PROBLEMA JURIDICĂ
După suspendarea facultativă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1, în așteptarea unei hotărâri preliminare CJUE solicitate de altă instanță, poate interveni perimarea dacă partea nu cere reluarea judecății în 6 luni de la pronunțarea hotărârii CJUE sau instanța trebuie să reia judecata din oficiu?
Faptele relevante
Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj a sesizat Înalta Curte după identificarea unei practici neunitare privind reluarea proceselor suspendate în așteptarea unei hotărâri preliminare CJUE. Unele instanțe reluau judecata din oficiu și excludeau perimarea pentru lipsa cererii părții, iar altele cereau o solicitare expresă în termenul de 6 luni. Nu este judecat fondul unui litigiu individual de partaj.
Soluția
Înalta Curte a admis recursul în interesul legii. În ipoteza suspendării în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1, până la hotărârea preliminară CJUE solicitată de o altă instanță națională sau de o instanță din alt stat membru, nu se perimă cererea ori calea de atac doar pentru că partea nu cere repunerea pe rol în 6 luni de la hotărârea CJUE: instanța trebuie să dispună din oficiu reluarea judecării procesului (dispozitiv).
Motivarea, pe scurt
Suspendarea examinată servește interpretării și aplicării unitare a dreptului Uniunii, iar instanța care a considerat necesară dezlegarea preliminară trebuie să reia judecata după pronunțarea ei (par. 43–47). Lipsa cererii părții nu constituie nelucrare imputabilă atunci când reluarea revenea instanței din oficiu; art. 416 alin. (3) exclude perimarea în asemenea condiții (par. 48 și 50–57). Înalta Curte a deosebit această situație de suspendarea facultativă clasică dependentă de alt proces între aceleași părți, în care părțile trebuie să urmărească finalizarea acelui proces și să ceară continuarea judecății (par. 53).
Ce putem învăța și ce limite are
Dezlegarea nu înlătură perimarea pentru orice cauză suspendată și nu creează o obligație generală a instanței de a urmări toate litigiile care au determinat suspendarea.
Nu poate fi desprinsă din par. 46 o regulă universală potrivit căreia simplul fapt că părțile diferă de cele din alt proces exclude orice culpă; dispozitivul privește hotărârea preliminară CJUE.
Decizia pronunțată în recurs în interesul legii nu stabilește împrejurările unui dosar individual de partaj, nu verifică citarea unei anumite părți și nu fixează termenul recursului împotriva unei hotărâri concrete de perimare.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 2 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 53
53. Dimpotrivă, în cazul suspendării facultative clasice instanța nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care privește raporturi juridice între aceleași părți litigante, acestea din urmă fiind datoare să țină sub observație respectivul proces și să ceară în timp util repunerea cauzei pe rol, sub sancțiunea intervenirii perimării cererii lor.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul suspendării facultative, dispuse de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2022.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.