Folosința provizorie a locuinței după divorț
După divorț poți cere stabilirea folosinței imobilului comun și, dacă există urgență, o măsură temporară prin ordonanță președințială. [1] [2] Activitatea societății fostului soț impune verificarea titlului acesteia și a persoanelor care trebuie chemate în proces. [3] [4] Respingerea ordonanței se atacă, de regulă, prin apel în 5 zile, termen care curge de la un moment diferit, după cum judecata s-a făcut cu sau fără citarea părților. [5]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 6 minute
Cuprins · 11 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cererea potrivită situației locuinței
- 03Ce trebuie să dovedesc pentru o măsură urgentă
- 04Societatea fostului soț: titlu, consimțământ și participare
- 05Unde depun și cum pregătesc cererea
- 06Cum atac respingerea ordonanței
- 07Ce efect are respingerea și ce pot face în continuare
- 08Termene și repere
- 09Lista de pași
- 10Întrebări frecvente
- 11Surse și trimiteri
Cui se adresează
Foști soți coproprietari care cer stabilirea sau protecția temporară a folosinței.
Cereri în care o societate cu personalitate juridică invocă folosința aceluiași imobil.
Evacuarea din proprietatea exclusivă a fostului soț.
Soluționarea definitivă a litigiilor societare ori a validității contractelor societății.
Litigii cu elemente de extraneitate: jurisdicția internațională, legea aplicabilă și recunoașterea hotărârilor străine necesită o analiză separată.
Cererea potrivită situației locuinței
Pentru fosta locuință conjugală aflată în proprietate comună, art. 324 din Codul civil permite atribuirea beneficiului locuinței dacă folosirea de către ambii foști soți nu este posibilă și nu există înțelegere. Instanța analizează, în ordine, interesul copiilor minori, culpa la divorț și posibilitățile locative proprii. [6] [7]
În această atribuire, beneficiarul datorează celuilalt fost soț indemnizația pentru cheltuielile instalării în altă locuință, cu excepția divorțului din culpa exclusivă a acestuia din urmă. Indemnizația poate fi imputată la partaj asupra cotei celui căruia i s-a atribuit locuința. [8] [7] Ea are alt obiect decât despăgubirea pentru folosința exclusivă a bunului comun, posibilă când folosința exclusivă se exercită împotriva voinței celuilalt coproprietar. [9]
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 7 din 5 februarie 2024, admite și cererea separată formulată după divorț. Dezlegarea obligatorie stabilește că nu trebuie să existe deja un dosar de partaj al proprietății; partajul definitiv este limita maximă a efectelor atribuirii. Aceasta reglementează folosința, fără să transfere proprietatea. [10] [11] [12] [13] Hotărârea prealabilă stabilește interpretarea obligatorie și nu soluționează litigiul de fond. [11]
Pentru reglementarea folosirii bunului comun în general, inclusiv a unui spațiu care nu este locuință conjugală, temeiul este art. 639 din Codul civil: acordul coproprietarilor sau, la neînțelegere, hotărârea instanței. [1] [14] Dacă există deja o hotărâre asupra folosinței, pornește de la dispozitivul și durata ei: hotărârea asupra fondului condiționează o ordonanță ulterioară. [15]
Ce trebuie să dovedesc pentru o măsură urgentă
Art. 920 din Codul de procedură civilă privește măsurile luate în timpul procesului de divorț. După încheierea acestuia, solicitarea urgentă se întemeiază pe regulile generale ale ordonanței și pe dreptul de folosință invocat. [16] [17]
Arată aparența dreptului tău, paguba concretă produsă prin întârziere și motivul pentru care măsura trebuie luată acum. Ordonanța trebuie să fie vremelnică și reversibilă; nu poate tranșa definitiv proprietatea ori valabilitatea contractelor. [2] [18] Ca propunere adaptată imobilului, poți cere acces, predarea unei chei sau folosirea unor încăperi identificate, cu durată precizată; admiterea depinde de situația probată. [19]
Explică de ce lipsa accesului ori nevoia de locuire nu poate aștepta judecarea fondului. Simpla existență a neînțelegerii nu înlocuiește demonstrarea urgenței. Sunt utile înscrisurile și probele rapid administrabile: procedura nu admite probe care necesită timp îndelungat. [20] [21]
Societatea fostului soț: titlu, consimțământ și participare
Societatea cu personalitate juridică este distinctă de asociatul sau administratorul ei. Verifică cine ocupă efectiv spațiul, contractul invocat, data, durata, încăperile și semnatarii. Faptul că acolo funcționează societatea nu rezolvă singur cererea de folosință. [22] [3]
Regimul consimțământului depinde de momentul actului și de forma proprietății. Pentru actele din timpul comunității matrimoniale există regulile speciale ale art. 345, cu protecția locuinței familiei din art. 322. După divorț, bunurile pot rămâne în devălmășie până la stabilirea cotelor. [23] [24] [25] [26]
În regimul obișnuit al coproprietății pe cote-părți, administrarea cere majoritatea cotelor; restrângerea substanțială a folosinței unui coproprietar cere și acordul acestuia. Folosința gratuită și locațiunea de peste 3 ani cer unanimitate. Încălcarea regulilor poate face actul inopozabil celui care nu a consimțit expres sau tacit; verifică și eventuala convenție de administrare. [27] [28] [29] [30] [31]
Dacă măsura cerută afectează direct folosința pretinsă de societate, examinează chemarea ei în judecată, cu o solicitare precisă. Lipsa terțului indispensabil poate duce la respingere fără examinarea fondului, în condițiile art. 78 alin. (2). Hotărârea obligă părțile și succesorii; opozabilitatea față de terți permite dovada contrară. [4] [32] [33] [34] Ordonanța nu poate anula definitiv contractul societății sau impune măsuri ireversibile. [18]
Unde depun și cum pregătesc cererea
Ordonanța se cere instanței competente să judece fondul în primă instanță. Pentru reglementarea folosinței, competența materială revine de regulă judecătoriei, după calificarea cererii în materia familiei, obligațiilor neevaluabile în bani ori împărțelii judiciare. [35] [36] [37] [38] Pentru drepturi reale imobiliare și împărțeala unui imobil nesuccesoral se aplică regula instanței de la locul imobilului. Competența nu rezultă automat din locul unde s-a judecat divorțul. [39] [40] [41]
Identifică părțile și imobilul, formulează măsura și durata cerute, arată faptele, temeiurile și probele, apoi semnează. Pentru imobil, anexează extrasul de carte funciară sau certificatul legal privind lipsa înscrierii. [42] [43] [44] [45] [46] În caz de urgență deosebită, instanța poate decide chiar în aceeași zi, fără citare, dar această soluționare nu este garantată. [47]
Taxa ordonanței neevaluabile în bani este 20 lei; pentru cererea evaluabilă este 50 lei până la 2.000 lei inclusiv și 200 lei peste această valoare. Pentru apelul neevaluabil, taxa este 50% din taxa datorată la fond, minimum 20 lei, dacă nu se aplică o scutire legală. [48] [49] [50] [51]
Cum atac respingerea ordonanței
Identifică procedura în care s-a pronunțat respingerea: termenul special de mai jos privește ordonanța președințială. Apelul se depune la instanța care a dat hotărârea; pentru hotărârea judecătoriei îl soluționează tribunalul. [5] [52] [53]
Dacă judecata s-a făcut cu citarea părților, cele 5 zile curg de la pronunțare, chiar dacă nu te-ai prezentat. Fără citare, curg de la comunicare. Când termenul de declarare curge de la pronunțare, motivarea are separat 5 zile de la comunicarea hotărârii: nu aștepta motivarea pentru a declara apelul. [5] [54]
Indică hotărârea, criticile, probele și soluția cerută; semnează apelul. Răspunde motivului concret al respingerii: urgență nedovedită, aparența dreptului, caracter ireversibil ori lipsa unei părți necesare. Dacă respingerea se bazează pe lipsa dosarului de partaj, invocă întinderea Deciziei ÎCCJ nr. 7/2024, fără a o prezenta ca dispensă de celelalte condiții ale ordonanței. [55] [56] [57] [58] [11] [2]
Dacă respingerea privește acțiunea de fond pentru atribuirea sau stabilirea folosinței, regula generală este apelul în 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Verifică obiectul și procedura din hotărâre înainte de a alege termenul: nu toate cererile despre folosință sunt ordonanțe. [59] [5]
În apel nu poți schimba cadrul procesual, cauza ori obiectul și nu poți formula pretenții noi; societatea omisă nu poate fi adăugată pur și simplu ca nou pârât. Poți propune probe în condițiile apelului și explica pretențiile deja implicite. [60] [61] [62] [63]
Ce efect are respingerea și ce pot face în continuare
Apelul nu îți atribuie singur folosința. Suspendarea executării, posibilă cu cauțiune pentru o ordonanță executorie, nu transformă respingerea într-un drept de acces. [64] [65]
Respingerea ordonanței nu tranșează fondul dreptului. O nouă ordonanță nu poate ocoli hotărârea anterioară pe aceleași împrejurări; schimbările reale trebuie arătate și probate. Și atribuirea folosinței locuinței poate fi reanalizată dacă împrejurările se schimbă esențial. [66] [67] [68]
Termene și repere procedurale
- Interval
5 zile. [5]
- De când începe
Pronunțarea, dacă hotărârea s-a dat cu citarea părților; comunicarea, dacă s-a dat fără citarea lor. Prezența efectivă nu schimbă distincția legală. [5]
- Cum se aplică
Nu se numără nici ziua de la care curge termenul, nici ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. [69] [70] Regula împlinirii este ora 24 a ultimei zile. [71] La registratură contează ora închiderii; pentru poștă recomandată, curier, fax ori e-mail se aplică art. 183, păstrând dovada depunerii sau a primirii. [72] [73] [74]
- De când începe
Comunicarea hotărârii, când termenul pentru declararea apelului curge de la pronunțare. [54]
- Cum se aplică
Nu se numără nici ziua de la care curge termenul, nici ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. [69] [70] Regula împlinirii este ora 24 a ultimei zile. [71] La registratură contează ora închiderii; pentru poștă recomandată, curier, fax ori e-mail se aplică art. 183, păstrând dovada depunerii sau a primirii. [72] [73] [74]
- Consecințe
Motivele și probele apelului sunt cerințe prevăzute sub sancțiunea decăderii. [80]
- Interval
De regulă, 30 de zile. [59]
- De când începe
Comunicarea hotărârii privind acțiunea de fond. [59]
- Cum se aplică
Nu se numără nici ziua de la care curge termenul, nici ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. [69] [70] Regula împlinirii este ora 24 a ultimei zile. [71] La registratură contează ora închiderii; pentru poștă recomandată, curier, fax ori e-mail se aplică art. 183, păstrând dovada depunerii sau a primirii. [72] [73] [74]
Dacă apelul este depus înainte de comunicare, hotărârea se consideră comunicată la data depunerii apelului. [81]
Lista de pași
Identifică societatea și contractul ei; stabilește dacă soluția cerută impune participarea sa. [4]
Întrebări frecvente
Trebuie să deschid întâi partajul proprietății?
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
De pregătit: actele și calendarul apelului
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 23 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 639Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 193 alin. (1)(1) Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (2)(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (1)(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 324 alin. (1)(1) La desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinței de către ambii soți și aceștia nu se înțeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soți, ținând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei și de posibilitățile locative proprii ale foștilor soți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 324 alin. (4)(4) Prevederile alin. (1)—(3) se aplică în mod similar și în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor 2 soți, atribuirea beneficiului locuinței conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 324 alin. (2)(2) Soțul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator să plătească celuilalt soț o indemnizație pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuință, cu excepția cazului în care divorțul a fost pronunțat din culpa exclusivă a acestuia din urmă. Dacă există bunuri comune, indemnizația se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soțului căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 636 alin. (2)(2) Cel care, împotriva voinței celorlalți proprietari, exercită în mod exclusiv folosința bunului comun poate fi obligat la despăgubiri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 7272. Sub imperiul Codului civil în vigoare, problema atribuirii folosinței locuinței comune se ivește în contextul divorțului soților, fie ca o cerere accesorie acțiunii de divorț, fie ca o cerere de sine stătătoare, promovată după ce s-a dispus desfacerea căsătoriei prin divorț. Ca urmare, prevederile art. 324 din Codul civil nu sunt aplicabile anterior promovării unei acțiuni în desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — dezlegarea obligatorieÎn interpretarea dispozițiilor art. 324 alin. (1) și (4) din Codul civil, sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj“ reprezintă momentul maxim până la care hotărârea prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei își produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — caracterul obligatoriuObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 6767. În al treilea rând, natura juridică a acțiunii reglementate de art. 324 alin. (4) din Codul civil este cea a unui partaj de folosință. Atribuirea folosinței locuinței unuia dintre soți nu este altceva decât una dintre modalitățile în care se poate realiza un partaj de folosință, în condițiile în care folosirea în comun a locuinței nu ar mai fi posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 6868. În ceea ce privește partajul de folosință în dreptul comun, temeiul de drept este reprezentat de art. 639 din Codul civil, potrivit căruia „Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească“. Prin „modul de folosire a bunului comun“, legiuitorul a avut în vedere și partajul de folosință. Un asemenea partaj de folosință este admisibil, fără ca legea să ceară introducerea concomitentă a unei acțiuni având ca obiect partajul bunului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1002 alin. (3)(3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 920Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (3)(3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 193 alin. (1)(1) Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 345 alin. (2)(2) De asemenea, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 322 alin. (1)(1) Fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 356Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (1)(1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunțarea unor contracte de locațiune, cesiunile de venituri imobiliare și altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (2)(2) Actele de administrare care limitează în mod substanțial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalți coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (4)(4) Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 642 alin. (1)(1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 644 alin. (1)(1) Se poate deroga de la dispozițiile art. 635, 636, 641 și art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietății încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (2)(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 435 alin. (1)(1) Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 435 alin. (2)(2) Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 998Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. h)h) cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. j)j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (1)(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (3)(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 998Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (2)(2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (4)(4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1) — teza introductivă(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1) lit. a)a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (3)(3) În cazurile anume prevăzute de lege, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 22. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (5)(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. c)c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (1)(1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (3)(3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (2)(2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (4)(4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (2)(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (2)(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1002 alin. (1)(1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1002 alin. (2)(2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 8080. Trebuie subliniat că interesele coproprietarului căruia nu i s-a atribuit folosința locuinței comune sunt prezervate, în primul rând, prin posibilitatea de a cere oricând sistarea indiviziunii, context în care poate beneficia, în condițiile legii, de ajutor public judiciar. În al doilea rând, coproprietarul interesat poate cere modificarea soluției dispuse anterior, în măsura în care împrejurările de fapt pe care s-a întemeiat soluția de atribuire a folosinței locuinței în beneficiul celuilalt fost soț s-ar schimba într-o manieră esențială, întrucât în cazul raporturilor juridice analizate, care presupun o desfășurare în timp, autoritatea de lucru judecat este condiționată de menținerea împrejurărilor de fapt avute în vedere la data atribuirii inițiale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (4)(4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (3)(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (2)(2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗