⌕Meniu

Donarea cotei din partaj către copilul minor

Părintele poate dona copilului cota pe care o deține după partaj, prin act autentic în cazul unui imobil. Copilul sub 14 ani este reprezentat legal; minorul de cel puțin 14 ani cu capacitate restrânsă poate accepta singur o donație fără sarcini. Conflictul de interese și eventualele acte asupra bunurilor proprii ale copilului trebuie analizate separat. [1] [3] [8] [10] [14] [20]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
7 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 10 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce poate transmite părintele după partaj
  3. 03Cine acceptă donația în funcție de vârsta copilului
  4. 04Părintele donator și conflictul de interese
  5. 05Cine numește curatorul: regula aplicabilă după 16 iulie 2025
  6. 06Când este necesară și autorizarea unui act asupra bunurilor copilului
  7. 07Ce pregătesc pentru întâlnirea cu notarul
  8. 08Lista de pași
  9. 09Întrebări frecvente
  10. 10Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părinți care doresc să transmită copilului minor un drept propriu, în special o cotă dintr-un imobil.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul cotelor dintre soți și soluționarea litigiului de partaj dintre aceștia.

  • Donațiile internaționale și stabilirea legii aplicabile unui act străin.

  • Procedura succesorală completă și transmiterea pentru cauză de moarte.

Ce poate transmite părintele după partaj

Părintele poate dona dreptul pe care îl are efectiv: întregul bun atribuit lui sau o cotă determinată din dreptul său de proprietate. Un coproprietar poate dispune de propria cotă, în lipsa unei stipulații contrare; această regulă nu îi permite să transmită cota celuilalt coproprietar. La un imobil, actul trebuie să identifice dreptul transmis și situația din cartea funciară. [1] [2]

Copilul nu devine proprietar asupra bunurilor părinților numai pentru că este copilul lor ori pentru că părinții divorțează. Dacă nu avea deja o cotă, transferul către el este o operațiune distinctă de împărțirea bunurilor părinților. O simplă formulare între foștii soți, precum „partea mea rămâne copilului”, nu înlocuiește donația imobiliară în formă autentică. [5] [39]

Pentru donația unei cote dintr-un imobil, contractul se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. Înscrierea donației în registrul național notarial nu înlocuiește formalitățile de carte funciară. [3] [4]

Cine acceptă donația în funcție de vârsta copilului

Copilul care nu a împlinit 14 ani nu semnează singur acceptarea donației imobiliare. El este lipsit de capacitate de exercițiu și este reprezentat legal; art. 1013 alin. (3) din Codul civil reglementează expres acceptarea ofertei de donație de către reprezentantul legal. Trebuie stabilit cine poate reprezenta copilul în operațiunea concretă, inclusiv dacă există interese contrare. [6] [7] [8] [14] [17]

Minorul care a împlinit 14 ani și are capacitate de exercițiu restrânsă poate accepta singur o donație fără sarcini. Această excepție rezultă din art. 41 alin. (3), în forma modificată în 2022; ea este confirmată și în considerentele Deciziei nr. 200/2025 a Curții Constituționale (CCR). Semnarea de către copil nu înlătură forma autentică a donației imobiliare. [9] [10] [34] [3]

Dacă donația impune copilului o sarcină, nu se mai poate utiliza excepția acceptării singur a unei liberalități fără sarcini. Art. 1013 alin. (4) prevede acceptarea de către persoana cu capacitate restrânsă cu încuviințarea ocrotitorului legal. Separat, dacă sarcina donației sau ansamblul operațiunii depășește administrarea bunurilor minorului, sunt aplicabile și autorizarea instanței de tutelă și celelalte garanții de ocrotire; încuviințarea părintelui nu le înlocuiește. Aceeași analiză este necesară pentru acte de înstrăinare, împărțire, ipotecare ori renunțare la drepturile patrimoniale ale copilului. De aceea, obligațiile concrete contează mai mult decât denumirea de „donație” aleasă de familie. [10] [11] [22] [25] [17]

Aceste reguli privesc minorii fără capacitate deplină. Minorul căsătorit dobândește capacitate deplină, iar celui care a împlinit 16 ani instanța i-o poate recunoaște anticipat pentru motive temeinice; o asemenea situație trebuie dovedită și schimbă analiza capacității la act. [12] [13]

Părintele donator și conflictul de interese

Părinții au atribuții de reprezentare și de ocrotire a bunurilor copilului, iar regulile tutelei li se aplică în mod corespunzător. În mod obișnuit, autoritatea părintească se exercită împreună și în mod egal; după divorț, trebuie verificată hotărârea sau soluția care stabilește exercitarea ei. Faptul că minorul locuiește cu unul dintre părinți nu este, singur, verificarea completă a puterii de reprezentare la donație. [16] [17] [18] [19]

Dacă donația este făcută de un părinte, trebuie verificat dacă celălalt poate reprezenta sau încuviința actul fără interes contrar. Nu este suficient ca părintele donator să semneze, fără această analiză, atât pentru el, cât și pentru copil. Când există interese contrare între minor și reprezentant, regula este numirea unui curator special. Aplicarea la părinți rezultă din coroborarea art. 150 cu art. 502 din Codul civil. [14] [17] [38]

Curatorul nu este o rudă aleasă informal să semneze în locul copilului. Este persoana desemnată în procedura legală pentru actul în care trebuie protejat interesul minorului. Necesitatea lui se verifică în funcție de cine semnează și de interesele concrete; nu rezultă automat doar din existența unei donații. În cazul minorului de cel puțin 14 ani care acceptă personal o donație fără sarcini, trebuie păstrată și excepția legală care îi permite acest act. [14] [10]

Cine numește curatorul: regula aplicabilă după 16 iulie 2025

Decizia CCR nr. 200 din 8 aprilie 2025, publicată la 16 iulie 2025, a declarat neconstituțională dispoziția care atribuia autorității tutelare numirea curatorului special pentru actele de dispoziție ale minorului și pentru procedura succesorală. Curtea a precizat că, de la publicare și până la intervenția legiuitorului, atribuțiile privind numirea pentru actele de dispoziție revin instanțelor, secțiilor ori completurilor specializate pentru minori și familie. Pentru o donație distinctă de o succesiune, vechiul traseu al numirii de către primărie nu poate fi preluat ca regulă actuală. [36] [35]

Există o regulă distinctă pentru procedura succesorală: pentru motive temeinice, notarul poate numi provizoriu un curator, care este validat sau înlocuit de instanța de tutelă. Această competență specială, prevăzută la art. 150 alin. (3), nu reprezintă o putere generală a notarului de a numi curator pentru orice donație. Posibilitatea unei delegări legislative mai largi, discutată de CCR, nu echivalează cu existența acelei delegări. [15] [33] [35]

Când este necesară și autorizarea unui act asupra bunurilor copilului

Trebuie separate primirea cotei de la părinte și dispunerea de un drept care aparține deja copilului. Dacă minorul este deja coproprietar și participă la un partaj prin acord, art. 674 impune autorizarea instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, autorizarea ocrotitorului legal. Această cerință nu se aplică automat unei donații numai fiindcă bunul provine dintr-un partaj anterior între părinți. [20] [8] [10]

Pentru actele prin care se înstrăinează, se împart ori se ipotechează bunurile minorului, se grevează cu alte sarcini reale sau se renunță la drepturile lui patrimoniale, art. 144 alin. (2) prevede autorizarea instanței și garanțiile de ocrotire aplicabile. În cazul minorului de cel puțin 14 ani, regula se corelează cu art. 146 alin. (2); în cazul părinților, cu art. 502. Instanța autorizează fiecare act concret numai dacă răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor și poate fixa condițiile încheierii lui. [22] [25] [17] [23] [24]

Numirea curatorului și autorizarea actului îndeplinesc funcții diferite: prima rezolvă reprezentarea în situația de conflict, a doua permite actul pentru care legea cere controlul instanței. Una nu o înlocuiește pe cealaltă. [14] [22]

După transfer, părintele nu poate folosi cota copilului ca pe un bun propriu. Nici reprezentantul, nici minorul cu capacitate restrânsă nu pot dona mai departe un imobil al copilului doar prin acordul familiei; excepția legală privește darurile obișnuite, potrivite stării materiale, nu transferul cotei imobiliare. [5] [21] [26]

Ce pregătesc pentru întâlnirea cu notarul

Pregătește o descriere precisă a operațiunii: cine donează, ce cotă se transmite, cine este proprietar în prezent și dacă minorului i se impune vreo obligație. Adu actul de partaj sau hotărârea și informațiile de carte funciară, pentru ca donația să privească dreptul real al părintelui. Aceste verificări decurg din necesitatea identificării dreptului transmis și a formei autentice. [1] [2] [3]

Pentru stabilirea capacității și a reprezentării, sunt utile actele de identitate, certificatul de naștere al copilului, hotărârea privind autoritatea părintească, dacă există, și actul de numire a curatorului, când a fost necesar. Dacă operațiunea include și un act asupra bunurilor copilului care cere autorizare, prezintă hotărârea de autorizare pentru operațiunea respectivă. Lista concretă a dosarului se stabilește în funcție de situație; o hotărâre generală despre relațiile dintre părinți nu trebuie confundată cu autorizarea unui anumit act patrimonial. [6] [9] [19] [14] [24]

Clarifică în act și administrarea bunului primit. Regulile tutelei, aplicabile în mod corespunzător părinților, prevăd un regim special pentru bunurile dobândite cu titlu gratuit: în lipsa unei stipulații contrare a donatorului, ele sunt administrate de persoana desemnată prin act sau de curatorul desemnat ori numit de instanța de tutelă. Administrarea bunului și reprezentarea la acceptarea donației sunt chestiuni distincte. [27] [17]

Lista de pași

  • Identifică dreptul părintelui și cota exactă transmisă, pe baza actului de partaj și a situației imobilului. [1] [2]

  • Stabilește capacitatea copilului la data actului și dacă donația îi impune sarcini. [6] [9] [10] [11]

  • Verifică autoritatea părintească și orice conflict de interese înainte de a stabili cine semnează. [16] [18] [19] [14]

  • Separă numirea curatorului de autorizarea actului și prezintă hotărârile necesare operațiunii concrete. [14] [35] [22] [24]

  • Clarifică administrarea bunului primit cu titlu gratuit și formalitățile donației imobiliare. [27] [17] [3] [4]

Întrebări frecvente

Poate părintele să lase copilului cota doar prin înțelegerea de partaj?

Dacă minorul nu avea deja un drept, înțelegerea dintre părinți nu înlocuiește transferul către copil. Pentru donația unei cote imobiliare este necesară forma autentică. [5] [39] [3]

Copilul de 14 ani poate semna singur acceptarea?

Da, minorul de cel puțin 14 ani care are capacitate restrânsă poate accepta singur o donație fără sarcini. Pentru donația imobiliară rămâne obligatorie forma autentică; o donație cu sarcini cere o analiză distinctă a încuviințării și, dacă actul depășește administrarea, a autorizării. [10] [3] [11] [22] [25]

Este necesar un curator pentru orice donație de la un părinte?

Nu se poate deduce automat această cerință din calitatea de părinte donator. Se verifică interesele contrare și persoana care reprezintă sau încuviințează actul; minorul cu capacitate restrânsă poate accepta personal o donație fără sarcini. Dacă este necesar curatorul pentru un act de dispoziție, se aplică traseul judiciar precizat de CCR de la 16 iulie 2025. [14] [17] [10] [35]

Curatorul înlocuiește autorizarea instanței pentru act?

Nu. Curatorul asigură reprezentarea atunci când există interese contrare, iar autorizarea privește actul patrimonial pentru care legea cere controlul instanței. Dacă sunt incidente ambele cerințe, trebuie îndeplinite amândouă. [14] [22]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului

  • Părintele poate transmite numai dreptul propriu, iar donația imobiliară cere formă autentică. [1] [3]

  • Copilul sub 14 ani este reprezentat legal la acceptarea donației. [6] [7] [8]

  • Donația cu sarcină presupune analiza încuviințării și a autorizării dacă operațiunea depășește administrarea. [11] [22] [25] [17]

  • Conflictul de interese se verifică în concret; nu orice donație impune automat curator. [14] [38] [10]

  • De la publicarea Deciziei CCR nr. 200/2025, numirea curatorului pentru actele de dispoziție urmează competența judiciară precizată de Curte. [35] [36]

  • Competența provizorie a notarului pentru curator privește procedura succesorală și controlul instanței; nu este generală pentru donații. [15] [33] [35]

  • Partajul prin acord la care copilul este coproprietar cere autorizarea instanței; aceasta este distinctă de donația cotei proprii a părintelui. [20] [10] [8]

  • Numirea curatorului și autorizarea actului nu se substituie una alteia. [14] [22]

Dreptul transmis, actele copilului și situația reprezentării

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (2)
    (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1011 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1011 alin. (1)
    (1) Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1012 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1012
    În scop de informare a persoanelor care justifică existența unui interes legitim, notarul care autentifică un contract de donație are obligația să înscrie de îndată acest contract în registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii. Dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 500 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 500
    Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 43 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43 alin. (1) lit. a)
    a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 5, textul art. 43 alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 5, textul art. 43 alin. (2)
    (2) Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1013 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1013 alin. (3)
    (3) Oferta de donație făcută unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu se acceptă de către reprezentantul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 41 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (1)
    (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 2, textul art. 41 alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 2, textul art. 41 alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singură acte de conservare, acte de administrare care nu o prejudiciază, acte de acceptare a unei moşteniri sau de acceptare a unor liberalităţi fără sarcini, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor. Dispoziţiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile."
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1013 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1013 alin. (4)
    (4) Oferta de donație făcută unei persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă poate fi acceptată de către aceasta, cu încuviințarea ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 39 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Minorul dobândește, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 40 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 40
    Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (3)
    (3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (1)
    (1) Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum și de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviința aceste acte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 502 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 502 alin. (1)
    (1) Drepturile și îndatoririle părinților cu privire la bunurile copilului sunt aceleași cu cele ale tutorelui, dispozițiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 503 alin. (1)
    (1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 504 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 504
    Dacă părinții sunt divorțați, autoritatea părintească se exercită potrivit dispozițiilor referitoare la efectele divorțului în raporturile dintre părinți și copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 674 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 674
    Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exercițiu ori are capacitate de exercițiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 144 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 144 alin. (1)
    (1) Tutorele nu poate, în numele minorului, să facă donații și nici să garanteze obligația altuia. Fac excepție darurile obișnuite, potrivite cu starea materială a minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 144 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 144 alin. (2)
    (2) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunțe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie în mod valabil orice alte acte ce depășesc dreptul de administrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 145 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 145 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 145 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 145 alin. (2)
    (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condițiile de încheiere a actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 146 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (2)
    (2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instanței de tutelă și cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât și avizul consiliului de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 20, textul art. 146 alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 20, textul art. 146 alin. (3)
    "(3) Minorul nu poate să facă donaţii sau testamente, altele decât darurile obişnuite potrivit stării lui materiale sau dispoziţiile testamentare cu privire la bunuri de mică valoare, şi nici să garanteze obligaţiile altuia."
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 142 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 142 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse administrării bunurile dobândite de minor cu titlu gratuit decât dacă testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispoziție sau, după caz, numit de către instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 1 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 1
    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (3^2) și (3^3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.053D/2021.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 4 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 4
    4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului susține că, potrivit art. 150 alin. (3) din Codul civil, curatorul special care îl asistă pe minor în cadrul procedurii succesorale este numit de către notarul public și validat sau înlocuit de instanța de tutelă. Or, prin prevederile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 sunt lipsite de efecte juridice dispozițiile art. 150 alin. (3) din Codul civil, în ceea ce privește validarea de către instanța de tutelă a curatelei speciale instituite, dat fiind faptul că, până la înființarea și funcționarea instanțelor de tutelă, desemnarea unui curator special se face în mod obligatoriu de autoritatea tutelară, iar nu de instanța de tutelă. Cu alte cuvinte, validarea de către instanța de tutelă a curatelei special instituite pentru asistarea minorului în cadrul procedurii succesorale este suspendată sine die, până la înființarea și funcționarea instanțelor de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 9 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 9
    9. În concluzie, Avocatul Poporului susține că cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 795 din 4 noiembrie 2020 sunt aplicabile, pentru identitate de rațiune, și în situația instituirii, de către autoritatea tutelară, a curatelei speciale a minorului, în cadrul dezbaterii procedurii succesorale. În acest sens, se susține că identitatea de rațiune este determinată de natura juridică a curatelei speciale a minorului, apropiată de cea a tutelei, de necesitatea existenței unui control efectiv din partea unei instanțe judecătorești în privința drepturilor minorului exercitate în cadrul dezbaterii succesorale, precum și de conferirea de eficiență juridică a dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil privind validarea de către instanță a curatelei speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 20 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 20
    20. Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, anterior citată, paragrafele 31 și 32, în condițiile în care legiuitorul a reglementat în mod expres soluționarea cu celeritate a cererilor referitoare la ocrotirea minorilor, nereglementarea normelor de organizare și funcționare a instanței de tutelă lipsește de eficiență scopul legiuitorului instituit prin reglementarea de drept substanțial. Mai mult, Curtea constată că legiuitorul, pentru a pune legislația civilă în materia ocrotirii persoanei fizice în acord cu Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, a adoptat Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 mai 2022, prin care a introdus o nouă paradigmă în materia ocrotirii persoanelor lipsite de capacitatea deplină de exercițiu sub forma unui regim juridic guvernat de subsidiaritate, proporționalitate și necesitate, noul regim juridic al tutelei minorilor fiind aplicabil, potrivit art. 171 din Codul civil, și în cazul persoanelor majore ocrotite prin tutelă specială, consiliere judiciară sau în regim hibrid. Cu privire la autoritatea competentă să desemneze curatorul, legiuitorul a stabilit printr-o dispoziție cu caracter tranzitoriu din Legea nr. 140/2022 posibilitatea ca până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă atribuțiile acesteia să fie îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie. Totodată, prin noua lege privind organizarea judiciară, respectiv prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, Parlamentul s-a îndepărtat de obiectivul înființării instanțelor de tutelă și nu a mai prevăzut norme exprese pentru organizarea acestora, optând pentru soluția legislativă a organizării în cadrul judecătoriilor a secțiilor sau completurilor specializate pentru minori și familie [(art. 43 alin. (2)] care să îndeplinească atribuțiile legale în materia ocrotirii persoanei fizice. În aceste condiții de modificare a strategiei legiuitorului în privința modului de organizare a instanțelor judecătorești, menținerea sine die în fondul activ al legislației a normei tranzitorii criticate care are în vedere o posibilitate incertă sub aspectul îndeplinirii, a înființării instanței de tutelă, contravine scopului unei dispoziții tranzitorii, care trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea a două reglementări succesive, ceea ce este de natură să încalce cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de previzibilitate a reglementării. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, noțiunea de previzibilitate a legii impune legiuitorului ca normele pe care le edictează să fie clare, ușor de înțeles, fără un conținut echivoc, precise, în corelare cu întreg ansamblul normativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1014 din 16 decembrie 2016, paragraful 28).
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 21 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 21
    21. De asemenea, dat fiind faptul că decizia autorității tutelare, un organ administrativ aflat în subordinea autorității publice locale, nu poate fi contestată în fața instanței judecătorești, prevederile legale criticate contravin și dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Constituție privind accesul liber la justiție. Potrivit art. 155 din Codul civil, care reglementează plângerea împotriva tutorelui, doar minorul care a împlinit 14 ani, având, în consecință, o capacitate de exercițiu restrânsă, are posibilitatea de a ataca în justiție actele vătămătoare ale tutorelui, această posibilitate nefiind reglementată în privința minorului care nu a împlinit 14 ani, acesta din urmă fiind lipsit de capacitate de exercițiu. Prin urmare, în cazul minorului care nu a împlinit 14 ani nu există posibilitatea de a formula plângere la instanța judecătorească împotriva actelor vătămătoare ale tutorelui, astfel încât numirea curatorului special de către autoritatea tutelară, fără validarea instanței de tutelă, este de natură să încalce și exigențele constituționale ale principiului liberului acces la justiție, reglementat de art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 25 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 25
    25. Pentru motive care pot urmări degrevarea instanțelor judecătorești sau numirea cu celeritate a curatorului special în procedurile succesorale reglementate la art. 150 alin. (3) din Codul civil sau pentru a-l asista sau reprezenta pe un minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, Curtea reține că legiuitorul are și opțiunea de a delega notarului public instrumentator al actului notarial de dispoziție sau al procedurii succesorale competența numirii curatorului special, cu reglementarea posibilității exercitării controlului jurisdicțional asupra acestei numiri, întrucât notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, are statutul unei funcții autonome și oferă garanții de imparțialitate necesare pentru a asigura persoanelor fizice exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. În plus, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc potrivit legii spre deosebire de actele autorității tutelare. Un astfel de control este exercitat de lege lata asupra executorului testamentar desemnat de notarul public prin certificatul de executor testamentar, instanța judecătorească având posibilitatea de a revoca executorul testamentar care nu își îndeplinește misiunea ori o îndeplinește necorespunzător [art. 1.085 lit. e) din Codul civil]. Cu titlu exemplificativ, trebuie menționat și că, în cazul asistentului numit de notarul public pentru încheierea actelor juridice ale unui major cu capacitate deplină de exercițiu, Legea nr. 140/2022 recunoaște dreptul oricărei persoane de a face plângere la instanța de tutelă în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința majorul care beneficiază de asistență cu privire la activitatea asistentului păgubitoare pentru major. Plângerea se soluționează de urgență, prin încheiere executorie, de către instanța de tutelă, și se comunică notarului public și autorității tutelare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 26 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 26
    26. Curtea constată că prevederile Legii nr. 140/2022 au transpus dispozițiile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptate la New York de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificate de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010, precum și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 601 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 27 ianuarie 2021, în ceea ce privește obligația de a adopta „măsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacității lor juridice“, precum și „măsurile adecvate și eficiente pentru a asigura dreptul egal al persoanelor cu dizabilități de a deține sau moșteni proprietăți“. Astfel, potrivit art. 1-5 din Legea nr. 140/2022, notarului public i s-a încredințat competența numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice la cererea majorului care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, a-și administra patrimoniul și pentru a-și exercita, în general, drepturile și libertățile civile, fără ca numirea asistentului să aducă atingere capacității de exercițiu a majorului. Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, înființat și ținut în acest scop de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). O altă soluție legislativă privește cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, iar în acest caz notarul public asigură informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite [art. 80 alin. (4^1) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995]. Tot ca expresie a transpunerii principiilor Convenției de la New York s-a recunoscut în materia procedurilor succesorale dreptul persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă (respectiv minorului care a împlinit vârsta de 14 ani și majorului care beneficiază de consiliere judiciară) de a face singură acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor, potrivit art. 41 alin. (3) din Codul civil. Prin urmare, utilitatea unei soluții legislative care ar stabili competența notarului public de numire a curatorului special în cazul actelor notariale de dispoziție și în procedurile succesorale pe care le instrumentează s-ar evidenția atât în cazul în care ar exista interese contrare între reprezentantul/ocrotitorul legal și minor, ambii fiind chemați la moștenire, precum și în cazul încheierii de către succesibilul minor lipsit de capacitate de exercițiu a unor acte juridice de dispoziție specifice procedurii succesorale precum actul juridic de acceptare a succesiunii legale/testamentare sau actul de lichidare a regimului matrimonial întrucât lichidarea moștenirii nu poate fi realizată decât de cel care are atributul de dispoziție juridică, exercitând acest atribut al dreptului real. Drept urmare, la încheierea actului de lichidare de către persoane fără capacitate deplină de exercițiu, reprezentantul/ocrotitorul legal sau curatorul care îi înlocuiește exercită/asistă la exercițiul atributului de dispoziție juridică chiar și atunci când se consimte la recunoașterea cotei de contribuție egală. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 58 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1128 din 12 noiembrie 2024, prin care a analizat caracterul de act de dispoziție al actului de acceptare a moștenirii de către minori. În mod similar, pentru încheierea unui act de dispoziție de partaj voluntar necesar sistării stării de indiviziune cu privire la bunurile moștenite, dacă printre moștenitori se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă (art. 1.144 din Codul civil).
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · paragraful 27 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 27
    27. În considerarea efectelor general obligatorii ale prezentei decizii, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și până la adoptarea legii pentru punerea în acord cu considerentele prezentei decizii în ceea ce privește competența numirii curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție, devin aplicabile prevederile de drept comun ale art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 care prevăd că atribuțiile instanței de tutelă, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. Totodată, începând cu aceeași dată, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la dezbaterea procedurii succesorale va putea fi realizată și de notarul public în temeiul dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · dispozitivul, punctul 1 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitivul, punctul 1
    1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituționale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · dispozitivul, punctul 2 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitivul, punctul 2
    2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Avocatul Poporului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1011 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1011 alin. (1)
    (1) Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-001 · https://divortpartaj.org/ghiduri/donarea-cotei-din-partaj-catre-copilul-minor/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision