzice actele care ar diminua valoarea ori sustrage bunul de la urmărire; bunul nu este scos din circuitul civil. Paragrafele 67–69 disting indisponibilizarea de inalienabilitate și de insesizabilitate. Paragrafele 84–85 raportează soluția la creditorul ipotecar și opozabilitatea anterioară. Raționamentul privind executarea și efectele ei asupra prețului este valabil în acest context și nu devine o regulă de radiere a sechestrului prin partaj voluntar.
Ce putem învăța și ce limite are
Împiedică formularea greșită că sechestrul ar bloca orice formă de executare și, în același timp, explică de ce acordul voluntar al soților nu poate fi folosit pentru sustragerea bunului de la măsură.
Dispozitivul privește creditorul ipotecar cu ipotecă opozabilă anterior înființării sechestrului penal asupra acelorași imobile.
Nu este o hotărâre care admite sau respinge un partaj matrimonial concret.
Nu autorizează acte voluntare de dispoziție care diminuează valoarea bunului ori îl sustrag de la urmărire.
Referirile la prețul rezultat din executarea silită nu echivalează cu strămutarea automată a oricărui sechestru penal pe sulta convenită la partaj.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 2 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
paragraful 65
65. Ca și în materie civilă - unde art. 745 din Codul de procedură civilă stabilește că, din momentul sechestrării bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de ele cât timp durează executarea, sub sancțiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune - noțiunea de indisponibilizare, la care se referă dispozițiile art. 249 alin. (2) din Codul de procedură penală, presupune că titularul bunului nu mai poate dispune liber de el, în sensul că nu îl mai poate înstrăina, greva cu sarcini, dona, închiria, fiindu-i interzis, în general, orice act voluntar care ar putea conduce la scăderea valorii bunului ori la sustragerea lui de la urmărire. Bunurile nu sunt scoase, ci rămân în circuitul civil, fiind suspendat, pe durata instituirii măsurii, doar dreptul de dispoziție voluntară asupra acestora aparținând proprietarului.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv – dezlegarea obligatorie
Cu referire la dispozițiile art. 249 din Codul de procedură penală (art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968) și art. 2.345 din Codul civil, existența unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.