⌕Meniu

Părinții nu se înțeleg asupra unui tratament medical al copilului

Când ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar locuiesc separat, tratamentele medicale complexe și intervențiile chirurgicale cer acordul amândurora. [1] Dacă există un refuz exprimat, neînțelegerea poate fi supusă instanței, care decide în interesul copilului. [2][5] Cererea trebuie legată de tratamentul concret și susținută prin probe medicale; procedura urgentă are condiții și limite proprii. [9][22][23][24] O urgență medicală urmează însă regulile speciale ale îngrijirii de urgență. [3]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
7 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Urgența medicală nu este același lucru cu neînțelegerea dintre părinți
  3. 03Autoritatea părintească și existența unui refuz
  4. 04Dovezile despre tratament și despre dezacord
  5. 05Cererea pentru actul medical concret
  6. 06Când se potrivește ordonanța președințială măsurii cerute
  7. 07Cum sunt ascultați părinții și copilul
  8. 08Taxa, efectele ordonanței și apelul
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părinți în dezacord asupra unui tratament medical complex sau unei intervenții pentru copil.

  • Pentru regula acordului ambilor din art. 36 alin. (3) al Legii nr. 272/2004: autoritate părintească exercitată de ambii părinți care nu locuiesc împreună. [1]

  • Cereri interne privind tratamentul concret și evaluarea căii judiciare adecvate.

✕ NU ACOPERĂ

  • Aplicarea legii la tratamente sau hotărâri din perioade istorice.

  • Litigii cu element de extraneitate și determinarea jurisdicției internaționale.

  • Regimurile speciale privind internarea psihiatrică, transplantul sau cercetarea medicală.

  • Cazurile speciale în care minorul poate consimți singur potrivit vârstei ori naturii îngrijirii.

  • Modificarea generală a autorității părintești, a locuinței copilului ori a programului de relații personale.

Urgența medicală nu este același lucru cu neînțelegerea dintre părinți

Dacă pacientul necesită o intervenție medicală de urgență, Legea drepturilor pacientului prevede că acordul reprezentantului legal nu mai este necesar. Termenul unui proces nu reprezintă un motiv de amânare a acestei îngrijiri. Comunică medicului existența dezacordului și cere clarificarea urgenței, a riscului amânării și a alternativelor. [3][8][9]

Există și o procedură medicală atunci când furnizorul consideră intervenția în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză consimțământul: decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. [52] Ghidul Tratamentul urgent al copilului când părintele refuză explică pașii acestei proceduri și ai urgenței. Prezentul ghid tratează soluționarea neînțelegerii dintre părinți cu privire la actul medical. [2]

Autoritatea părintească și existența unui refuz

Regula acordului ambilor pentru tratament complex sau operație are două condiții explicite: ambii exercită autoritatea părintească și nu locuiesc împreună. Verifică hotărârea sau actul relevant privind autoritatea și locuința copilului; faptul că minorul locuiește cu tine nu dovedește, singur, autoritate exclusivă. [1][7][9]

Legea distinge situația în care un părinte nu își exprimă voința: decizia prevăzută de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 este luată de părintele cu care locuiește copilul, exceptând cazul în care aceasta contravine interesului superior al copilului. [4] Interpretând această regulă împreună cu norma despre neînțelegeri, un „nu sunt de acord” exprimat nu trebuie tratat drept simplă lipsă a răspunsului. Nu există în aceste dispoziții un termen general de 24 sau 48 de ore după care refuzul devine acord. [5][2]

Ambii părinți pot solicita și primi informații de la unitățile sanitare, indiferent dacă exercită autoritatea părintească. Transmiterea aceleiași recomandări medicale ajută la identificarea motivului real al dezacordului. [6][9] Un formular medical semnat de un singur părinte nu rezolvă, prin el însuși, o opoziție cunoscută într-o situație în care legea cere acordul ambilor. Această concluzie rezultă din regula acordului și din mecanismul soluționării neînțelegerii. [7][2]

Dovezile despre tratament și despre dezacord

Instanța decide potrivit interesului superior al copilului, iar nevoile sale de sănătate fac parte din criteriile legale. Cererea trebuie să arate probele pe care se sprijină. [2][49][16] Pentru acest tip de litigiu, sunt utile următoarele documente; lista este o recomandare de pregătire, adaptabilă situației concrete. [9]

  • Documentele medicale: diagnosticul, recomandarea specialistului, intervenția propusă, beneficiile și riscurile, alternativele, consecințele neefectuării tratamentului și explicația urgenței. Cere ca momentul până la care poate fi amânată în siguranță intervenția să fie precizat medical, dacă poate fi stabilit. [8][9]
  • Documentele despre copil și părinți: certificatul de naștere, actele de identitate relevante și hotărârea sau actul care arată regimul autorității părintești și locuința copilului. [9]
  • Dovada neînțelegerii: recomandarea transmisă celuilalt părinte, mesajele de comunicare și răspunsul său. Redă ce a refuzat concret și motivele invocate; păstrează diferența dintre refuz, cererea de lămuriri și absența unui răspuns. [9][5]

Explică de ce măsura cerută răspunde nevoii actuale a copilului. O afirmație generală că celălalt părinte „se opune mereu” nu înlocuiește descrierea tratamentului și dovezile privind consecințele amânării. Aceasta este o recomandare de prezentare a faptelor și probelor, nu o condiție medicală stabilită de părinte. [15][9]

Cererea pentru actul medical concret

Poți cere instanței soluționarea neînțelegerii și, după caz, suplinirea acordului pentru tratamentul ori intervenția identificată. Formulează exact ce măsură soliciți și la ce recomandare medicală se referă; nu transforma cererea într-o autorizare nedeterminată a tuturor tratamentelor viitoare. Aceasta este aplicarea practică a regulii privind neînțelegerile și a cerinței de a preciza obiectul cererii. [22][14]

Pentru o cerere separată, într-un litigiu intern obișnuit de tutelă și familie, punctul de plecare este judecătoria cu atribuții în această materie, din circumscripția domiciliului sau reședinței copilului, dacă legea nu prevede altfel. [10][11] Regula tribunalului din art. 133 al Legii nr. 272/2004 privește stabilirea măsurilor de protecție specială, un obiect diferit. Pentru ordonanța președințială este competentă instanța care ar judeca fondul în primă instanță. [12][13]

Cererea scrisă identifică instanța și părțile, solicitarea și motivele și poartă semnătura. Arată faptele, temeiurile și probele; când există reprezentare, atașează dovada calității reprezentantului în forma cerută de lege. [17][14][15][16][18] Pregătește exemplarul instanței și exemplarele necesare comunicării, cu copiile înscrisurilor folosite. Copiile se certifică pentru conformitate cu originalul; pentru copiile electronice, legea permite conformarea prin semnătură electronică. [21][19][20]

Când se potrivește ordonanța președințială măsurii cerute

Ordonanța președințială permite măsuri provizorii în cazuri grabnice, dacă instanța constată aparența dreptului și sunt îndeplinite condițiile legale, inclusiv prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara. [23] Procedura nu poate rezolva fondul litigiului și nu permite măsuri a căror executare face imposibilă restabilirea situației de fapt. [24]

Pentru o operație cu efecte ireversibile, urgența nu rezolvă singură problema admisibilității. Trebuie analizat ce măsură se cere efectiv și dacă respectă aceste limite. Din norma generală nu rezultă nici autorizarea automată a oricărei operații, nici respingerea obligatorie a oricărei cereri legate de chirurgie. [25]

Judecata se face de urgență și cu precădere, fără probe care necesită un timp îndelungat. [26] Pentru ordonanțele privind măsuri referitoare la copil, altele decât cele de la art. 133, Legea nr. 272/2004 stabilește maximum 30 de zile de la introducerea cererii, cu citare potrivit regulilor urgente. Calculul și limitele sunt prezentate în fișa termenului de mai jos. [27][28] Acest interval nu garantează admiterea, nu produce consimțământ prin expirare și nu autorizează așteptarea într-o urgență clinică. [29][3]

Cum sunt ascultați părinții și copilul

Regula de soluționare a neînțelegerii cere instanței să îi asculte pe ambii părinți și să decidă potrivit interesului superior al copilului. [2][50] Copilul care a împlinit 10 ani trebuie ascultat; și un copil mai mic poate fi ascultat dacă autoritatea apreciază că audierea este necesară. Opinia sa este luată în considerare în raport cu vârsta și maturitatea. [39][40]

În cauzele privind măsuri pentru minor, altele decât cele de la art. 133, ascultarea de către instanță se face numai cu participarea unui psiholog al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Psihologul participant redactează un raport care se depune obligatoriu la dosar. [41][42] Audierea minorului se realizează după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești; opinia are valoarea unei prezumții relative. [43]

Legea prevede și raportul DGASPC referitor la copil în cauzele privind aplicarea acestei legi. Acest raport și raportul psihologului participant la audiere au temeiuri distincte. [44][42]

Taxa, efectele ordonanței și apelul

O cerere de ordonanță președințială neevaluabilă în bani se taxează cu 20 lei. [46] Legea nr. 272/2004 scutește cauzele privind aplicarea sa de taxa judiciară de timbru, dar exceptează expres cauzele de la art. 140¹ și 140². Prin urmare, scutirea generală nu se extinde automat asupra ordonanței descrise aici. [45][46][54]

Ordonanța este provizorie și executorie. [30] Dacă legea specială nu prevede altfel, apelul se exercită în 5 zile de la pronunțare, când ordonanța s-a dat cu citarea părților, sau de la comunicare, când s-a dat fără citarea lor. Criteriul este citarea, nu prezența efectivă la ședință. [31][53] Regulile de calcul, efectele întârzierii și condițiile repunerii în termen sunt reunite în fișa termenului de apel.

Declararea apelului nu suspendă automat executarea. Instanța de apel poate dispune suspendarea până la judecarea apelului, numai cu plata cauțiunii stabilite de aceasta. [51][38]

Termene și repere procedurale

REGULĂSoluționarea ordonanței privind măsuri referitoare la copil
Interval

Termen maxim de 30 de zile pentru soluționarea cererii. [27]

De când începe

Data introducerii cererii de chemare în judecată pe calea ordonanței președințiale. [27]

Cum se aplică

Pentru termenele procedurale pe zile, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [32][33]

Consecințe

Este o limită pentru soluționarea judiciară; expirarea ei nu produce acord parental și nu garantează admiterea cererii. Instanța trebuie să verifice condițiile măsurii solicitate. [29][23][24]

[27][32][33][23][24][29][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică ordonanțelor în care urmează să fie dispuse măsuri privitoare la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133 din Legea nr. 272/2004. [27]

  • Condițiile de urgență, provizorat și limitele privind fondul ori restabilirea situației de fapt rămân aplicabile. [23][24]

  • Nu este un termen de răspuns al părintelui și nu justifică amânarea intervenției medicale de urgență. [29][3]

REGULĂApelul împotriva ordonanței președințiale
Interval

5 zile, dacă o lege specială nu prevede altfel. [31]

De când începe

De la pronunțare dacă ordonanța a fost dată cu citarea părților; de la comunicare dacă a fost dată fără citarea lor. Absența efectivă la ședință nu echivalează cu lipsa citării. [31][53]

Cum se aplică

Nu se numără ziua de început și ziua împlinirii. Dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [32][33]

Consecințe

Nerespectarea termenului atrage decăderea din dreptul procesual, iar actul făcut peste termen este nul, dacă legea nu dispune altfel; repunerea rămâne posibilă numai în condițiile arătate. Apelul nu suspendă automat executarea ordonanței. [34][35][36][51]

[31][53][32][33][35][36][37][34][51]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Regula operează în lipsa unui termen diferit prevăzut de legea specială. [31]

  • Repunerea în termen cere dovada unor motive temeinic justificate. Pentru acest apel de 5 zile, apelul și cererea de repunere trebuie făcute în 5 zile de la încetarea împiedicării, cu același calcul procedural pe zile; durata de 15 zile din regula generală nu înlocuiește durata căii de atac. Instanța competentă pentru dreptul neexercitat soluționează repunerea. [35][36][31][32][33][37]

Lista de pași

  • Verifică documentul privind autoritatea părintească și locuința copilului, fără a le confunda. [7][9]

  • Obține recomandarea medicală explicată, inclusiv riscul amânării și alternativele. [8][9]

  • Păstrează dovada informării celuilalt părinte și răspunsul său; identifică dacă există refuz sau neexprimarea voinței. [6][5][9]

  • Leagă solicitarea de tratamentul precis și de probe; pentru ordonanță, verifică urgența și limitele privind efectele ireversibile. [14][16][23][25]

  • După ordonanță, identifică dacă a fost dată cu citare și calculează termenul de apel potrivit regulilor procedurale. [31][53][32][33]

Întrebări frecvente

Pot decide fără celălalt părinte pentru că minorul locuiește cu mine?

Locuirea cu tine nu rezolvă singură problema autorității și a acordului. Dacă ambii părinți exercită autoritatea și locuiesc separat, se aplică regula acordului ambilor pentru tratamentul complex. Pentru situația neexprimării voinței se aplică regula distinctă din art. 36 alin. (4), cu limita interesului copilului. [1][4][7]

Refuzul tratamentului înseamnă pierderea automată a autorității părintești?

Nu rezultă o asemenea consecință automată. Exercitarea autorității de un singur părinte presupune o decizie a instanței și motivele prevăzute de lege. Soluționarea neînțelegerii pentru un tratament concret nu trebuie confundată cu modificarea regimului autorității. [47][48][22]

Trebuie să aștept cele 30 de zile dacă starea copilului se agravează?

Termenul privește soluționarea cererii judiciare. Nu este permisiune de a amâna îngrijirea: pentru intervenția medicală de urgență, consimțământul reprezentantului legal nu mai este necesar. Anunță echipa medicală despre schimbarea stării și despre dezacord. [27][29][3][9]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

  • Acordul ambilor pentru tratamentul complex sau intervenția chirurgicală este prevăzut pentru părinții care exercită amândoi autoritatea, dar locuiesc separat. [1]

  • Când un părinte nu își exprimă voința, decide părintele cu care locuiește copilul, în limita interesului superior al copilului; refuzul exprimat nu este asimilat acestei situații prin simpla trecere a timpului. [4][5]

  • Neînțelegerile parentale sunt soluționate de instanță după ascultarea ambilor părinți, potrivit interesului superior al copilului. [2]

  • Pentru intervenția medicală de urgență nu mai este necesar consimțământul reprezentantului legal. [3]

  • Un formular cu o singură semnătură nu rezolvă, prin el însuși, dezacordul cunoscut în ipoteza acordului ambilor din art. 36 alin. (3). [7][2]

  • Cererea pentru actul medical concret se sprijină pe obiectul precis, fapte și probe; lista documentelor medicale și familiale este o recomandare probatorie adaptată litigiului. [14][15][16][9][22]

  • Pentru litigiul intern obișnuit de tutelă și familie, regula este judecătoria de la domiciliul sau reședința copilului, dacă legea nu prevede altfel; ordonanța urmează competența fondului. [10][11][13]

  • Ordonanța cere condițiile art. 997 din Codul de procedură civilă și nu poate decide fondul ori dispune măsuri care împiedică restabilirea situației de fapt; urgența nu înlătură limita pentru intervenții ireversibile. [23][24][25]

  • Pentru ordonanțele privind copilul din afara cauzelor de la art. 133 din Legea nr. 272/2004, termenul maxim este de 30 de zile de la introducerea cererii, fără admitere automată și fără permisiune de amânare a urgenței medicale. [27][29][3]

  • Ascultarea este obligatorie de la 10 ani și posibilă sub această vârstă dacă este necesară; în sfera art. 140³ participă psihologul DGASPC, iar audierea are loc după probe. [39][41][42][43]

  • Cererea de ordonanță neevaluabilă în bani se taxează cu 20 lei; scutirea din Legea nr. 272/2004 exceptează art. 140¹ și 140². [46][45]

  • Termenul de apel este în general de 5 zile de la pronunțarea cu citare ori de la comunicarea fără citare, cu calculul procedural pe zile și prelungirea pentru ultima zi nelucrătoare. [31][32][33]

  • Întârzierea atrage sancțiunile procesuale; repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și declararea apelului odată cu cererea de repunere, în termenul căii de atac, socotit de la încetarea împiedicării. [34][35][36][37]

  • Ordonanța este executorie; apelul nu suspendă automat, iar suspendarea poate fi dispusă de instanța de apel cu cauțiune. [30][51][38]

  • Refuzul medical nu schimbă automat regimul autorității părintești; este necesară o decizie și motivele legale pentru exercitarea de un singur părinte. [47][48]

  • Ambii părinți pot solicita și primi informații medicale despre copil, indiferent dacă exercită autoritatea părintească. [6]

Traseul medical pentru urgență și refuz

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (3)
    (3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (8)
    (8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · art. 15 · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15
    În cazul în care pacientul necesită o intervenție medicală de urgență, consimțământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (4)
    (4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (4)
    (4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (5)
    (5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (3)
    (3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · art. 6 · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6
    Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 133 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 133 alin. (1)
    (1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 998
    Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (8)
    (8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (3)
    (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (2)
    (2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 139 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 139 teza introductivă
    În toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul întocmește și prezintă instanței raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind:
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (4)
    (4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (7)
    (7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (7)
    (7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. a)
    a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · art. 17 alin. (1) · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (1)
    (1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenția este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să își dea consimțământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Tratamentul urgent al copilului când părintele refuzăC02 · 7 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-041 · https://divortpartaj.org/ghiduri/parintii-nu-se-inteleg-asupra-unui-tratament-medical-al-copilului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision