⌕Meniu

Partajul când există sechestru penal

Se poate cere partajul chiar dacă bunurile sunt afectate de un sechestru penal, însă soluția concretă trebuie să respecte indisponibilizarea. Un acord între soți nu radiază sechestrul, iar atribuirea bunului prin partaj nu garantează că acesta va deveni liber de măsură. Soțul care nu este inculpat poate apăra drepturile sale prin căile penale prevăzute pentru persoanele interesate, fără să aștepte finalizarea partajului. [57] [61] [55] [33] [39]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Credite, creditori și garanții patrimoniale
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce blochează sechestrul și ce poate clarifica partajul
  3. 03Bunurile comune pot fi sechestrate înainte de partaj
  4. 04De ce contează scopul măsurii și calitatea fiecărui soț
  5. 05Partajul voluntar, atribuirea cu sultă și vânzarea
  6. 06Conturile blocate și proveniența banilor
  7. 07Cum se contestă măsura, în funcție de organul care a dispus-o
  8. 08Verificarea periodică și limitele contestației civile
  9. 09Excepția care privește creditorul cu ipotecă anterioară
  10. 10Ce pregătesc înainte de partaj sau de contestație?
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Soți, foști soți și coproprietari ale căror bunuri ori conturi sunt afectate de sechestru penal.

  • Persoane interesate care urmăresc stabilirea drepturilor asupra bunurilor și folosirea căii de contestare corespunzătoare.

✕ NU ACOPERĂ

  • Stabilirea soluției unui dosar individual fără actele și cronologia acestuia.

  • Regimuri de drept străin și proceduri transfrontaliere neanalizate în acest ghid.

Ce blochează sechestrul și ce poate clarifica partajul

Sechestrul penal indisponibilizează bunuri pentru a împiedica ascunderea, înstrăinarea ori sustragerea lor și pentru a proteja, după caz, confiscarea, executarea amenzii, cheltuielile judiciare sau repararea pagubei. Partajul stabilește bunurile și valorile ce revin fiecărui coproprietar. Cele două proceduri au obiecte diferite: împărțirea proprietății nu ține locul unei soluții asupra măsurii penale. [27] [28] [6] [55]

În principiu, încetarea coproprietății poate fi cerută oricând, cu excepția cazurilor de suspendare prevăzute de lege, de un act juridic sau de o hotărâre. Partajul se poate face prin bună învoială ori judiciar; și în timpul comunității matrimoniale sunt posibile împărțirea prin act autentic notarial sau, în caz de neînțelegere, calea judecătorească. Aceste reguli se aplică împreună cu limitele rezultate din sechestrul existent. [9] [10] [8] [61]

Nu este corectă nici ideea că orice partaj judiciar devine imposibil, nici promisiunea că un proces de partaj va elibera automat bunul. Cererea trebuie să explice drepturile invocate, măsura penală și efectul concret urmărit. Posibilitatea atribuirii, vânzării sau distribuirii banilor se apreciază distinct, fără a folosi partajul pentru a scoate bunul de sub urmărire. [57] [61] [55]

Bunurile comune pot fi sechestrate înainte de partaj

Curtea Constituțională a explicat că proprietatea comună sau devălmașă nu împiedică instituirea sechestrului și nu obligă organul penal să obțină mai întâi partajul. Stabilirea părții debitorului prin împărțeală devine relevantă când se urmărește silit bunul, în condițiile legii. Notarea sechestrului asupra unui bun comun are o funcție asigurătorie. [22] [23]

În cazul creditorului personal al unuia dintre soți, regula civilă este că bunurile comune nu pot fi urmărite direct pentru datoria personală. După urmărirea bunurilor proprii ale debitorului, creditorul poate cere partajul numai în măsura necesară acoperirii creanței. Pentru imobile, Codul de procedură civilă reglementează partajul înaintea urmăririi bunului comun, cu excepția cotei debitorului neîndoielnic stabilite, lămurite și înscrise ca fracțiune în cartea funciară. Aceste reguli privind executarea nu se transformă într-o interdicție de a lua anterior măsura asigurătorie penală. [4] [5] [24] [25] [23]

Prin urmare, simplul argument „locuința este și a mea” nu obligă la ridicarea întregului sechestru. În același timp, măsura nu stabilește că întreaga valoare a bunului aparține soțului cercetat ori că celălalt soț a devenit debitor. Cotele se determină după contribuția la dobândirea bunurilor comune și la îndeplinirea obligațiilor comune; contribuția egală este o prezumție ce poate fi răsturnată. [23] [56] [7]

De ce contează scopul măsurii și calitatea fiecărui soț

Verificarea începe cu temeiul înscris în ordonanță sau în încheiere:

  • Pentru garantarea amenzii penale, sechestrul poate privi numai bunurile suspectului sau inculpatului. [29]
  • Pentru repararea pagubei și cheltuielile judiciare, măsura poate privi bunurile suspectului, inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la valoarea probabilă a acestora. Căsătoria nu constituie, singură, un temei autonom pentru a-l considera pe celălalt soț persoană responsabilă civilmente. [31] [56]
  • Pentru confiscarea specială ori extinsă, legea permite măsura și asupra bunurilor altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează să fie confiscate. Faptul că soțul nu este inculpat nu oferă, singur, imunitate față de o asemenea măsură. [30]

În cadrul comunității legale, bunurile dobândite în timpul regimului sunt, ca regulă, comune. Există însă bunuri proprii, inclusiv bunurile moștenite ori donate, cu excepția expresă prevăzută de lege, precum și valorile care înlocuiesc un bun propriu. Natura proprie trebuie pusă în legătură cu scopul sechestrului: ea nu exclude, prin ea însăși, o analiză privind confiscarea. Bunurile exceptate de lege nu pot fi însă sechestrate. [1] [2] [3] [30] [32]

Soțul interesat trebuie să arate legătura sa cu bunurile sau sumele afectate. Controlul judiciar privește condițiile măsurii, întinderea ei și corelația dintre bunuri, proprietarul acestora și creanța ori scopul urmărit; nu se rezumă la constatarea existenței dosarului penal. [18] [19]

Partajul voluntar, atribuirea cu sultă și vânzarea

Înalta Curte de Casație și Justiție arată, în Decizia nr. 2/2018 (recurs în interesul legii), că indisponibilizarea suspendă dreptul proprietarului de a dispune voluntar de bun în modalități care ar diminua valoarea lui sau l-ar sustrage de la urmărire. De aceea, un acord prin care soții atribuie bunurile sechestrate exclusiv celui necercetat nu este suficient pentru a înlătura măsura. Nici prezentarea acordului într-un proces civil nu îi conferă, prin ea însăși, efectul unei ridicări a sechestrului. [61] [55]

Regulile partajului prevăd împărțirea în natură, proporțional cu cotele. Pentru un bun indivizibil ori greu de împărțit în natură, sunt prevăzute atribuirea către unul sau mai mulți coproprietari în schimbul unei sulte, adică al unei compensații bănești, sau vânzarea și distribuirea prețului. Aceste modalități trebuie evaluate și prin efectul lor asupra bunului ori valorii indisponibilizate; existența lor în Codul civil nu constituie o autorizare generală de a vinde bunul sechestrat. [11] [14] [12] [13] [61]

Regulile art. 669–686 din Codul civil se aplică convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului și partajelor judiciare pentru care cererea a fost introdusă după acel moment. Data convenției sau a cererii contează pentru alegerea regimului aplicabil. [58] [59]

În acest regim, partajul nu îl transformă retroactiv pe unul dintre soți în proprietar exclusiv. Codul civil leagă acest efect de data actului de partaj, fără a putea preceda încheierea lui, sau de rămânerea definitivă a hotărârii; pentru imobile cere și înscrierea în cartea funciară. Nici regula strămutării garanțiilor constituite de un coproprietar asupra cotei sale nu poate fi tratată ca o dispoziție automată de ridicare a sechestrului penal. Cererea privind măsura penală trebuie să identifice concret bunul, cota ori suma pentru care se solicită restrângerea sau ridicarea. [15] [16] [17] [55]

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat o astfel de situație în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17), prin hotărârea din 16 iulie 2026, rămasă definitivă la 16 octombrie 2026. Curtea a observat că reclamanta putea cere instanțelor civile să-i individualizeze cota din bunurile deținute în comun cu soțul cercetat penal și apoi putea cere instanței penale ridicarea sechestrului pentru această cotă. Hotărârea nu înseamnă că partajul ridică automat sechestrul. [62] [63]

Conturile blocate și proveniența banilor

Pentru sumele datorate de o terță persoană suspectului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente, Codul de procedură penală reglementează poprirea, în limitele legale, de la primirea ordonanței ori încheierii. În cazul unui cont, trebuie văzut exact ce sume și ce titular vizează măsura. [46]

Nu rezultă o regulă potrivit căreia jumătate din orice cont al unui soț trebuie deblocată imediat. Prezumția contribuției egale la comunitate se aplică în cadrul stabilirii cotelor, iar încadrarea sumelor ca bun comun sau propriu și scopul măsurii trebuie examinate pe documente. Extrasele bancare, actele de dobândire și traseul sumelor pot fi importante pentru apărarea soțului interesat. [7] [1] [3] [31] [46] [53]

Cum se contestă măsura, în funcție de organul care a dispus-o

Soțul care dovedește un interes asupra bunurilor sau sumelor poate folosi căile prevăzute pentru „orice altă persoană interesată”. Contează actul atacat, emitentul și faza dosarului, nu numai denumirea generică de „sechestru”. [18] [33] [39] [36]

Situația Calea și organul competent Termenul legal
Ordonanța prin care procurorul s-a pronunțat asupra luării măsurii sau a modului de aducere la îndeplinire Contestație la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă să judece cauza în fond 3 zile de la comunicarea ordonanței. Acesta este textul modificat în 2025. [33]
Încheierea judecătorului de cameră preliminară, a instanței de judecată sau de apel asupra luării măsurii Contestația se depune la organul care a pronunțat încheierea și se înaintează judecătorului de cameră preliminară ori instanței ierarhic superioare, după caz 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. [39]
Modul de punere în executare a măsurii luate de judecătorul de cameră preliminară ori de instanță Contestație la acel judecător ori la acea instanță 3 zile de la punerea în executare a măsurii. [36]

În prima situație, dacă instanța este sesizată prin rechizitoriu înaintea soluționării contestației, aceasta se înaintează judecătorului de cameră preliminară. Dacă sechestrul este dispus direct prin hotărârea instanței de apel, se aplică în mod corespunzător procedura art. 250¹ alin. (1)–(3) din Codul de procedură penală. Pentru măsurile luate la Înalta Curte, legea prevede completele speciale de soluționare a contestației: doi judecători de cameră preliminară, respectiv Completul de cinci judecători, după caz. Contestațiile de mai sus nu suspendă, prin simpla lor formulare, executarea măsurii. [35] [42] [40] [34] [37] [41]

Termenele se raportează la actul și evenimentul prevăzute de norma aplicabilă. Pentru termenele procedurale pe ore sau zile nu se socotesc unitatea de început și cea în care se împlinește termenul; când ultima zi este nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Nerespectarea termenului de exercitare a dreptului procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv. Păstrează dovada comunicării și a depunerii: legea recunoaște, între altele, depunerea în termen prin scrisoare recomandată și reglementează transmiterea la un organ judiciar necompetent din necunoaștere ori greșeală vădită. Aceste situații nu justifică amânarea intenționată a contestației. [48] [49] [50] [47] [51] [52]

Regula procedurală aplicabilă se stabilește după data actului efectuat sau a măsurii dispuse, ținând seama de eventualele dispoziții tranzitorii. Un termen vechi nu se recalculează automat folosind formularea introdusă ulterior de Legea nr. 70/2025. [26] [33]

Verificarea periodică și limitele contestației civile

În tot cursul procesului penal, organul competent verifică periodic dacă mai există temeiurile măsurii: nu mai târziu de șase luni în urmărirea penală și de un an în cursul judecății. Legea prevede menținerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii și aplicarea corespunzătoare a căilor din art. 250 și 250¹. Probele privind proprietatea, valoarea bunurilor și întinderea prejudiciului pot conta în această analiză. [43] [19]

Caracterul temporar și proporțional al restrângerii rămâne relevant. Totuși, intervalele de verificare nu trebuie confundate cu o promisiune că sechestrul dispare automat după șase luni sau un an: art. 250² nu prevede expres o asemenea încetare de drept. O solicitare de verificare a temeiurilor actuale nu înlocuiește contestația care trebuia introdusă în termen împotriva actului inițial. [20] [21] [54] [47] [43]

Art. 250 alin. (8) permite, după rămânerea definitivă a hotărârii, contestația potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii. Textul nu oferă instanței civile de partaj o cale generală pentru anularea ori ridicarea, înainte de acel moment, a sechestrului penal. [38] [55]

În cauza Ileana Roșu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că durata restricțiilor este esențială în analiză, dar că întinderea și natura lor, precum și existența garanțiilor procedurale, sunt la fel de relevante. Măsura a durat aproximativ cinci ani și cinci luni, reclamanta a rămas în posesia bunurilor și le-a putut folosi, iar Curtea nu a constatat încălcarea dreptului de proprietate. Acest interval nu este un termen general după care sechestrul ar trebui să înceteze. [64] [65] [66] [67]

Excepția care privește creditorul cu ipotecă anterioară

Prin Decizia nr. 2/2018, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că sechestrul penal asupra unui imobil nu suspendă executarea silită începută de creditorul ipotecar al cărui drept de ipotecă devenise opozabil terților înaintea măsurii penale și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare sechestrului. Este o dezlegare obligatorie pentru această ipoteză precisă. [60]

Dacă există o ipotecă, datele publicității ei și ale sechestrului trebuie comparate. Decizia nu poate fi folosită ca permisiune generală pentru orice creditor, pentru orice vânzare sau pentru un acord de partaj care ar scoate bunul de sub măsură. Situația creditorului ipotecar urmăritor și partajul dintre soți cer analize distincte. [60] [61]

Ce pregătesc înainte de partaj sau de contestație?

Adună ordonanța ori încheierea, procesul-verbal de sechestru, dovezile comunicării și punerii în executare, precum și datele despre faza actuală a dosarului. Pentru imobile, verifică extrasul de carte funciară și actul de dobândire; pentru conturi, extrasele și proveniența sumelor. Pentru cotele soților sunt relevante regimul matrimonial și probele contribuțiilor. Aceasta este o listă practică orientativă, adaptabilă măsurii concrete. [44] [45] [46] [7] [53]

Precizează ce urmărești: recunoașterea unui bun propriu, stabilirea cotelor și împărțirea, corectarea modului de executare, restrângerea ori ridicarea măsurii. Identificarea scopului permite folosirea căii potrivite și a probelor relevante. Dacă există un termen de contestație în curs, demersurile pentru partaj nu îl înlocuiesc și nu justifică depășirea lui. [6] [7] [33] [36] [39] [43] [47]

Termene și repere procedurale

REGULĂContestația împotriva ordonanței procurorului
Interval

3 zile. [33]

De când începe

Comunicarea ordonanței prin care procurorul s-a pronunțat asupra luării măsurii ori a modului de aducere la îndeplinire. [33]

Cum se aplică

Se pornește de la evenimentul prevăzut de normă; pentru termenele pe ore sau pe zile nu se socotesc unitatea de început și cea de împlinire, iar termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [48] [49] [50]

Consecințe

Depășirea termenului atrage decăderea din dreptul procesual și nulitatea actului tardiv. [47]

[33][48][49][50][18][34][35][47][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Persoana interesată trebuie să dovedească interesul; contestația nu suspendă executarea. [18] [34]

  • Dacă intervine rechizitoriul înaintea soluționării, contestația se trimite judecătorului de cameră preliminară. [35]

REGULĂContestația împotriva încheierii asupra luării măsurii
Interval

48 de ore. [39]

De când începe

Pronunțarea sau, după caz, comunicarea încheierii judecătorului de cameră preliminară, instanței de judecată ori instanței de apel. [39]

Cum se aplică

Se pornește de la evenimentul prevăzut de normă; pentru termenele pe ore sau pe zile nu se socotesc unitatea de început și cea de împlinire, iar termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [48] [49] [50]

Consecințe

Depășirea termenului atrage decăderea din dreptul procesual și nulitatea actului tardiv. [47]

[39][48][49][50][41][40][42][47][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Contestația se depune la organul care a pronunțat încheierea și se înaintează judecătorului sau instanței ierarhic superioare; ea nu suspendă executarea. [39] [41]

  • Pentru măsurile luate la Înalta Curte se aplică regulile speciale privind completul de doi judecători de cameră preliminară, respectiv Completul de cinci judecători. [40]

  • Procedura se aplică în mod corespunzător și dacă măsura a fost dispusă direct prin hotărârea instanței de apel. [42]

REGULĂContestarea punerii în executare a măsurii luate de judecător sau instanță
Interval

3 zile. [36]

De când începe

Punerea în executare a măsurii luate de judecătorul de cameră preliminară ori de instanță. [36]

Cum se aplică

Se pornește de la evenimentul prevăzut de normă; pentru termenele pe ore sau pe zile nu se socotesc unitatea de început și cea de împlinire, iar termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [48] [49] [50]

Consecințe

Depășirea termenului atrage decăderea din dreptul procesual și nulitatea actului tardiv. [47]

[36][48][49][50][39][37][47][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se adresează aceluiași judecător ori aceleiași instanțe și privește modul de executare; nu înlocuiește calea distinctă împotriva încheierii de luare a măsurii. [36] [39]

  • Contestația nu suspendă executarea. [37]

Lista de pași

  • Identifică emitentul, actul, scopul sechestrului și faza dosarului; de acestea depind calea de contestare și termenul. [27] [33] [39] [36]

  • Păstrează dovezile comunicării, ale executării și ale depunerii contestației. [33] [36] [51]

  • Pregătește actele bunurilor, extrasele de cont și probele contribuției la comunitate; formulează concret dreptul și întinderea protecției cerute. [7] [18] [19] [53]

  • Verifică distinct dacă soluția de partaj propusă respectă sechestrul și dacă este necesară o soluție a organului penal asupra măsurii. [61] [55]

Întrebări frecvente

Dacă nu am calitatea de inculpat, pot cere imediat scoaterea cotei mele de sub sechestru?

Poți apăra drepturile tale ca persoană interesată, dar rezultatul nu este automat. Contează scopul măsurii, natura bunurilor, drepturile pe care le dovedești și cota ce rezultă din contribuții. Bunurile comune pot fi sechestrate înainte de partaj, iar confiscarea poate privi, în condițiile legii, și bunuri aflate la alte persoane. [33] [39] [23] [7] [30]

Este suficient să ne înțelegem că locuința îmi revine mie?

Nu. Acordul nu radiază sechestrul și nu înlătură restricțiile asupra dispoziției voluntare. Efectele partajului și măsura penală trebuie tratate distinct, inclusiv când atribuirea bunului presupune plata unei sulte. [61] [12] [15] [55]

Trebuie să aștept sfârșitul dosarului penal ca să îmi apăr proprietatea?

Nu pentru contestațiile penale disponibile persoanelor interesate: ele au termene scurte, în funcție de act și emitent. Există și verificarea periodică a temeiurilor măsurii. Calea civilă din art. 250 alin. (8) are însă limita expresă a rămânerii definitive a hotărârii și privește numai modul de aducere la îndeplinire. [33] [39] [36] [43] [38]

Cum verific actele și termenul aplicabil în situația concretă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. a)
    a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. g) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. g)
    g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 353 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 353 alin. (1)
    (1) Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 353 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 353 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 358 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 358 alin. (1)
    (1) În timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînțelegere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 670 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 670
    Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (1)
    (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. b)
    b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (2)
    (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 682 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 682
    Garanțiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părți se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Decizia CCR nr. 894/2015Hotărâre · paragraful 21 · forma din 4 martie 2016Curtea Constituțională a României · 894 · 17 decembrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 21
    21. Astfel, Curtea a constatat că, potrivit art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond. Curtea a constatat, aşadar, că măsurile asigurătorii dispuse de procuror pot fi contestate atât pe fond, cât şi cu privire la aducerea lor la îndeplinire, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, o primă condiţie de admisibilitate a contestaţiei fiind aceea ca persoana care o formulează să dovedească interesul ei privind bunurile sau sumele asupra cărora a fost instituită măsura, în cazul suspectului sau inculpatului interesul legal în a formula contestaţia fiind prezumat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Decizia CCR nr. 894/2015Hotărâre · paragraful 22 · forma din 4 martie 2016Curtea Constituțională a României · 894 · 17 decembrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 22
    22. Pe fond, sechestrul asigurător poate fi contestat în 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii, odată cu contestarea temeiniciei măsurii, putându-se contesta şi neregularităţile actului prin care a fost dispusă instituirea sechestrului asigurător, aşadar toate menţiunile pe care trebuie să le conţină ordonanţa procurorului, potrivit art. 286 din Codul de procedură penală. Aşa încât judecătorul de drepturi şi libertăţi va proceda la verificarea condiţiilor legale pentru luarea măsurii asigurătorii, respectiv necesitatea şi întinderea prejudiciului, cât şi corelaţia dintre natura bunurilor sechestrate, proprietarul lor şi tipul de creanţe pentru a căror îndestulare a fost instituit, analizându-se în fapt dacă sunt îndeplinite cerinţele de la art. 249 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală. Potrivit art. 251 din Codul de procedură penală, ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii dispuse de către procuror se aduce la îndeplinire de către organele de cercetare penală. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că, ulterior întocmirii actelor de executare a măsurii sechestrului, persoanele interesate au posibilitatea să conteste modul de aducere la îndeplinire a măsurii în termen de 3 zile de la data când a fost pusă în executare. În aceste condiţii, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit un control judiciar atât al ordonanţei procurorului de luare a măsurii - un control de legalitate şi temeinicie, cât şi al modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, aşadar al actelor de executare efectuate de organele de cercetare penală - inventarierea bunurilor, înscrierile funciare, valorificarea bunurilor -, fiind necesară o examinare a unei autorităţi judiciare a acestor acte procedurale şi procesuale, din perspectiva respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor interesate. Contestaţia se soluţionează cu citarea celui care a formulat contestaţie, contradictorialitatea şi dreptul la apărare fiind garantate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Decizia CCR nr. 894/2015Hotărâre · paragraful 29 · forma din 4 martie 2016Curtea Constituțională a României · 894 · 17 decembrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 29
    29. Din analiza dispoziţiilor constituţionale ale art. 53, Curtea a reţinut condiţiile care trebuie îndeplinite pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, respectiv: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, şi nu orice drepturi subiective de natură legală sau convenţională; restrângerea exerciţiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune şi doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituţie; restrângerea să fie proporţională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanţa dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Decizia CCR nr. 894/2015Hotărâre · paragraful 30 · forma din 4 martie 2016Curtea Constituțională a României · 894 · 17 decembrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 30
    30. Raportând condiţiile arătate la prezenta cauză, Curtea a constatat că ingerinţa generată prin dispunerea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile vizează drepturi fundamentale, respectiv dreptul de proprietate, este reglementată prin lege, respectiv art. 249 şi următoarele din Codul de procedură penală, are ca scop legitim desfăşurarea instrucţiei penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, se impune, fiind adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie şi este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. Totodată, Curtea a constatat că ingerinţa analizată este proporţională cu cauza care a determinat-o, de vreme ce măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, întrucât acestea se dispun pe durata procesului penal, iar Curtea, analizând principiul proporţionalităţii, în jurisprudenţa sa constantă, a reţinut că acesta presupune caracterul excepţional al restrângerilor exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale, ceea ce implică, în mod necesar, şi caracterul lor temporar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Decizia CCR nr. 894/2015Hotărâre · paragraful 31 · forma din 4 martie 2016Curtea Constituțională a României · 894 · 17 decembrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 31
    31. Cât priveşte susţinerea potrivit căreia măsura asigurătorie poate fi dispusă cu privire la bunuri aflate în proprietatea comună a soţilor, inscripţia (notarea) ipotecară fiind instituită asupra acestora, pe cale de consecinţă fiind încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44, Curtea reţine că normele Codului de procedură penală se completează cu dispoziţiile procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispoziţiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziţii contrare. Aşa încât, ori de câte ori se va analiza obiectul măsurilor asigurătorii, inclusiv cu privire la limitele legale impuse de lege sub aspectul urmăririi anumitor bunuri, dispoziţiile procesual civile sau civile vor fi avute în vedere. În aceste condiţii, Curtea observă că existenţa proprietăţii comune ori devălmaşe este doar un impediment temporar în calea urmăririi silite, astfel cum rezultă din art. 818 din Codul de procedură civilă care prevede că urmărirea se va putea face doar după ce creditorii personali ai unuia dintre coproprietari sau codevălmaşi au cerut partajul bunurilor comune, astfel cum prevede şi art. 353 din Codul civil. Alin. (3) al art. 818 din Codul de procedură civilă dispune însă că se poate urmări cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să se ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă, prin arătarea unei fracţiuni, în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Decizia CCR nr. 894/2015Hotărâre · paragraful 32 · forma din 4 martie 2016Curtea Constituțională a României · 894 · 17 decembrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 32
    32. Curtea reţine că aplicarea dispoziţiilor procesual civile şi civile menţionate în procedura măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal nu trebuie înţeleasă însă în sensul că bunurile proprietate comună nu ar putea fi sechestrate ori că sechestrul presupune în mod obligatoriu partajul, căci această problemă sar putea pune atunci când bunul sechestrat ar fi supus urmăririi silite, ipoteză în care dispoziţiile art. 818 din Codul de procedură civilă sunt pe deplin aplicabile. În acest context, Curtea observă că nu este vorba despre o exceptare de la urmărirea silită a bunurilor, ci numai despre instituirea obligaţiei de a se recurge la o procedură prealabilă, în cadrul căreia, pe calea împărţelii iniţiate de creditori sau în care ei ar interveni, s-ar determina partea ce trebuie să revină debitorului, în proprietate exclusivă. O interpretare contrară ar putea lipsi sechestrul de conţinut, dacă momentul dispunerii lui ar fi amânat, şi, de asemenea, ar încălca prezumţia de nevinovăţie, dacă ar presupune partajul imediat după ce s-ar institui sechestrul. Aşadar, nu există niciun impediment legal pentru ca inscripţia (notarea) ipotecară să fie instituită asupra unui bun comun, deoarece scopul acestei măsuri şi funcţionalitatea sa nu sunt reparatorii, ci asigurătorii, prin aceasta nefiind încălcat dreptul de proprietate, consacrat constituţional.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 818 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 818 alin. (1)
    (1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 818 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 818 alin. (3)
    (3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă, prin arătarea unei fracțiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condițiile prevăzute la art. 823.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 13 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1)
    (1) Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăLege · articolul unic pct. 1 – art. 249 alin. (1) · forma din 15 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articolul unic pct. 1 – art. 249 alin. (1)
    (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 249 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249 alin. (2)
    (2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 249 alin. (3) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249 alin. (3)
    (3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 249 alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249 alin. (4)
    (4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 249 alin. (5) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249 alin. (5)
    (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 249 alin. (8) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249 alin. (8)
    (8) Nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăLege · articolul unic pct. 4 – art. 250 alin. (1) · forma din 15 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articolul unic pct. 4 – art. 250 alin. (1)
    (1) Împotriva ordonanței prin care procurorul a dispus asupra luării măsurii asigurătorii sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, suspectul, inculpatul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250 alin. (2)
    (2) Contestația nu este suspensivă de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250 alin. (5¹) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250 alin. (5¹)
    (5^1) Dacă, până la soluționarea contestației formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, contestația se înaintează, spre competentă soluționare, judecătorului de cameră preliminară. Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250 alin. (6) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250 alin. (6)
    (6) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată*) poate face contestație la acest judecător ori la această instanță, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250 alin. (7) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250 alin. (7)
    (7) Contestația nu suspendă executarea și se soluționează, în ședință publică, prin încheiere motivată, cu citarea părților, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250 alin. (8) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250 alin. (8)
    (8) După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestație potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăLege · articolul unic pct. 5 – art. 250¹ alin. (1) · forma din 15 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articolul unic pct. 5 – art. 250¹ alin. (1)
    (1) Împotriva încheierii prin care s-a pronunțat judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel asupra luării măsurii asigurătorii, inculpatul, procurorul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, respectiv instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250¹ alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250¹ alin. (2)
    (2) Contestația împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Secția penală a Înaltei Curte de Casație și Justiție a luat o măsură asigurătorie se soluționează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară, iar contestația împotriva încheierii prin care Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în primă instanță sau în apel, a luat o măsură asigurătorie se soluționează de Completul de 5 judecători.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250¹ alin. (3) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250¹ alin. (3)
    (3) Contestația formulată potrivit alin. (1) nu este suspensivă de executare. Contestația se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare, în ședință publică, cu participarea procurorului și cu citarea inculpatului și a părților interesate care au formulat-o. Prevederile art. 425^1 și următoarele se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250¹ alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250¹ alin. (4)
    (4) În cazul în care măsura asigurătorie s-a dispus direct prin hotărârea instanței de apel, dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250² · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250²
    În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 253 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 253 alin. (1)
    (1) Organul care aplică sechestrul încheie un proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 252, descriind în amănunt bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arată și bunurile exceptate de lege de la urmărire, potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (8), găsite la persoana căreia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemnează obiecțiile suspectului sau inculpatului ori ale părții responsabile civilmente, precum și cele ale altor persoane interesate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 253 alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 253 alin. (4)
    (4) Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanța sau încheierea prin care s-a dispus sechestrul și un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părții responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii ordonanței sau încheierii prin care se înființează sechestrul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 268 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 268 alin. (1)
    (1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen*).
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (1)
    (1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (2)
    (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (4)
    (4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 270 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (1)
    (1) Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 270 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (2)
    (2) Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaștere ori dintr-o greșeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competență, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 253 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 253 alin. (1)
    (1) Organul care aplică sechestrul încheie un proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 252, descriind în amănunt bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arată și bunurile exceptate de lege de la urmărire, potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (8), găsite la persoana căreia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemnează obiecțiile suspectului sau inculpatului ori ale părții responsabile civilmente, precum și cele ale altor persoane interesate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250² · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250²
    În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 250² · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250²
    În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 249 alin. (5) · forma din 20 ianuarie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249 alin. (5)
    (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Decizia ÎCCJ nr. 2/2018 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv – dezlegarea obligatorie · forma din 5 iunie 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 2 · 19 februarie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv – dezlegarea obligatorie
    Cu referire la dispozițiile art. 249 din Codul de procedură penală (art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968) și art. 2.345 din Codul civil, existența unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Decizia ÎCCJ nr. 2/2018 (recurs în interesul legii)Hotărâre · paragraful 65 · forma din 5 iunie 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 2 · 19 februarie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 65
    65. Ca și în materie civilă - unde art. 745 din Codul de procedură civilă stabilește că, din momentul sechestrării bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de ele cât timp durează executarea, sub sancțiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune - noțiunea de indisponibilizare, la care se referă dispozițiile art. 249 alin. (2) din Codul de procedură penală, presupune că titularul bunului nu mai poate dispune liber de el, în sensul că nu îl mai poate înstrăina, greva cu sarcini, dona, închiria, fiindu-i interzis, în general, orice act voluntar care ar putea conduce la scăderea valorii bunului ori la sustragerea lui de la urmărire. Bunurile nu sunt scoase, ci rămân în circuitul civil, fiind suspendat, pe durata instituirii măsurii, doar dreptul de dispoziție voluntară asupra acestora aparținând proprietarului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Hotărârea CEDO în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17)Hotărâre · pagina de titlu, mențiunea FINAL · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pagina de titlu, mențiunea FINAL · textul original, în limba engleză
    FINAL 16/10/2026 This judgment has become final under Article 44 § 2 of the Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Hotărârea CEDO în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17)Hotărâre · par. 66 · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 66 · textul original, în limba engleză
    On the basis of the above-mentioned reports and domestic case-law, the Court observes that the applicant had the possibility to lodge an application before the civil courts in order to individualise her share of the assets owned jointly with her husband (see paragraph 38 above) and subsequently to ask the criminal court to lift the seizure measure in so far as it concerned her share of the seized property (see paragraph 39 above).
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Hotărârea CEDO în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17)Hotărâre · par. 56 · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 56 · textul original, în limba engleză
    While the length of time during which the restrictions remained in place is a crucial part of the Court’s assessment, the scope and nature of restrictions as well as the presence or absence of procedural guarantees are no less relevant (see Karahasanoğlu, cited above, § 151).
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Hotărârea CEDO în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17)Hotărâre · par. 57 · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 57 · textul original, în limba engleză
    In view of the above, the Court considers that the measure was lifted on 21 July 2021. The total duration of the measure was therefore approximately five years and five months.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Hotărârea CEDO în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17)Hotărâre · par. 68 · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 68 · textul original, în limba engleză
    Moreover, throughout the duration of the measure, the applicant remained in possession of the seized assets and had not been deprived of the possibility of using them (contrast Călin, cited above, § 83).
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Hotărârea CEDO în cauza Ileana Roșu împotriva României (cererea nr. 74061/17)Hotărâre · par. 72 · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 72 · textul original, în limba engleză
    There has accordingly been no violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-013 · https://divortpartaj.org/ghiduri/partajul-cand-exista-sechestru-penal/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision