⌕Meniu

Bunul omis din acordul de partaj

Un bun comun rămas efectiv neîmpărțit poate face obiectul unui partaj suplimentar, chiar dacă acordul anterior nu a cuprins toate bunurile. Partajul inițial rămâne valabil. Declarația că „nu mai există alte bunuri” trebuie însă citită împreună cu întregul acord: poate fi o afirmație despre situația de fapt sau poate însoți clauze prin care părțile au reglementat concret anumite drepturi. Renunțarea la un drept nu se presupune. Existența acestei formule nu oferă, singură, nici un refuz automat, nici garanția câștigării unei noi cereri. [1] [2] [3] [9]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
8 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 11 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce trebuie să fie cu adevărat omis
  3. 03Cum se citește declarația că nu mai există alte bunuri
  4. 04Ce dovedește actul notarial și cum susțin omisiunea
  5. 05Acord suplimentar sau cerere în instanță
  6. 06Când problema privește valabilitatea acordului
  7. 07Ce înseamnă că partajul suplimentar poate fi cerut oricând
  8. 08Termene și repere
  9. 09Lista de pași
  10. 10Întrebări frecvente
  11. 11Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Soți, foști soți sau alți coproprietari care identifică un bun comun necuprins efectiv într-un partaj convențional.

✕ NU ACOPERĂ

  • Rejudecarea unei pretenții respinse prin hotărâre și procedura completării unei hotărâri.

  • Anularea întregului acord pentru vicii de consimțământ, tratată aici numai pentru delimitarea demersului potrivit.

Ce trebuie să fie cu adevărat omis

Punctul de plecare este identificarea unui bun comun care nu a fost împărțit. Articolul 684 alineatul (3) din Codul civil permite un partaj suplimentar pentru bunurile omise și menține valabilitatea împărțelii deja făcute. Nu cere, prin formularea sa, ca omisiunea să fi fost neapărat necunoscută ambelor părți. Cunoașterea bunului și cuprinsul acordului pot fi însă decisive pentru a stabili dacă acesta a fost realmente lăsat în afara partajului. [1] [3] [4]

Verificarea are două componente: bunul aparținea în comun persoanelor între care se solicită împărțeala și drepturile asupra lui nu au fost deja atribuite ori reglementate prin act. În comunitatea legală a soților, regula bunurilor dobândite în timpul regimului se citește împreună cu excepțiile pentru bunurile proprii. De exemplu, un bun primit numai de unul dintre soți prin moștenire nu devine comun doar fiindcă a fost descoperit după partaj. [14] [15] [16] [17]

Ca exemplu de aplicare, dacă acordul enumeră și atribuie apartamentul și autoturismul, iar ulterior este identificat un teren comun neatribuit, terenul poate ridica problema unui partaj suplimentar. Dacă actul identifică expres acel teren și reglementează drepturile asupra lui, nemulțumirea față de înțelegere nu îl transformă într-un bun omis. Aceste situații se deosebesc prin obiectul real al actului, nu prin momentul în care una dintre părți își schimbă poziția. [9] [6] [7]

Cum se citește declarația că nu mai există alte bunuri

Citește acordul integral, inclusiv anexele, lista bunurilor, valorile, sulta și eventualele clauze despre creanțe sau renunțări. Contractul se interpretează după voința comună a părților, iar clauzele se explică unele prin altele. Scopul înțelegerii, negocierile și comportamentul ulterior pot ajuta la stabilirea întinderii ei. [3] [5] [4]

Ce rezultă din act și din probe Ce trebuie lămurit
Există numai o formulă generală că masa bunurilor este completă. Dacă formula descrie situația cunoscută și bunul identificat ulterior a rămas realmente neatribuit. Renunțarea nu se prezumă. [2] [9]
Actul menționează expres bunul ori dreptul și îl atribuie sau îl include într-o compensare determinată. Dacă solicitarea nouă ar contrazice o clauză obligatorie deja convenită. Nu este suficient să numești bunul „omis”. [7] [5]
Există concesii sau renunțări reciproce pentru stingerea unui litigiu. Dacă acordul este și o tranzacție și care este exact obiectul acesteia. [18] [19]

Un act de partaj nu devine automat tranzacție numai pentru că a fost autentificat. Pentru această calificare contează funcția de prevenire ori stingere a unui litigiu și concesiile ori renunțările reciproce. Dacă există o tranzacție, formulele generale de renunțare sunt limitate la cauza pentru care a fost încheiată. Prin urmare, nici o expresie foarte largă nu trebuie desprinsă de obiectul concret al înțelegerii. [20] [19] [21]

Rezultatul practic este condiționat: o simplă declarație de exhaustivitate nu echivalează, fără interpretarea actului, cu abandonarea oricărui drept asupra oricărui bun. În același timp, art. 684 nu permite ignorarea unei clauze valabile care a soluționat tocmai dreptul revendicat ulterior. [2] [9] [7]

Ce dovedește actul notarial și cum susțin omisiunea

Faptul că declarația apare într-un înscris autentic nu face orice afirmație a părților imposibil de contrazis. Codul de procedură civilă distinge constatările făcute personal de persoana care autentifică actul de declarațiile părților: primele au forța probantă prevăzută la art. 270 alineatul (1), iar declarațiile fac dovadă până la proba contrară. Contestarea exactității inventarului declarat de părți nu se confundă, așadar, cu contestarea autenticității semnăturilor sau a constatărilor personale ale notarului. [22] [23] [24]

Persoana care cere suplimentarea trebuie să probeze susținerile relevante. Pregătește actul de dobândire și documentele de identificare a bunului, datele regimului matrimonial, acordul de partaj cu anexele și dovezile că bunul nu a fost atribuit. Dacă este vorba despre o sumă sau un drept de creanță, identifică titularul, originea, perioada și operațiunile relevante; un sold actual, izolat, poate să nu explice situația de la data acordului. Ultima observație este o recomandare de probare derivată din necesitatea dovedirii dreptului invocat. [25] [26] [27]

Compară documentele cu fiecare clauză care ar putea acoperi bunul: atribuirea, sulta, compensarea și eventualele renunțări. Păstrează și înscrisurile privind negocierile, atunci când ele explică scopul concret al acordului. Nu este suficient să prezinți un document nou fără să arăți ce dovedește despre proprietatea comună și despre întinderea înțelegerii anterioare. [4] [5] [28] [29]

Acord suplimentar sau cerere în instanță

Dacă toți coproprietarii acceptă existența bunului omis și modul de împărțire, partajul se poate face prin bună învoială. Suplimentul trebuie să identifice bunul și atribuirea sa și să respecte forma cerută de natura operațiunii. Pentru lichidarea comunității soților, legea prevede actul autentic notarial ori hotărârea judecătorească. Participarea tuturor coproprietarilor este esențială; partajul fără unul dintre ei este lovit de nulitate absolută. [30] [31] [32]

Pentru imobile, art. 680 alineatul (2) prevede actul autentic sau hotărârea definitivă și înscrierea în cartea funciară. Efectul constitutiv al înscrierii trebuie însă corelat cu regula tranzitorie: până la îndeplinirea condițiilor privind finalizarea cadastrului și deschiderea cărților funciare, înscrierea are rol de opozabilitate față de terți. Identificarea situației cadastrale concrete face parte din pregătirea actului. [33] [34] [35]

În lipsa acordului, cererea de împărțeală judiciară este de competența judecătoriei, indiferent de valoare. Competența teritorială trebuie stabilită separat: regula generală privește domiciliul pârâtului; pentru împărțeala unui imobil a cărui indiviziune nu provine din succesiune se aplică regula instanței de la locul imobilului. Situațiile succesorale sau cele cu mai multe imobile cer verificarea regulilor proprii. [36] [37] [38] [39] [40] [41]

Cererea trebuie să precizeze persoanele între care se cere partajul, titlul invocat, bunul omis, valoarea, locul și persoana care îl deține sau administrează. Atașează acordul anterior și explică de ce solicitarea privește un obiect rămas neîmpărțit. Pentru un imobil sunt relevante identificarea cadastrală și documentele de carte funciară cerute de lege. Instanța stabilește bunurile, calitatea de coproprietar, cotele și creanțele aferente coproprietății în limitele litigiului. [26] [42] [43]

Când problema privește valabilitatea acordului

Suplimentarea adaugă împărțirea bunului omis; prin ea însăși nu desființează atribuirea bunurilor deja împărțite. Modificarea acordului valabil are nevoie de acordul părților ori de un temei legal. Dacă rezultatul urmărit este înlăturarea unei renunțări exprese sau desființarea unei atribuiri deja convenite, trebuie identificat demersul corespunzător acestei probleme. [1] [8]

Partajul prin bună învoială poate fi desființat pentru cauzele aplicabile contractelor. De exemplu, ascunderea frauduloasă a unor împrejurări care trebuiau dezvăluite poate ridica problema dolului; acesta trebuie dovedit, nu presupus din simpla descoperire a unui bun. Nu orice apreciere greșită a unei înțelegeri reprezintă un viciu de consimțământ, iar asumarea unui risc de eroare are propriile consecințe. [44] [45] [46] [47]

Separă de la început cele două întrebări: „bunul a rămas comun și neîmpărțit?” și „vreau să înlătur efectul unei clauze sau al unei atribuiri?”. Prima conduce spre examinarea partajului suplimentar; a doua poate impune analiza valabilității și a termenelor proprii acțiunii. Alegerea nu se face doar după denumirea dată cererii. [9] [44] [48]

Ce înseamnă că partajul suplimentar poate fi cerut oricând

Regula permite împărțirea bunurilor omise fără un termen general de trei ani calculat automat de la acordul inițial ori de la descoperire. Ea se citește împreună cu art. 669, care rezervă situațiile de suspendare a partajului. Folosirea exclusivă a bunului de unul dintre coproprietari nu exclude, singură, împărțeala, dar trebuie avută în vedere eventuala dobândire prin uzucapiune în condițiile legii. [1] [49] [50]

Această regulă nu face imprescriptibile toate pretențiile legate de acord. Acțiunea în anulare pentru nulitate relativă este supusă prescripției, care trebuie examinată potrivit cauzei de anulare și legii aplicabile. Prescripțiile începute înaintea intrării în vigoare a Codului civil rămân supuse regulilor care le-au instituit. Nu aplica regula temporală a partajului unei acțiuni cu alt scop. [48] [51]

Pentru un acord vechi, verifică distinct data încheierii și data introducerii cererii. Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011; legea de punere în aplicare stabilește când se folosesc regulile sale despre partaj și păstrează legea veche pentru prescripțiile deja începute. Descoperirea unui bun astăzi nu transformă automat orice acord anterior într-un act supus integral regulilor actuale. [12] [10] [11] [13] [51]

Termene și repere procedurale

REGULĂPartajul bunului omis
Interval

Poate fi cerut oricând, în condițiile regulilor partajului. [1]

De când începe

Existența unui bun comun rămas neîmpărțit; legea nu instituie aici un termen general care începe la descoperirea omisiunii. [1]

Cum se aplică

Nu se calculează automat trei ani de la acord sau de la descoperirea bunului pentru simpla cerere de partaj suplimentar. [1] [49]

Consecințe

Vechimea acordului nu exclude singură împărțirea bunului omis; trebuie dovedite coproprietatea și omisiunea. [1] [25]

[1][49][50][48][25][10][11]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se verifică suspendarea partajului prin lege, act juridic ori hotărâre. [49]

  • Dobândirea bunului prin uzucapiune și pretențiile cu alt obiect trebuie analizate separat. [50] [48]

Lista de pași

  • Obține acordul integral, anexele și clauzele privind sulta, compensările și renunțările; citește-le împreună. [5]

  • Identifică bunul, titlul de dobândire, titularii și motivele pentru care îl consideri comun și neîmpărțit. [14] [26]

  • Notează ce dovedește fiecare înscris despre bun și despre întinderea acordului; pregătește probele pentru fiecare susținere. [25] [29]

  • Verifică participarea tuturor coproprietarilor și forma actului suplimentar; pentru imobile, verifică și situația de carte funciară. [32] [33] [34] [35]

  • Separă împărțirea bunului omis de orice solicitare de anulare a acordului și stabilește termenele fiecărui demers. [1] [48]

Întrebări frecvente

Mai pot cere împărțirea dacă am semnat că nu mai există alte bunuri?

Da, dacă bunul este comun și a rămas efectiv neîmpărțit; formula trebuie interpretată în contextul întregului act. Renunțarea nu se prezumă, dar nici clauzele valabile care au reglementat concret dreptul nu pot fi ignorate. [1] [2] [9] [7]

Trebuie să anulez mai întâi întregul partaj?

Nu pentru simpla omisiune a unui bun: legea menține valabilitatea partajului și permite suplimentarea. Dacă urmărești înlăturarea unei atribuiri ori a unei clauze deja convenite, este necesară analiza unui temei distinct, inclusiv a eventualei desființări a acordului. [1] [44] [8]

Dacă știam despre bun când am semnat, cererea este automat exclusă?

Articolul 684 alineatul (3) nu condiționează suplimentarea de necunoașterea bunului. Cunoașterea lui poate conta însă pentru a stabili ce au convenit părțile: omisiune reală, atribuire, compensare sau renunțare într-un obiect determinat. Concluzia cere interpretarea actului și probe. [1] [3] [4] [9]

O declarație autentificată poate fi contrazisă?

Declarațiile părților din înscrisul autentic fac dovadă până la proba contrară. Ele au un regim diferit de constatările personale ale notarului, pentru care art. 270 alineatul (1) prevede o forță probantă distinctă. Ce anume contești trebuie identificat precis. [23] [22]

Noua împărțeală schimbă automat ce am primit deja?

Nu. Regula păstrează valabilitatea partajului inițial și permite împărțirea bunului omis. Modificarea celorlalte clauze necesită acordul părților sau o cauză autorizată de lege; nu rezultă doar din existența suplimentului. [1] [8]

De reținut

Arată cele 5 idei principale ale ghidului

  • Partajul rămâne valabil dacă nu cuprinde toate bunurile comune; bunurile omise pot face obiectul unui partaj suplimentar.

    [1]

  • Declarația generală de exhaustivitate necesită interpretarea acordului; nu dovedește singură o renunțare la orice drept.

    [2][3][5][9]

  • O clauză valabilă care a reglementat concret dreptul nu poate fi înlăturată doar prin calificarea bunului drept omis.

    [7][8][9]

  • Declarațiile părților din actul autentic fac dovadă până la proba contrară.

    [23]

  • Regula temporală a partajului suplimentar nu se transferă acțiunii în anulare pentru nulitate relativă.

    [1][48]

Pregătirea actelor și a cronologiei cazului

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (3)
    (3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 13 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13
    Renunţarea la un drept nu se prezumă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.266 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.266 alin. (1)
    (1) Contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul literal al termenilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.266 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.266 alin. (2)
    (2) La stabilirea voinţei concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.267 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.267
    Clauzele se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înţelesul ce rezultă din ansamblul contractului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.268 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.268 alin. (4)
    (4) Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părţile şi-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.270 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.270 alin. (1)
    (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.270 alin. (2)
    (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (3)
    (3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 980 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 980
    Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepția cazurilor în care legea prevede o altă procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 — partea introductivă
    Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. a) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. a)
    a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.267 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.267 alin. (1)
    (1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.270 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.270 alin. (1)
    (1) Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.267 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.267 alin. (1)
    (1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.270 alin. (2)
    (2) Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (1)
    (1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (2)
    (2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (2)
    (2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 670 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 670
    Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (2)
    (2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (2)
    (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (1)
    (1) Dispozițiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (2)
    (2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 partea introductivă
    Judecătoriile judecă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 partea introductivă
    1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (1)
    (1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (1)
    (1) Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.214 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.214 alin. (1)
    (1) Consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.214 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.214 alin. (4)
    (4) Dolul nu se presupune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.209 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.209
    Nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.249 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.249 alin. (2)
    (2) Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acţiune numai în termenul de prescripţie stabilit de lege. Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar şi după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 675 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 675
    Partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condiţiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 201 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201
    Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-026 · https://divortpartaj.org/ghiduri/bunul-omis-din-acordul-de-partaj/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision