Numele după divorț: ce se schimbă prin legea nouă
În regimul intrat în vigoare la 3 mai 2026, fiecare soț poate păstra numele din căsătorie sau poate reveni la numele anterior; acordul celuilalt soț nu mai este o condiție a acestei alegeri. Dacă nu se alege numele, se păstrează cel din căsătorie. Pentru un divorț mai vechi, verifică separat actul definitiv și posibilitatea unei schimbări ulterioare. [1] [2] [4] [18]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 6 minute
Cuprins · 11 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce s-a schimbat la 3 mai 2026
- 03Pot păstra numele profesional dacă celălalt soț se opune?
- 04Ce se întâmplă dacă nu aleg nimic?
- 05Alegerea la notar și la starea civilă
- 06Cum funcționa regula veche și ce explică jurisprudența
- 07Dacă divorțul este mai vechi sau procesul era în curs
- 08Schimbarea numelui după încheierea divorțului
- 09Lista de pași
- 10Întrebări frecvente
- 11Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soți care aleg numele în divorțurile guvernate de noul art. 383 din Codul civil.
Foști soți care verifică efectele unui divorț anterior și un posibil temei de schimbare administrativă a numelui.
Recunoașterea și efectele în România ale hotărârilor străine de divorț.
Soluționarea individuală a unei căi de atac sau a unei cereri de rectificare ori completare a hotărârii.
Procedura completă de înlocuire a actelor de identitate și a permisului după schimbarea numelui.
Ce s-a schimbat la 3 mai 2026
Legea nr. 57/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 30 aprilie 2026. Regula constituțională este intrarea în vigoare la trei zile de la publicare, dacă legea nu stabilește o dată ulterioară. Termenul se calculează pe zile calendaristice, incluzând ziua publicării, și se încheie la ora 24:00 a celei de-a treia zile. Pentru această lege rezultă data de 3 mai 2026. [3] [5] [4]
Noul art. 383 din Codul civil pune alegerea în mâinile fiecărui soț: păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei sau revenirea la numele purtat anterior. Instanța consemnează alegerea prin hotărârea de divorț. Cele două variante nu echivalează cu alegerea liberă a oricărui nume nou. [1]
Pot păstra numele profesional dacă celălalt soț se opune?
Da, când divorțul este guvernat de noul art. 383. Poți alege păstrarea numelui purtat în căsătorie chiar dacă celălalt soț se opune. Textul actual nu condiționează opțiunea de acordul acestuia și nici de dovedirea unei cariere, a unei reputații sau a unor motive temeinice. Faptul că publici sau lucrezi sub acel nume ori că alții te cunosc sub el poate explica interesul tău practic, dar nu reintroduce vechea condiție legală. [1]
Exprimă clar opțiunea în procedura de divorț și verifică numele consemnat în actul final. Această alegere privește numele de familie legal purtat în căsătorie. Dacă urmărești un alt nume, utilizat numai profesional, trebuie analizată procedura distinctă de schimbare administrativă. [1] [24]
Ce se întâmplă dacă nu aleg nimic?
Art. 383 alin. (2) prevede că, dacă soții nu aleg numele de după divorț, fiecare dintre foștii soți păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Prin urmare, în noul regim, lipsa alegerii nu produce revenirea automată la numele anterior. Dacă dorești revenirea, exprimă această alegere; nu te baza pe regula veche. [2] [1]
Păstrarea numelui nu înseamnă continuarea căsătoriei. Divorțul judiciar desface căsătoria când hotărârea rămâne definitivă, iar divorțul administrativ sau notarial, la eliberarea certificatului de divorț. [16] [17]
Alegerea la notar și la starea civilă
Legea nr. 57/2026 a modificat și art. 376 alin. (5), care trimite la art. 383 pentru procedura administrativă și notarială. Neînțelegerea asupra numelui nu mai apare în noul text ca motiv de respingere. În divorțul notarial cu copii minori rămân necesare acordurile privind autoritatea părintească, locuința copiilor, legăturile personale și contribuția la cheltuielile lor. Alegerea numelui nu înlocuiește aceste condiții. [6] [7]
Normele metodologice în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024, cer indicarea în cerere a numelui pe care îl va purta fiecare soț. Regulamentul notarial conține o formulare mai veche despre respingerea pentru lipsa înțelegerii asupra numelui. Aceasta trebuie corelată cu legea modificată: actele normative date în executarea legii se emit în limitele normelor superioare. O asemenea formulare nu justifică, singură, transformarea opoziției soțului într-un drept de veto asupra alegerii prevăzute de noul art. 383. [8] [9] [10] [6]
Cum funcționa regula veche și ce explică jurisprudența
Vechiul art. 383 permitea păstrarea numelui prin înțelegerea soților. În lipsa acordului, instanța putea încuviința păstrarea pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior al copilului. Fără înțelegere ori încuviințare, regula era revenirea la numele dinaintea căsătoriei. Acest mecanism explică multe hotărâri și informații mai vechi. [11] [12] [13]
Prin Decizia nr. 96/2013, Curtea Constituțională a respins critica de neconstituționalitate a vechiului alineat privind încuviințarea judiciară. Curtea a subliniat că persoana care păstrează numele dobândit în căsătorie este, de principiu, cunoscută și identificată în societate cu acel nume. Decizia ajută la înțelegerea regimului istoric; nu impune astăzi dovedirea reputației profesionale pentru exercitarea noii alegeri. [15] [14] [1]
Dacă divorțul este mai vechi sau procesul era în curs
Dacă o hotărâre definitivă a stabilit deja revenirea la numele anterior, nu considera că Legea nr. 57/2026 ți-a schimbat automat numele înapoi. Aceasta este concluzia care rezultă din principiul neretroactivității și din regulile privind efectele actelor juridice anterioare: schimbarea regulii generale nu rescrie, prin ea însăși, dispozitivul unui divorț încheiat. Verifică hotărârea ori certificatul și analizează separat temeiul unei modificări ulterioare. [20] [18] [19]
Pentru un proces început înainte de 3 mai 2026 și nefinalizat atunci, sunt relevante datele actelor, stadiul procesual și efectele juridice în discuție. Art. 6 din Codul civil distinge situațiile noi de efectele viitoare ale unor situații anterioare care subzistă, inclusiv cele legate de starea persoanei și căsătorie. Aceste reguli cer o analiză concretă; nu este suficientă o formulă bazată doar pe data depunerii cererii. Dacă există deja o soluție asupra numelui sau o cale de atac, cere verificarea aplicării în timp înainte de a te baza pe regula nouă. [22] [21]
Schimbarea numelui după încheierea divorțului
Legea nr. 119/1996 permite, pentru motive temeinice, schimbarea numelui pe cale administrativă. Un temei expres este folosirea în exercitarea profesiei a numelui solicitat, cu dovada acestei utilizări și a faptului că persoana este cunoscută în societate sub acel nume. Acesta poate fi relevant dacă actul de divorț nu îți mai permite să porți numele profesional dorit. Autoritatea verifică însă condițiile, temeinicia cererii și opozițiile formulate; admiterea nu este automată. [23] [24] [28]
Condițiile diferă după situație. Legea reglementează revenirea ulterioară la un nume purtat anterior căsătoriei sau la numele dobândit la naștere, după ce numele din căsătorie a fost păstrat. Pentru a obține din nou numele din căsătorie în scopul unui nume comun cu copiii, textul cere expres consimțământul fostului soț. Dosarul administrativ include, dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită. Nu presupune că invocarea utilizării profesionale înlătură orice condiție de consimțământ; identifică temeiul concret al cererii. [25] [26] [27]
Lista de pași
Pentru un proces aflat în curs la schimbarea legii, verifică aplicarea în timp în situația ta. [21]
Întrebări frecvente
Trebuie să dovedesc notorietatea profesională ca să păstrez numele la un divorț guvernat de legea nouă?
Dacă nu spun nimic, revin la numele dinaintea căsătoriei?
Pot decide după divorț să revin la numele anterior?
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
De verificat: alegerea numelui și actul de divorț
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (1)(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (2)(2) Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
context: antet și articol unic, formula de modificarePublicat în MONITORUL OFICIAL nr. 364 din 30 aprilie 2026
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (1)(1) Legile și ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, și expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Constituția RomânieiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78Intrarea în vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 2 (Cod civil art. 376) alin. (5)(5) Dispozițiile art. 383 se aplică în mod corespunzător. Dacă soții nu se înțeleg, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părintești, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziție de respingere a cererii de divorț și îndrumă soții să se adreseze instanței de judecată, potrivit prevederilor art. 374.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 1 (Cod civil art. 375) alin. (2)(2) Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind stabilirea locuinței copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3) lit. b)b) numele pe care fiecare dintre aceștia urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 277 lit. g)g) soții nu se înțeleg cu privire la numele de familie care urmează a fi purtat după divorț de către fiecare dintre ei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (3)(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 383 alin. (1)(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanța ia act de această înțelegere prin hotărârea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 383 alin. (2)(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior al copilului, instanța poate să încuviințeze ca soții să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înțelegeri între ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 383 alin. (3)(3) Dacă nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre foștii soți poartă numele dinaintea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Decizia CCR nr. 96/2013Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia96/2013 — considerente — paragraful „În aceste condiții”În aceste condiţii, Curtea constată că soluţia legislativă criticată este justificată de faptul că, de principiu, soţul care păstrează numele dobândit în timpul căsătoriei este cunoscut şi identificat în societate cu acest nume.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Decizia CCR nr. 96/2013Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia96/2013 — dispozitiv — respingerea excepției ca neîntemeiatăRespinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 383 alin. (2) din Codul civil
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 382 alin. (1)(1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 382 alin. (3)(3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1)(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (2)(2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Constituția RomânieiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (6)(6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (5)(5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41¹ alin. (1)(1) Cetățenii români pot obține, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condițiile prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41¹ alin. (2) lit. b)b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41¹ alin. (3) lit. d)d) când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41¹ alin. (3) lit. f)f) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41³ alin. (2) lit. c)c) dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41¹² alin. (1)(1) Structura de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a opozițiilor făcute, propune, motivat, șefului/directorului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui.
Textul în documentul-sursă ↗