PROBLEMA JURIDICĂ
Constituționalitatea numirii de către autoritatea tutelară a curatorului special pentru minor la actele de dispoziție și la succesiune, potrivit art. 229 alin. (3^2) și (3^3) din Legea nr. 71/2011.
Faptele relevante
Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea cu o excepție privind normele tranzitorii referitoare la numirea curatorului special pentru minor. Nu este un litigiu individual prin care s-a autorizat o anumită donație.
Soluția
Curtea a admis excepția privind art. 229 alin. (3^2) și a constatat neconstituționalitatea lui. Excepția privind alin. (3^3), abrogat între timp, a fost respinsă ca devenită inadmisibilă.
Motivarea, pe scurt
Curtea a criticat permanentizarea unei norme tranzitorii și lipsa garanțiilor unui control judecătoresc efectiv. A precizat expres regimul aplicabil de la publicare: atribuțiile pentru numirea curatorului la actele de dispoziție revin instanțelor sau completurilor specializate; competența provizorie a notarului rămâne cea specială din procedura succesorală, sub controlul instanței.
Ce putem învăța și ce limite are
Împiedică trimiterea familiei la procedura depășită a numirii curatorului de către autoritatea tutelară și distinge actul de donație de procedura succesorală.
Decizia nu autorizează o donație individuală și nu stabilește că fiecare donație către un minor produce automat un conflict de interese.
Considerentele privind o posibilă delegare legislativă suplimentară notarului nu creează prin ele însele o competență generală nouă.
Referirile din paragraful 26 la Decizia ÎCCJ nr. 58/2024 (hotărâre prealabilă) privesc acceptarea moștenirii; nu se extinde automat soluția acelei hotărâri asupra oricărei donații.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 20 DE EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
dispozitiv pct. 1
1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituționale. ...
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 1
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (3^2) și (3^3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.053D/2021.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv pct. 2
2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Avocatul Poporului. ...
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 4
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului susține că, potrivit art. 150 alin. (3) din Codul civil, curatorul special care îl asistă pe minor în cadrul procedurii succesorale este numit de către notarul public și validat sau înlocuit de instanța de tutelă. Or, prin prevederile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 sunt lipsite de efecte juridice dispozițiile art. 150 alin. (3) din Codul civil, în ceea ce privește validarea de către instanța de tutelă a curatelei speciale instituite, dat fiind faptul că, până la înființarea și funcționarea instanțelor de tutelă, desemnarea unui curator special se face în mod obligatoriu de autoritatea tutelară, iar nu de instanța de tutelă. Cu alte cuvinte, validarea de către instanța de tutelă a curatelei special instituite pentru asistarea minorului în cadrul procedurii succesorale este suspendată sine die, până la înființarea și funcționarea instanțelor de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 9
9. În concluzie, Avocatul Poporului susține că cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 795 din 4 noiembrie 2020 sunt aplicabile, pentru identitate de rațiune, și în situația instituirii, de către autoritatea tutelară, a curatelei speciale a minorului, în cadrul dezbaterii procedurii succesorale. În acest sens, se susține că identitatea de rațiune este determinată de natura juridică a curatelei speciale a minorului, apropiată de cea a tutelei, de necesitatea existenței unui control efectiv din partea unei instanțe judecătorești în privința drepturilor minorului exercitate în cadrul dezbaterii succesorale, precum și de conferirea de eficiență juridică a dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil privind validarea de către instanță a curatelei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗par. 18
18. Potrivit art. 107 alin. (1) din Codul civil, procedurile referitoare la ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă. Or, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, anterior citată, paragrafele 26 și 27, scopul noii reglementări în materia ocrotirii persoanei fizice a fost acela de a institui în sarcina unei instanțe specializate îndeplinirea unor importante atribuții în materia ocrotirii persoanei fizice, precum și luarea unor decizii sau soluționarea unor probleme legate de viața persoanei fizice. Dat fiind rolul sporit al tutorelui în cadrul măsurilor de ocrotire a persoanei fizice, atribuit acestuia prin dispozițiile titlului III - Ocrotirea persoanei fizice din Codul civil, legiuitorul a apreciat că este necesar să înlocuiască atribuțiile de control ale autorității tutelare, ca instituție administrativă, subordonată autorității publice locale, cu cele ale unei instanțe specializate, respectiv instanța de tutelă. ...
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 20
20. Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, anterior citată, paragrafele 31 și 32, în condițiile în care legiuitorul a reglementat în mod expres soluționarea cu celeritate a cererilor referitoare la ocrotirea minorilor, nereglementarea normelor de organizare și funcționare a instanței de tutelă lipsește de eficiență scopul legiuitorului instituit prin reglementarea de drept substanțial. Mai mult, Curtea constată că legiuitorul, pentru a pune legislația civilă în materia ocrotirii persoanei fizice în acord cu Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, a adoptat Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 mai 2022, prin care a introdus o nouă paradigmă în materia ocrotirii persoanelor lipsite de capacitatea deplină de exercițiu sub forma unui regim juridic guvernat de subsidiaritate, proporționalitate și necesitate, noul regim juridic al tutelei minorilor fiind aplicabil, potrivit art. 171 din Codul civil, și în cazul persoanelor majore ocrotite prin tutelă specială, consiliere judiciară sau în regim hibrid. Cu privire la autoritatea competentă să desemneze curatorul, legiuitorul a stabilit printr-o dispoziție cu caracter tranzitoriu din Legea nr. 140/2022 posibilitatea ca până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă atribuțiile acesteia să fie îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie. Totodată, prin noua lege privind organizarea judiciară, respectiv prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, Parlamentul s-a îndepărtat de obiectivul înființării instanțelor de tutelă și nu a mai prevăzut norme exprese pentru organizarea acestora, optând pentru soluția legislativă a organizării în cadrul judecătoriilor a secțiilor sau completurilor specializate pentru minori și familie [(art. 43 alin. (2)] care să îndeplinească atribuțiile legale în materia ocrotirii persoanei fizice. În aceste condiții de modificare a strategiei legiuitorului în privința modului de organizare a instanțelor judecătorești, menținerea sine die în fondul activ al legislației a normei tranzitorii criticate care are în vedere o posibilitate incertă sub aspectul îndeplinirii, a înființării instanței de tutelă, contravine scopului unei dispoziții tranzitorii, care trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea a două reglementări succesive, ceea ce este de natură să încalce cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de previzibilitate a reglementării. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, noțiunea de previzibilitate a legii impune legiuitorului ca normele pe care le edictează să fie clare, ușor de înțeles, fără un conținut echivoc, precise, în corelare cu întreg ansamblul normativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1014 din 16 decembrie 2016, paragraful 28).
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 21
21. De asemenea, dat fiind faptul că decizia autorității tutelare, un organ administrativ aflat în subordinea autorității publice locale, nu poate fi contestată în fața instanței judecătorești, prevederile legale criticate contravin și dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Constituție privind accesul liber la justiție. Potrivit art. 155 din Codul civil, care reglementează plângerea împotriva tutorelui, doar minorul care a împlinit 14 ani, având, în consecință, o capacitate de exercițiu restrânsă, are posibilitatea de a ataca în justiție actele vătămătoare ale tutorelui, această posibilitate nefiind reglementată în privința minorului care nu a împlinit 14 ani, acesta din urmă fiind lipsit de capacitate de exercițiu. Prin urmare, în cazul minorului care nu a împlinit 14 ani nu există posibilitatea de a formula plângere la instanța judecătorească împotriva actelor vătămătoare ale tutorelui, astfel încât numirea curatorului special de către autoritatea tutelară, fără validarea instanței de tutelă, este de natură să încalce și exigențele constituționale ale principiului liberului acces la justiție, reglementat de art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală.
Textul în documentul-sursă ↗par. 23
23. Așadar, revine legiuitorului sarcina de a corela dispozițiile legale din Codul civil referitoare la stabilirea competenței de a numi curatorul special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale cu cele din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile art. 27 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 140/2022 care au abrogat prevederile art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011, ceea ce a avut ca efect implicit aplicarea directă a dispozițiilor art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 în sensul îndeplinirii atribuțiilor instanței de tutelă și de familie, prevăzute de Codul civil, de către instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, acestea putând realiza controlul asupra măsurilor de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 24
24. Totodată, Curtea reține că norma tranzitorie criticată, prin care s-a delegat competența instanței de tutelă la autoritatea tutelară pentru numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, a vizat intrarea în vigoare a noului Cod civil, și nu soluționarea conflictului dintre dispozițiile Codului civil și cele ale Legii nr. 140/2022 care a introdus standarde superioare de protecție care nu pot fi garantate de o autoritate administrativă precum autoritatea tutelară. Cerințele privitoare la protecția persoanelor ocrotite prin tutelă specială sau consiliere judiciară trebuie verificate și respectate inclusiv în aplicarea art. 150 din Codul civil cu privire la numirea curatorului special, inclusiv a celui care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale. Prin urmare, chiar în lipsa unor instanțe specializate de tutelă, implicarea instanței judecătorești, prin secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, conferă măsurii de ocrotire reglementate la art. 150 alin. (3) din Codul civil și la art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 garanțiile necesare de imparțialitate și de independență la standardele impuse prin Legea nr. 140/2022. ...
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 25
25. Pentru motive care pot urmări degrevarea instanțelor judecătorești sau numirea cu celeritate a curatorului special în procedurile succesorale reglementate la art. 150 alin. (3) din Codul civil sau pentru a-l asista sau reprezenta pe un minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, Curtea reține că legiuitorul are și opțiunea de a delega notarului public instrumentator al actului notarial de dispoziție sau al procedurii succesorale competența numirii curatorului special, cu reglementarea posibilității exercitării controlului jurisdicțional asupra acestei numiri, întrucât notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, are statutul unei funcții autonome și oferă garanții de imparțialitate necesare pentru a asigura persoanelor fizice exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. În plus, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc potrivit legii spre deosebire de actele autorității tutelare. Un astfel de control este exercitat de lege lata asupra executorului testamentar desemnat de notarul public prin certificatul de executor testamentar, instanța judecătorească având posibilitatea de a revoca executorul testamentar care nu își îndeplinește misiunea ori o îndeplinește necorespunzător [art. 1.085 lit. e) din Codul civil]. Cu titlu exemplificativ, trebuie menționat și că, în cazul asistentului numit de notarul public pentru încheierea actelor juridice ale unui major cu capacitate deplină de exercițiu, Legea nr. 140/2022 recunoaște dreptul oricărei persoane de a face plângere la instanța de tutelă în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința majorul care beneficiază de asistență cu privire la activitatea asistentului păgubitoare pentru major. Plângerea se soluționează de urgență, prin încheiere executorie, de către instanța de tutelă, și se comunică notarului public și autorității tutelare.
Textul în documentul-sursă ↗Decizia CCR nr. 200/2025, paragraful 26
26. Curtea constată că prevederile Legii nr. 140/2022 au transpus dispozițiile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptate la New York de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificate de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010, precum și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 601 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 27 ianuarie 2021, în ceea ce privește obligația de a adopta „măsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacității lor juridice“, precum și „măsurile adecvate și eficiente pentru a asigura dreptul egal al persoanelor cu dizabilități de a deține sau moșteni proprietăți“. Astfel, potrivit art. 1-5 din Legea nr. 140/2022, notarului public i s-a încredințat competența numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice la cererea majorului care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, a-și administra patrimoniul și pentru a-și exercita, în general, drepturile și libertățile civile, fără ca numirea asistentului să aducă atingere capacității de exercițiu a majorului. Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, înființat și ținut în acest scop de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). O altă soluție legislativă privește cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, iar în acest caz notarul public asigură informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite [art. 80 alin. (4^1) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995]. Tot ca expresie a transpunerii principiilor Convenției de la New York s-a recunoscut în materia procedurilor succesorale dreptul persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă (respectiv minorului care a împlinit vârsta de 14 ani și majorului care beneficiază de consiliere judiciară) de a face singură acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor, potrivit art. 41 alin. (3) din Codul civil. Prin urmare, utilitatea unei soluții legislative care ar stabili competența notarului public de numire a curatorului special în cazul actelor notariale de dispoziție și în procedurile succesorale pe care le instrumentează s-ar evidenția atât în cazul în care ar exista interese contrare între reprezentantul/ocrotitorul legal și minor, ambii fiind chemați la moștenire, precum și în cazul încheierii de către succesibilul minor lipsit de capacitate de exercițiu a unor acte juridice de dispoziție specifice procedurii succesorale precum actul juridic de acceptare a succesiunii legale/testamentare sau actul de lichidare a regimului matrimonial întrucât lichidarea moștenirii nu poate fi realizată decât de cel care are atributul de dispoziție juridică, exercitând acest atribut al dreptului real. Drept urmare, la încheierea actului de lichidare de către persoane fără capacitate deplină de exercițiu, reprezentantul/ocrotitorul legal sau curatorul care îi înlocuiește exercită/asistă la exercițiul atributului de dispoziție juridică chiar și atunci când se consimte la recunoașterea cotei de contribuție egală. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 58 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1128 din 12 noiembrie 2024, prin care a analizat caracterul de act de dispoziție al actului de acceptare a moștenirii de către minori. În mod similar, pentru încheierea unui act de dispoziție de partaj voluntar necesar sistării stării de indiviziune cu privire la bunurile moștenite, dacă printre moștenitori se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă (art. 1.144 din Codul civil).
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 26
26. Curtea constată că prevederile Legii nr. 140/2022 au transpus dispozițiile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptate la New York de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificate de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010, precum și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 601 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 27 ianuarie 2021, în ceea ce privește obligația de a adopta „măsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacității lor juridice“, precum și „măsurile adecvate și eficiente pentru a asigura dreptul egal al persoanelor cu dizabilități de a deține sau moșteni proprietăți“. Astfel, potrivit art. 1-5 din Legea nr. 140/2022, notarului public i s-a încredințat competența numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice la cererea majorului care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, a-și administra patrimoniul și pentru a-și exercita, în general, drepturile și libertățile civile, fără ca numirea asistentului să aducă atingere capacității de exercițiu a majorului. Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, înființat și ținut în acest scop de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). O altă soluție legislativă privește cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, iar în acest caz notarul public asigură informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite [art. 80 alin. (4^1) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995]. Tot ca expresie a transpunerii principiilor Convenției de la New York s-a recunoscut în materia procedurilor succesorale dreptul persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă (respectiv minorului care a împlinit vârsta de 14 ani și majorului care beneficiază de consiliere judiciară) de a face singură acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor, potrivit art. 41 alin. (3) din Codul civil. Prin urmare, utilitatea unei soluții legislative care ar stabili competența notarului public de numire a curatorului special în cazul actelor notariale de dispoziție și în procedurile succesorale pe care le instrumentează s-ar evidenția atât în cazul în care ar exista interese contrare între reprezentantul/ocrotitorul legal și minor, ambii fiind chemați la moștenire, precum și în cazul încheierii de către succesibilul minor lipsit de capacitate de exercițiu a unor acte juridice de dispoziție specifice procedurii succesorale precum actul juridic de acceptare a succesiunii legale/testamentare sau actul de lichidare a regimului matrimonial întrucât lichidarea moștenirii nu poate fi realizată decât de cel care are atributul de dispoziție juridică, exercitând acest atribut al dreptului real. Drept urmare, la încheierea actului de lichidare de către persoane fără capacitate deplină de exercițiu, reprezentantul/ocrotitorul legal sau curatorul care îi înlocuiește exercită/asistă la exercițiul atributului de dispoziție juridică chiar și atunci când se consimte la recunoașterea cotei de contribuție egală. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 58 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1128 din 12 noiembrie 2024, prin care a analizat caracterul de act de dispoziție al actului de acceptare a moștenirii de către minori. În mod similar, pentru încheierea unui act de dispoziție de partaj voluntar necesar sistării stării de indiviziune cu privire la bunurile moștenite, dacă printre moștenitori se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă (art. 1.144 din Codul civil).
Textul în documentul-sursă ↗Decizia CCR nr. 200/2025, paragraful 27
27. În considerarea efectelor general obligatorii ale prezentei decizii, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și până la adoptarea legii pentru punerea în acord cu considerentele prezentei decizii în ceea ce privește competența numirii curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție, devin aplicabile prevederile de drept comun ale art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 care prevăd că atribuțiile instanței de tutelă, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. Totodată, începând cu aceeași dată, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la dezbaterea procedurii succesorale va putea fi realizată și de notarul public în temeiul dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗par. 27
27. În considerarea efectelor general obligatorii ale prezentei decizii, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și până la adoptarea legii pentru punerea în acord cu considerentele prezentei decizii în ceea ce privește competența numirii curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție, devin aplicabile prevederile de drept comun ale art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 care prevăd că atribuțiile instanței de tutelă, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. Totodată, începând cu aceeași dată, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la dezbaterea procedurii succesorale va putea fi realizată și de notarul public în temeiul dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă. ...
Textul în documentul-sursă ↗paragraful 27
27. În considerarea efectelor general obligatorii ale prezentei decizii, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și până la adoptarea legii pentru punerea în acord cu considerentele prezentei decizii în ceea ce privește competența numirii curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție, devin aplicabile prevederile de drept comun ale art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 care prevăd că atribuțiile instanței de tutelă, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. Totodată, începând cu aceeași dată, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la dezbaterea procedurii succesorale va putea fi realizată și de notarul public în temeiul dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗par. 28
28. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011, Curtea reține că, după data sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, aceste din urmă dispoziții legale au fost abrogate prin art. 27 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 140/2022. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 31
31. Astfel, având în vedere jurisprudența sa în materie, în cauza de față, reținând că soluția legală criticată a fost abrogată în mod expres și nu face parte din dreptul pozitiv și având în vedere și faptul că abrogarea textului criticat a survenit după sesizarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. ...
Textul în documentul-sursă ↗dispozitivul, punctul 1
1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituționale.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitivul, punctul 2
2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Avocatul Poporului.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.