Animalul de companie la partaj
Animalul de companie dobândit împreună poate face obiectul unei cereri de partaj dacă se stabilește că dreptul de proprietate este comun. Se verifică mai întâi actul și data dobândirii, regimul matrimonial și probele; apoi se discută atribuirea, prin acord sau prin instanță. Pentru atribuirea integrală se poate datora o sultă, adică suma care compensează dreptul valoric al celuilalt coproprietar. [14] [36] [16] [17] [18] [37]
Înscrierea câinelui pe numele unei persoane în Registrul de evidență a câinilor cu stăpân (RECS) și îngrijirea zilnică sunt elemente de analizat, fără a rezolva singure orice dispută de proprietate. Pe durata neînțelegerii, persoana care îl are în îngrijire trebuie să îi asigure condițiile legale de viață și tratamentul necesar. [47] [22] [37] [38] [46]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 12 minute
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Când disputa intră în împărțirea bunurilor
- 03Cum influențează dobândirea și regimul matrimonial
- 04Ce probe sunt utile și ce dovedește RECS
- 05Ce se poate stabili prin acord
- 06Cum se cere și cum se decide atribuirea în instanță
- 07Îngrijirea continuă cât timp proprietatea este disputată
- 08De ce contează datele dobândirii și ale partajului
- 09Termene și repere
- 10Lista de pași
- 11Întrebări frecvente
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soți și foști soți, precum și persoane necăsătorite care invocă un drept de proprietate comună asupra unui animal de companie.
Scenarii obișnuite între persoane majore cu capacitate deplină; stabilirea regimului bunurilor, acordul și cererea de atribuire în partaj.
Regulile RECS prezentate privesc numai câinii cu stăpân.
Litigii cu elemente de extraneitate și determinarea legii aplicabile în alte state.
Partaje succesorale detaliate, minori ori persoane care beneficiază de măsuri de ocrotire, capacitate și autorizări speciale.
Animale de producție, specii protejate sau restricții speciale de deținere și comercializare.
Valabilitatea fiecărui contract de donație ori de preluare de la adăpost și soluționarea individuală a revendicării în afara partajului.
Regimul sancțiunilor, intervențiilor de urgență ale autorităților și executarea silită a predării.
Când disputa intră în împărțirea bunurilor
Întrebarea decisivă este dacă există un drept de proprietate comună asupra animalului. Legea protecției animalelor distinge, în definiția deținătorului, proprietarul de persoanele care dețin animalul cu titlu valabil ori îl au în îngrijire. [37] Expresia „l-am luat împreună” trebuie lămurită prin actele de dobândire și, pentru soți, prin regimul bunurilor aplicabil. Regula procedurală a partajului privește bunurile asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună; aplicarea ei la animal pornește de la această condiție. [14] [1] [36]
Dacă animalul este bun propriu al unuia dintre soți, el se preia ca bun propriu la lichidarea comunității, fără a fi împărțit ca bun comun. Dacă proprietatea este contestată, instanța trebuie să stabilească bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar și cotele, înainte de a decide atribuirea. [10] [26]
Păstrarea efectivă a animalului de către unul dintre foștii soți nu încheie, prin ea însăși, lichidarea comunității. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă în privința bunurilor și obligațiilor. De aceea, o soluție temporară de îngrijire trebuie delimitată clar de înțelegerea care rezolvă proprietatea. [9] [8]
Cum influențează dobândirea și regimul matrimonial
Verifică situația concretă, inclusiv eventualele clauze ale convenției matrimoniale. Regulile de mai jos privesc comunitatea legală și separația de bunuri în limitele indicate; un regim convențional poate necesita o analiză distinctă. [1] [12]
| Situație | Ce trebuie verificat |
|---|---|
| Animal cumpărat în timpul comunității legale | Bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul acestui regim sunt, ca regulă, comune. Există însă excepțiile bunurilor proprii; de exemplu, bunul care înlocuiește un bun propriu poate păstra această natură. Plata sau contractul pe numele unui singur soț nu rezolvă singure calificarea. [1] [2] [4] |
| Animal primit prin donație, moștenire legală ori legat de unul dintre soți | În comunitatea legală, acestea sunt bunuri proprii, cu excepția situației în care dispunătorul a prevăzut expres că vor fi comune. Trebuie dovedite dobândirea și conținutul dispoziției, în condițiile legii. [3] [6] |
| Un soț susține că animalul îi aparținea înainte de căsătorie | Contează dovada dobândirii anterioare. Pentru bunurile mobile, art. 343 alin. (3) reglementează inventarul anterior căsătoriei și, în lipsa lui, o prezumție de comunitate care poate fi răsturnată. Nu este suficientă simpla afirmație că animalul era „al meu”. [7] [6] |
| Soți căsătoriți sub regimul separației de bunuri | Fiecare este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobândite anterior căsătoriei și a celor dobândite în nume propriu ulterior. Bunurile dobândite împreună pot aparține însă ambilor, pe cote-părți. [12] [13] |
| Persoane necăsătorite care susțin că au dobândit animalul împreună | Trebuie stabilit dacă titlul ori alt mod legal de dobândire a creat doi titulari. Odată stabilită coproprietatea, cotele se prezumă egale până la proba contrară; dacă dobândirea s-a făcut prin act juridic, proba unor cote diferite se face prin înscrisuri. [14] [15] |
În comunitatea legală, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită separat, în condițiile acestei prezumții. Totuși, trebuie lămurite împrejurările care plasează dobândirea în acel regim. Cel care invocă natura de bun propriu trebuie să o susțină prin probe, cu regula specială pentru moștenire, legat sau donație. [1] [5] [6]
La lichidarea comunității, cota fiecărui soț se stabilește după contribuția la dobândirea bunurilor comune și la îndeplinirea obligațiilor comune, contribuția egală fiind prezumată până la proba contrară. Nu se stabilește automat o cotă separată asupra animalului doar numărând plimbările, vizitele la veterinar sau cine a plătit ultima factură. [11]
Ce probe sunt utile și ce dovedește RECS
Pregătește contractul de cumpărare ori documentele de preluare de la adăpost, dovada plății, înscrisurile privind donația, mesajele contemporane dobândirii și documentele care arată data și condițiile în care a fost preluat animalul. Citește clauzele efective: denumirea „adopție” folosită de un adăpost nu arată, singură, ce drepturi și obligații s-au convenit. Acestea sunt direcții practice de probă pentru stabilirea titlului, nu o listă de documente care garantează soluția. [14] [20] [21]
Pentru câini, RECS înregistrează identificarea animalului, evenimentele, informațiile veterinare și datele de identificare ale proprietarului, având și un rol de trasabilitate. Carnetul, microcipul și înregistrarea pot fi relevante pentru identificare și pentru istoricul deținerii. Normele RECS citate privesc câinii cu stăpân. [47] [48]
Din coroborarea acestor norme cu regulile proprietății și ale probelor rezultă că numele înscris în evidența veterinară nu trebuie tratat automat ca răspuns definitiv la întrebarea dacă animalul este comun ori propriu. Instanța examinează probele atât separat, cât și împreună; trebuie analizate și titlul de dobândire, regimul matrimonial și prezumțiile legale. Înregistrarea are valoare în contextul probelor, nu trebuie ignorată. [47] [22] [1] [5] [6]
Păstrează separat dovezile cheltuielilor de hrană, tratament și îngrijire. Ele pot susține afirmațiile despre îngrijirea efectivă și, după temeiul juridic aplicabil, eventuale pretenții bănești. Plata acestor cheltuieli nu înlocuiește dovada dobândirii proprietății; creanțele dintre coproprietari se analizează distinct în partaj. [14] [20] [26]
Ce se poate stabili prin acord
Partajul se poate face prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească. Dacă înțelegerea realizează lichidarea comunității matrimoniale, legea cere act autentic notarial ori hotărâre judecătorească. Un mesaj de tipul „rămâne momentan la tine” trebuie clarificat înainte de a fi tratat drept soluție definitivă asupra proprietății. [16] [8] [9]
Ca pregătire a acordului, consemnează identificarea animalului, cui îi este atribuit, valoarea și eventuala sultă, momentul predării, documentele care se predau și modul de acoperire a îngrijirii până la predare. Precizează separat eventualele cheltuieli deja suportate și obligațiile pe care fiecare și le asumă pentru viitor. Acestea sunt recomandări de claritate; forma juridică se stabilește după regimul proprietății și operațiunea convenită. [18] [8] [26] [37] [38]
Dacă procesul este deja în curs, instanța poate hotărî potrivit înțelegerii privind împărțirea. Când acordul privește numai anumite bunuri, poate pronunța o hotărâre parțială și continua procesul pentru rest. Așadar, soluționarea disputei despre animal nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor celorlalte neînțelegeri patrimoniale. [24] [25]
Pentru un câine, prezintă medicului veterinar utilizator al RECS documentul care justifică schimbarea datelor și solicită actualizarea evidenței. Norma obligă utilizatorii RECS să verifice și să actualizeze datele la solicitarea proprietarilor ori cu ocazia acțiunilor veterinare. [49]
Cum se cere și cum se decide atribuirea în instanță
În cererea de partaj trebuie indicate persoanele între care se cere împărțirea, titlul invocat, bunurile, valoarea lor, locul unde se află și cine le deține ori le administrează. În cazul animalului, descrierea, documentele de identificare și situația îngrijirii ajută la individualizarea obiectului disputei. Formulează explicit dacă soliciți atribuirea animalului către tine. [23] [18]
Instanța stabilește mai întâi dacă animalul intră în masa de împărțit, cine sunt coproprietarii, cotele și creanțele dintre ei. Pentru un bun indivizibil, regula generală permite atribuirea integrală, la cerere, în schimbul unei sulte. Aplicată animalului aflat în proprietate comună, aceasta susține cererea ca el să fie atribuit unuia dintre coproprietari, cu regularizarea valorică necesară. [26] [17] [18]
Dacă îl solicită amândoi, nu există în normele generale citate o prioritate automată a persoanei înscrise la veterinar ori a celei care afirmă un atașament mai puternic. Art. 988 din Codul de procedură civilă (CPC) indică, după caz, acordul părților, mărimea cotelor, natura bunului, domiciliul și ocupația părților și alte împrejurări de același fel. Art. 989 trimite la aceste criterii când mai mulți coproprietari cer același bun. [28] [29] [47]
Pentru un animal, este util să prezinți concret cine l-a îngrijit, condițiile de locuire, disponibilitatea pentru îngrijire și nevoile medicale. Aceasta este o recomandare dedusă din natura animalului și din obligațiile legale de protecție; nu înseamnă că legea stabilește un criteriu unic de „interes superior al animalului” care înlătură titlul și cotele de proprietate. Instanța apreciază relevanța acestor împrejurări în cererea concretă. [57] [22] [37] [40] [45]
Sulta privește echilibrarea valorică a atribuirii. Dacă este necesară expertiza pentru formarea loturilor, raportul trebuie să arate valoarea și criteriile de evaluare. Cheltuielile de îngrijire pretinse separat nu se confundă automat cu valoarea animalului sau cu sulta; ele trebuie susținute și analizate potrivit temeiului lor. [18] [27] [26] [20]
Instanța poate atribui provizoriu bunul și poate fixa un termen pentru consemnarea sumelor datorate celorlalți. Consemnarea în termen conduce, potrivit art. 989, la atribuirea prin hotărârea asupra fondului; neconsemnarea poate duce la atribuirea către alt coproprietar. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune și atribuirea direct prin hotărârea asupra fondului, cu stabilirea sumelor și a termenului de plată. [29] [30] [31] [32]
Regulile generale de partaj prevăd și vânzarea atunci când nu se cere atribuirea ori nu sunt consemnate sumele în situația reglementată de lege. Aceasta explică de ce este importantă o cerere concretă de atribuire și o soluție realistă privind sulta. Aplicarea oricărei soluții la animal trebuie să respecte obligațiile de protecție și îngrijire. [19] [33] [38] [39]
Îngrijirea continuă cât timp proprietatea este disputată
Legea protecției animalelor include în noțiunea de deținător atât proprietarul și persoana care deține animalul cu titlu valabil, cât și orice persoană în îngrijirea căreia acesta se află. Prin urmare, disputa asupra proprietății nu îl scutește pe cel care îl îngrijește de obligațiile legale. [37] [38]
În funcție de nevoile animalului, trebuie asigurate adăpostul corespunzător, hrana și apa suficiente, posibilitatea de mișcare, îngrijirea și atenția, precum și asistența medicală. Animalul bolnav ori rănit trebuie îngrijit și tratat corespunzător. [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46]
Deținătorul trebuie să se comporte fără brutalitate și nu poate abandona ori izgoni animalul. O soluție practică pe durata disputei este să consemnezi, împreună cu cealaltă parte, cine asigură îngrijirea zilnică, cine îl duce la tratament și cum se comunică nevoile medicale, precizând că această organizare nu soluționează, dacă așa se convine, proprietatea definitivă. [39] [37] [46] [16]
Denumirea informală „custodie comună” nu ține locul clarificării drepturilor și obligațiilor. Din regulile de partaj citate nu decurge, prin ele însele, un program automat de vizitare ori de alternare a locuirii. Dacă dorești un asemenea aranjament practic, descrie-l separat și analizează compatibilitatea lui cu soluția privind proprietatea și cu îngrijirea necesară animalului. [36] [16] [40]
De ce contează datele dobândirii și ale partajului
Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Actele și faptele anterioare nu sunt recalificate automat prin legea nouă: efectele lor se raportează la legea de la data producerii, iar regulile noi se aplică actelor și situațiilor ulterioare în condițiile normelor tranzitorii. [56] [50] [51] Pentru situațiile juridice mai vechi care subzistă, legea prevede și aplicarea Codului civil unor efecte viitoare ale raporturilor de proprietate. De aceea, dobândirea dreptului și efectele exercitării lui nu trebuie analizate automat după aceeași regulă temporală. [58]
Pentru soți, dispozițiile Codului civil privind relațiile personale și patrimoniale se aplică de la intrarea sa în vigoare indiferent de data căsătoriei. Totuși, regula specială pentru art. 340 și 341 le aplică și căsătoriilor existente la 1 octombrie 2011 atunci când actul sau faptul dobândirii intervine după această dată. Data căsătoriei nu înlocuiește, așadar, verificarea datei dobândirii animalului. [52] [53]
Separat, art. 669–686 din Codul civil se aplică convențiilor de partaj încheiate după intrarea sa în vigoare și partajelor judiciare în care cererea a fost introdusă după acest moment. Astfel, data dobândirii și data partajului pot conduce la verificări diferite. Procedura se stabilește și în funcție de data începerii procesului: legea procedurală nouă se aplică proceselor începute după intrarea ei în vigoare, iar cele în curs rămân, ca regulă, supuse legii sub care au început. [54] [55] [34] [35]
Termene și repere procedurale
- Interval
Termen stabilit de instanță în încheierea de atribuire provizorie; art. 989 nu fixează un număr unic de zile. [29]
- De când începe
Încheierea care atribuie provizoriu întregul bun unui coproprietar fixează și termenul pentru consemnarea sumelor corespunzătoare cotelor celorlalți. Destinatarul obligației este coproprietarul beneficiar. [29]
- Cum se aplică
Identifică durata ori data-limită și reperul de la care termenul se calculează, astfel cum sunt stabilite concret în încheiere; art. 989 alin. (1) prevede fixarea acestui termen de către instanță. [29]
Atribuirea direct prin hotărârea asupra fondului, pentru motive temeinice, are propriul termen de plată stabilit de instanță potrivit art. 990. [32]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Animalul este trecut pe numele meu la veterinar. Este suficient pentru a-mi fi atribuit?
Înregistrarea este un element relevant, dar trebuie corelată cu actul dobândirii și regimul bunurilor. De exemplu, un câine dobândit în timpul comunității legale poate avea caracter comun chiar dacă evidența veterinară menționează un singur soț. Instanța examinează ansamblul probelor; nici ignorarea înregistrării, nici considerarea ei drept răspuns automat nu înlocuiesc această analiză. [47] [48] [1] [22]
Dacă l-am primit cadou numai eu, intră în partaj?
În comunitatea legală, bunul dobândit prin donație este propriu, cu excepția cazului în care donatorul a prevăzut expres că va fi comun. Dacă donația și caracterul propriu sunt stabilite, bunul propriu se preia la lichidare, fără a fi împărțit ca bun comun. Trebuie însă dovedite dobândirea și conținutul donației în condițiile legii. [3] [6] [10]
Eu l-am îngrijit și am plătit tratamentele. Devin proprietar exclusiv?
Îngrijirea și plata tratamentelor pot fi dovedite și pot conta în analiza situației, dar nu demonstrează singure dobândirea exclusivă a dreptului de proprietate. Prezintă separat titlul, argumentele pentru atribuirea animalului și eventualele creanțe pentru cheltuieli; instanța stabilește fiecare aspect în cadrul juridic aplicabil. [14] [26] [28] [20]
Ce se întâmplă dacă amândoi cerem animalul?
Instanța poate analiza atribuirea în întregime unuia dintre coproprietari, cu sultă, folosind criteriile generale ale partajului și probele relevante. Art. 989 prevede expres trimiterea la criteriile art. 988 când mai mulți coproprietari cer același bun. Nicio atribuire nu este garantată doar prin formularea cererii. [17] [18] [28] [29]
Putem rezolva numai situația animalului, dacă restul partajului continuă?
În proces, dacă înțelegerea privește numai anumite bunuri, instanța poate lua act de ea printr-o hotărâre parțială și continuă judecata pentru celelalte. Acordul trebuie să precizeze dacă privește atribuirea definitivă sau numai îngrijirea temporară. În afara procesului, forma înțelegerii trebuie corelată cu regimul juridic, inclusiv cerința actului autentic notarial pentru lichidarea comunității. [25] [8] [9]
Dacă animalul este bolnav, putem amâna tratamentul până se termină disputa?
De reținut
Arată cele 9 idei principale ale ghidului
Pregătirea actelor și a propunerii de atribuire
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 339Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 340 teza introductivăNu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 340 lit. a)a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 340 lit. g)g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 343 alin. (1)(1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 343 alin. (2)(2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 343 alin. (3)(3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmește un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părțile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 355 alin. (1)(1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 355 alin. (2)(2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (1)(1) Fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 362 alin. (1)(1) Bunurile dobândite împreună de soți aparțin acestora în proprietate comună pe cote-părți, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 631Dispozițiile prezentului capitol se aplică ori de câte ori, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevăzut de lege, dreptul de proprietate privată are 2 sau mai mulți titulari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 634 alin. (2)(2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 670Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) teza introductivă(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. a)a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. b)b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 981Cuprinsul cererii Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 983 alin. (2)(2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor. Împărțeala se poate face prin bună învoială și dacă printre cei interesați se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruți, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 983 alin. (3)(3) În cazul în care înțelegerea privește numai partajul anumitor bunuri, instanța va lua act de această învoială și va pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (1)(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (3)(3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 988Criteriile partajului La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (1)(1) În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (2)(2) Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemnează, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui acestuia bunul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (3)(3) În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 990Atribuirea definitivă La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 991 alin. (1)(1) În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 980Reguli aplicabile Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepția cazurilor în care legea prevede o altă procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 2În sensul prezentei legi, prin deținător de animale se înțelege proprietarul, persoana care deține cu orice titlu valabil, precum și orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află animalul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 3Deținătorii de animale au obligația de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare și de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducția, exploatarea, protecția și bunăstarea animalelor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 4Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, de a asigura condițiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a nu le abandona și/sau izgoni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 5 alin. (1) — teza introductivă(1) Deținătorii de animale au obligația de a asigura acestora, în funcție de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă și categorie de producție, următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 42: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 43: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 44: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 45: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 46: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 12 alin. (1)(1) Deținătorii de animale au obligația de a îngriji și trata în mod corespunzător un animal bolnav sau rănit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Normele privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul ANSVSA nr. 1/2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 2 lit. j)j) înregistrare - operațiunea de culegere și introducere în Registrul de evidență a câinilor cu stăpân a datelor de identificare ale animalului, evenimentelor, informațiilor veterinare și a datelor de identificare ale proprietarului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Normele privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul ANSVSA nr. 1/2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 2 lit. k)k) Registru de evidență a câinilor cu stăpân - colecție de informații în format electronic, aflată în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari, ce cuprinde datele de identificare ale animalului, evenimentele, informațiile veterinare și datele de identificare ale proprietarului, nominale, păstrate în formă electronică și arhivate într-o bază de date, care permite asigurarea trasabilității unui animal de la momentul identificării și înregistrării până la momentul ieșirii acestuia din sistemul informatic;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Normele privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul ANSVSA nr. 1/2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Art. 8 alin. (2)(2) Utilizatorii RECS ce au obținut licența de utilizator al RECS au obligația de a verifica și actualiza permanent datele cu privire la animale, ca urmare a solicitării proprietarilor sau ca urmare a efectuării acțiunilor veterinare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1)(1) Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27Indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce privește relațiile lor personale și patrimoniale, soții sunt supuși dispozițiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33Dispozițiile art. 340 și 341 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (1)(1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 988Criteriile partajului La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗