Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului
EMITENT · Parlamentul RomânieiPUBLICAT · 5 martie 2014
Act normativ citat în 57 de ghiduri de pe site. Mai jos găsești formele citate, ghidurile care îl folosesc și textele exacte la care trimit.
EXPLICAȚIE EDITORIALĂ · INTERPRETARE
Pe înțeles
Actul este folosit în 57 de ghiduri, mai ales în categoriile „Copiii: autoritate, locuință și relații personale” și „Copiii în relațiile transfrontaliere”. Explicațiile practice sunt în ghidurile de mai jos și nu înlocuiesc textul oficial.
TEXTUL OFICIAL · SURSĂ PRIMARĂ
Versiunea oficială
Textul integral este disponibil la sursa oficială. Alege forma în vigoare la data relevantă pentru situația ta; formele citate pe site sunt mai jos.
VERSIUNI ȘI ACTUALIZĂRI
Formele actului la care trimit ghidurile, cu sursa fiecăreia.
Actul a fost modificat ulterior. Textele citate pe această pagină provin din formele indicate la fiecare extras; pentru situația ta contează forma în vigoare la data relevantă.
| Forma | Stare | Sursa |
|---|---|---|
| Forma din 10 aprilie 2026 | — | Portalul legislativ ↗ |
GHIDURI CARE FOLOSESC ACTUL
Delegarea temporară când părintele pleacă la muncă în străinătateC02 · 31 minAutoritatea părintească după divorț: regula și excepțiileC02 · 29 minDelegarea temporară a autorității părintești: prelungire și încetareC02 · 35 minSchimbarea măsurilor stabilite pentru copilC02 · 27 minRedarea drepturilor părintești după decădere și contactul cu copilulC02 · 41 minPlasamentul de urgență al copilului: DGASPC, instanța și ascultareaC04 · 8 minPrimul program cu copilul: vârstă, găzduire, contact la distanțăC02 · 19 minCopilul lăsat în grija altor persoane și opoziția celuilalt părinteC02 · 32 min
Vezi toate cele 57 ghiduri
Legăturile copilului cu bunicii, frații și alte persoane apropiateC02 · 16 minUnde va locui copilul după divorț: criterii și probeC02 · 23 minConsilierea și supravegherea socială a legăturilor cu copilulC02 · 19 minDecăderea din drepturile părintești și efectele asupra copiluluiC02 · 20 minMutarea copilului împreună cu un părinte și opoziția celuilaltC02 · 20 minCererea adolescentului privind școala și locuințaC02 · 21 minDezacordul părinților despre școală, religie și alte decizii importanteC02 · 24 minÎncetarea protecției speciale și întoarcerea copilului în familieC04 · 7 minÎnstrăinarea copilului de un părinte: probe, apărare și efecteC02 · 15 minMutarea copilului în alt stat: acordul celuilalt părinte și instanțaC15 · 17 minContactul copilului cu părintele aflat în penitenciarC02 · 19 minDovada riscului pentru copil: martori, expertiză și acte medicaleC02 · 23 minUn nou acord între părinți despre copil: aprobarea instanțeiC02 · 24 minAncheta psihosocială: obiecții și completăriC02 · 18 minPărinții nu se înțeleg asupra unui tratament medical al copiluluiC02 · 7 minAccesul bunicilor la informațiile copiluluiC02 · 15 minProgramul cu copilul: clarificări și predarea copiluluiC02 · 18 minBunurile copilului: administrarea lor și conflictul de intereseC02 · 25 minSemnalarea abuzului asupra copilului și primul răspunsC04 · 6 minSprijinul primăriei pentru cheltuielile legăturilor de familieC18 · 10 minÎnapoierea copilului ținut fără drept de altă persoanăC02 · 16 minVizita copilului în străinătate cu garanții că se întoarceC15 · 21 minAscultarea copilului în procesele de familieC02 · 9 minExecutarea hotărârii privind copilul: cum începe și cum decurgeC02 · 23 minPărintele nu se prezintă la programul cu copilulC02 · 14 minContactul copilului când există ordin de protecțieC02 · 22 minAcordul părinților despre copil la divorț și copilul din străinătateC01 · 35 minSepararea în siguranță, sprijin pentru copii și ajutorul apropiațilorC04 · 13 minMăsuri urgente pentru copil înainte de divorț sau fără divorțC02 · 17 minTratamentul urgent al copilului când părintele refuzăC02 · 7 minInformații școlare și medicale pentru părintele separatC02 · 12 minMăsuri provizorii pentru copil și locuință în timpul divorțuluiC02 · 15 minProtejarea adresei copilului în procesul de familieC02 · 6 minAcordul de relocare și costurile legăturilor cu copilul din alt statC15 · 20 minPrevenirea răpirii internaționale a copilului de un părinteC15 · 18 minPenalități și garanții pentru respectarea programului cu copilulC02 · 5 minAcordul instanței pentru o călătorie a copilului când părintele refuzăC15 · 13 minAscultarea copilului aflat în alt statC15 · 20 minPlasamentul copilului într-un alt statC15 · 12 minRaportul despre situația copilului aflat în alt statC15 · 21 minCopilul născut după divorț: paternitatea și acțiunile de filiațieC02 · 12 minSchimbarea numelui copilului după divorțul părințilorC02 · 9 minAdăpostul pentru victimele violenței: primire, condiții și reclamațiiC04 · 11 minCopilul reținut sau contactul împiedicat: când e faptă penalăC02 · 5 minActul de identitate al copilului care locuiește în fapt la alt părinteC02 · 9 minApelul împotriva ordonanței președințiale privind copilulC02 · 5 minContestația la executarea hotărârii privind copilulC02 · 22 minHotărârea privind copilul: când se aplică și suspendarea în apelC02 · 12 minMărirea, micșorarea sau încetarea pensiei de întreținereC03 · 15 min
TEXTE CITATE
Texte citate în ghiduri 291 DE EXTRASE
Extrasele exacte din actul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.
art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acțiunile și măsurile privitoare la copil și să sprijine îngrijirea, creșterea și formarea, dezvoltarea și educarea acestuia în cadrul familiei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) familie extinsă - rudele copilului, până la gradul III inclusiv, cu care copilul sau familia acestuia a menținut relații personale și contacte directe;
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 lit. h) · forma din 10 aprilie 2026
h) înstrăinare părintească - formă a violenței psihologice prin care unul dintre părinți sau persoanele prevăzute la lit. c) și d), în mod intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate, nejustificată sau disproporționată față de oricare dintre părinți;
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) egalitatea șanselor și nediscriminarea; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și furnizorii privați acreditați;
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. f) · forma din 10 aprilie 2026
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. g) · forma din 10 aprilie 2026
g) respectarea demnității copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. h) · forma din 10 aprilie 2026
h) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. i) · forma din 10 aprilie 2026
i) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. j) · forma din 10 aprilie 2026
j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. k) · forma din 10 aprilie 2026
k) asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării, înstrăinării părintești sau a oricărei forme de violență asupra copilului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. l) · forma din 10 aprilie 2026
l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 lit. m) · forma din 10 aprilie 2026
m) menținerea fraților împreună.
Textul în documentul-sursă ↗art. 6 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:
Textul în documentul-sursă ↗art. 16 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Cel care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până la stabilirea unei măsuri de protecție în condițiile legii, are obligația de a-l întreține și, în termen de 48 de ore, de a anunța autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială își are sediul sau domiciliul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Nicio persoană nu poate împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Criteriile prevăzute la alin. (4) vor fi avute în vedere și la stabilirea programului de relații personale și cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026
(6) Programul de relații personale, prevăzut la alin. (5), pentru copilul care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilește numai cu consimțământul acestuia. În situația în care copilul refuză să își dea consimțământul, programul de relații personale se stabilește de către instanța judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. f) · forma din 10 aprilie 2026
f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) lit. g) · forma din 10 aprilie 2026
g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) În sensul prezentei legi, relațiile personale se pot realiza prin:
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (3¹) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) stabilește dacă sarcina de a duce și a aduce copilul la începutul și, respectiv, la sfârșitul perioadelor programului de relații personale îi revine părintelui sau persoanei în favoarea căreia se stabilește programul de relații personale ori părintelui sau persoanei cu care copilul locuiește; atunci când instanța de judecată constată existența unei situații de înstrăinare părintească, sarcina revine întotdeauna părintelui care înstrăinează; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (3¹) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) dispune ca programul de relații personale cu privire la un copil înscris la o unitate de învățământ să se desfășoare pentru o perioadă de până la 7 zile consecutive într-un interval de 14 zile, în toate perioadele de peste an în care copilul nu se află în vacanțele prevăzute de programa școlară. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (3¹) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) dispune ca programul de relații personale cu privire la un copil înscris la o unitate de învățământ să se desfășoare pentru o perioadă de până la 7 zile consecutive într-un interval de 14 zile, în toate perioadele de peste an în care copilul nu se află în vacanțele prevăzute de programa școlară.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (3¹) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(3^1) Atunci când stabilește că relațiile personale se vor realiza prin metodele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), instanța de judecată:
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale ale copilului, serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București au obligația de a dispune consiliere, acordată de specialiști din cadrul serviciilor publice de asistență socială sau al organismelor abilitate, atât copilului, cât și părinților săi, la solicitarea acestora sau din oficiu, iar când există suspiciune de înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului și instanța de judecată a fost sesizată, au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) În cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit cu celălalt părinte, ori refuză sau se opune respectării măsurilor dispuse la alin. (4), serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București, la solicitarea oricăruia dintre părinți, vor dispune monitorizarea relațiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni, concomitent cu solicitarea adresată instanței de tutelă în vederea suplinirii acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026
(6) Monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuiește în mod statornic, la vizitele efectuate la domiciliul copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta, precum și la înapoierea copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta. Totodată, monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste și în timpul găzduirii copilului de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, dacă instanța judecătorească a dispus monitorizarea printr-o sentință executorie. Dispozițiile tezei a II-a se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la alin. (1) lit. g). La finalul perioadei de monitorizare, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială au obligația de a întocmi un raport în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (6¹) · forma din 10 aprilie 2026
(6^1) Cu ocazia monitorizării, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială realizează intervievarea părinților, a copilului, a persoanelor cu care copilul relaționează în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și g), precum și a altor persoane a căror intervievare se apreciază a fi utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026
(7) La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoana cu atribuții de asistență socială care a întocmit raportul prevăzut la alin. (6) poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, recomandă consilierea psihologică sau expertizarea, inclusiv expertiza medico-legală psihiatrică a părinților și/sau a copilului, precum și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea relației personale dintre copil și părintele la care nu locuiește sau, după caz, instituirea unor masuri de protecție a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 18 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026
(8) Raportul de monitorizare prevăzut la alin. (6) se înmânează fiecăruia dintre părinți și poate fi folosit ca probă în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 19 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 19 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 20 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) În vederea asigurării menținerii relațiilor personale ale copilului cu părinții săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viața de familie, pentru asigurarea înapoierii copilului la locuința sa la terminarea perioadei de găzduire, pentru a preveni împiedicarea preluării copilului, la finalul găzduirii la domiciliul părintelui care nu locuiește cu copilul, precum și pentru respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului, instanța poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptățite, instituirea uneia sau mai multor măsuri cu caracter asigurătoriu, a unor garanții sau aplicarea de penalități. Dispozițiile tezei I se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la art. 18 alin. (1) lit. g).
Textul în documentul-sursă ↗art. 20 alin. (2) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) penalități pe ziua de întârziere impuse persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului sau a programului de menținere a relațiilor personale ale copilului; penalitatea se poate stabili între 10% și 15% din venitul net lunar al celui obligat la plata acesteia, dar nu mai puțin de 300 lei; în cazul în care instanța constată existența unei situații de înstrăinare părintească, stabilirea penalității este obligatorie, iar limitele minime și maxime ale penalității se dublează;
Textul în documentul-sursă ↗art. 20 alin. (2) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) depunerea unei garanții reale sau personale de către părintele sau persoana de la care urmează să fie preluat copilul, în vederea menținerii relațiilor personale sau, după caz, la încetarea programului de vizitare; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 20 alin. (2) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) depunerea pașaportului sau a unui alt act de identitate la o instituție desemnată de instanță și, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relații personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorității consulare competente. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale;
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane. Acest istoric poate fi probat prin certificate medico-legale, rapoarte de evaluare realizate de către asistentul social sau rapoarte de expertiză psihologică a minorului, ascultarea minorului în camera de consiliu, coroborate cu orice alte mijloace de probă prevăzute de lege;
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) În cazul în care părinții nu se înțeleg cu privire la locuința copilului, instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil. La evaluarea interesului copilului instanța poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (6), și aspecte precum:
Textul în documentul-sursă ↗art. 21 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru cazurile în care locuința minorului se stabilește la terțe persoane sau la un serviciu de protecție specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 23 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Părinții sau, după caz, altă persoană responsabilă de supravegherea, creșterea și îngrijirea copilului sunt obligați să anunțe la poliție dispariția acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariției.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 27 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viață intimă, privată și familială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026
(6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 30 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 30 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Părinții îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condițiile legii, ținând seama de opinia, vârsta și de gradul de maturitate a acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.
Textul în documentul-sursă ↗art. 30 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fără consimțământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să își aleagă singur religia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 30 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Atunci când copilul beneficiază de protecție specială, persoanelor în îngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acțiuni menite să influențeze convingerile religioase ale copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026
(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026
(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 37 lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea;
Textul în documentul-sursă ↗art. 37 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) să informeze copilul despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗art. 37 lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 38 · forma din 10 aprilie 2026
Copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 39 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Serviciul public de asistență socială va lua toate măsurile necesare pentru depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților și a violenței în familie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 39 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Orice separare a copilului de părinții săi, precum și orice limitare a exercițiului drepturilor părintești trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a serviciilor și prestațiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzătoare a părinților, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 40 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Planul de servicii se întocmește și se pune în aplicare de către serviciul public de asistență socială, organizat la nivelul municipiilor și orașelor, precum și de persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorială unde se află copilul, în urma evaluării situației copilului și a familiei acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 40 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) La nivelul municipiului București întocmirea și punerea în aplicare a planului prevăzut la alin. (1) se realizează de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector.
Textul în documentul-sursă ↗art. 40 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Planul de servicii se aprobă prin dispoziția primarului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 40 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea abuzului, neglijării, înstrăinării părintești, exploatării și a oricăror forme de violență asupra copilului sau a separării copilului de familia sa. În acest scop, serviciul public de asistență socială ori, după caz, direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București are obligația de a oferi servicii și prestații destinate menținerii copilului în familie și de a sprijini accesul copilului și al familiei sale la alte servicii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 40 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea către direcția generală de asistență socială și protecția copilului a cererii de instituire a unei măsuri de protecție specială a copilului, dacă, după acordarea serviciilor prevăzute de acest plan, se constată că menținerea copilului alături de oricare dintre părinții săi nu este posibilă sau contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 41 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Dacă există motive temeinice de a suspecta că viața și securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanții serviciului public de asistență socială ori, după caz, ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București au obligația să viziteze copiii la locuința lor și să se informeze despre felul în care aceștia sunt îngrijiți, despre sănătatea și dezvoltarea lor fizică, educarea, învățătura și pregătirea lor profesională, acordând, la nevoie, îndrumările necesare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 41 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Dacă, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului este primejduită, legăturile personale ale copilului stabilite de instanță sau convenite de părinți sunt afectate în mod negativ, există indicii temeinice de înstrăinare părintească, serviciul public de asistență socială este obligat să sesizeze în termen de 24 de ore direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea luării măsurilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 41 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze instanța judecătorească în situația în care consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parțială, a părinților ori a unuia dintre ei din exercițiul drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului va lua toate măsurile necesare pentru ca părinții decăzuți din drepturile părintești, precum și cei cărora le-a fost limitat exercițiul anumitor drepturi să beneficieze de asistență specializată pentru creșterea capacității acestora de a se ocupa de copii, în vederea redobândirii exercițiului drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 42 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Părinții care solicită redarea exercițiului drepturilor părintești beneficiază de asistență juridică gratuită, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 43 lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) redarea exercițiului drepturilor părintești. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 43 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
Instanța judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunțe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
Textul în documentul-sursă ↗art. 44 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la protecție alternativă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 44 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Protecția prevăzută la alin. (1) include instituirea tutelei, măsurile de protecție specială prevăzute de prezenta lege, adopția. În alegerea uneia dintre aceste soluții autoritatea competentă va ține seama în mod corespunzător de necesitatea asigurării unei anumite continuități în educarea copilului, precum și de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 45 · forma din 10 aprilie 2026
Tutela se instituie conform legii de către instanța judecătorească în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau a fost găsit copilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 46 alin. (3) lit. h) · forma din 10 aprilie 2026
h) asigurarea confidențialității consultanței medicale acordate la solicitarea copilului; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 46 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Părinții sunt obligați să solicite asistență medicală pentru a asigura copilului cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și pentru a preveni situațiile care pun în pericol viața, creșterea și dezvoltarea copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 46 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) În situația excepțională în care viața copilului se află în pericol iminent ori există riscul producerii unor consecințe grave cu privire la sănătatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de strictă necesitate pentru a salva viața copilului, chiar fără a avea acordul părinților sau al altui reprezentant legal al acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 49 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 49 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare, adaptate posibilităților proprii, în vederea dezvoltării personalității sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 49 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap. Îngrijirea specială constă în ajutor adecvat situației copilului și părinților săi ori, după caz, situației celor cărora le este încredințat copilul și se acordă gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv și fără discriminare al copiilor cu handicap la educație, formare profesională, servicii medicale, recuperare, pregătire, în vederea ocupării unui loc de muncă, la activități recreative, precum și la orice alte activități apte să le permită deplina integrare socială și dezvoltare a personalității lor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 49 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Organele de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale sunt obligate să inițieze programe și să asigure resursele necesare dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap și ale familiilor acestora în condiții care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le faciliteze participarea activă la viața comunității.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul are dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Părinții copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educației care urmează să fie dată copiilor lor și au obligația să înscrie copilul la școală și să asigure frecventarea cu regularitate de către acesta a cursurilor școlare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 51 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere încuviințarea instanței judecătorești de a-și schimba felul învățăturii și al pregătirii profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Măsurile de protecție specială a copilului se stabilesc și se aplică în baza planului individualizat de protecție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 57 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Măsurile de protecție specială a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimțământul acestuia. În situația în care copilul refuză să își dea consimțământul, măsurile de protecție se stabilesc numai de către instanța judecătorească, care, în situații temeinic motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-și exprima consimțământul față de măsura propusă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului are obligația de a întocmi planul individualizat de protecție, în termen de 30 de zile după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecție specială sau imediat după ce directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului a dispus plasamentul în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗art. 58 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Reintegrarea copilului în familie ca obiectiv al planului individualizat de protecție se stabilește cu consultarea obligatorie a părinților și a membrilor familiei extinse.
Textul în documentul-sursă ↗art. 60 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești, care beneficiază de consiliere judiciară dacă aceștia nu pot exercita, potrivit legii, autoritatea părintească, sau de tutelă specială, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela;
Textul în documentul-sursă ↗art. 60 lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora;
Textul în documentul-sursă ↗art. 60 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) copilul abuzat sau neglijat;
Textul în documentul-sursă ↗art. 60 lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) copilul găsit sau copilul părăsit în unități sanitare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 60 lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 60 lit. f) · forma din 10 aprilie 2026
f) copilul neînsoțit, cetățean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecție internațională în România, în condițiile Legii nr. 122/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 61 · forma din 10 aprilie 2026
Părinții, precum și copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în instanță măsurile de protecție specială instituite de prezenta lege, beneficiind de asistență juridică gratuită, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (1) — partea introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) Plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condițiile prezentei legi, după caz, în următoarea ordine, la:
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) o persoană sau familie;
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) un asistent maternal;
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) un serviciu de tip rezidențial, prevăzut la art. 123, și licențiat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul acesteia sau, după caz, de către un furnizor privat acreditat, cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament. Persoana sau familia poate primi în plasament și un copil care are domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială, dacă interesul superior al copilului o impune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 62 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul acesteia sau, după caz, de către un furnizor privat acreditat, cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament. Persoana sau familia poate primi în plasament și un copil care are domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială, dacă interesul superior al copilului o impune.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidențial pentru copilul cu vârsta între 3 ani și 7 ani neîmpliniți, pentru care nu poate fi asigurată abilitarea/reabilitarea în alte tipuri de servicii, dacă acesta prezintă atât deficiență/afectare funcțională completă, cât și limitări de activitate și restricții de participare complete, confirmate de serviciul de evaluare complexă din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (3) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (3) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) menținerea fraților împreună;
Textul în documentul-sursă ↗art. 64 alin. (3) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) facilitarea exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta.
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Măsura plasamentului se stabilește de către comisia pentru protecția copilului, în situația în care există acordul părinților, pentru situațiile prevăzute la art. 60 lit. b) și e).
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (2) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. a) și f), precum și în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. c) și d), dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgență dispus de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (2) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. b) și e), atunci când nu există acordul părinților sau, după caz, al unuia dintre părinți, pentru instituirea acestei măsuri. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 65 alin. (2) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(2) Măsura plasamentului se stabilește de către instanța judecătorească, la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului:
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanță în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. b) și e), atunci când nu există acordul părinților sau, după caz, al unuia dintre părinți, pentru instituirea acestei măsuri, dacă în vederea respectării interesului superior al copilului instanța nu dispune altfel, în funcție de circumstanțele cazului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Drepturile și obligațiile părintești față de copil, pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanță în situația copilului prevăzut la art. 60 lit. a), c), d) și f), sunt exercitate de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 66 alin. (3¹) · forma din 10 aprilie 2026
(3^1) Prin excepție de la prevederile alin. (3), la propunerea motivată a direcției generale de asistență socială și protecția copilului, drepturile și obligațiile părintești față de copil pot fi exercitate de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care are copilul în plasament, în condițiile legii. În acest caz, copilul poate călători în străinătate numai cu acordul directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 67¹ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Se interzice comisiei pentru protecția copilului sau, după caz, instanței care dispune plasamentul copilului în condițiile prezentei legi să comunice părinților biologici ai copilului documente și informații ale persoanei sau familiei de plasament privind adresa, veniturile, bunurile deținute în proprietate, starea medicală sau psihologică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 67¹ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt soluționate cu respectarea confidențialității și a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, precum și a legislației de punere în aplicare a acestuia, potrivit Legii nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Textul în documentul-sursă ↗art. 68 alin. (1) — partea introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) Plasamentul în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește pentru copilul aflat în următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗art. 68 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violență;
Textul în documentul-sursă ↗art. 68 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Dispozițiile art. 62-64 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 68 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la înlocuirea sau încetarea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite, de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 68 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la înlocuirea sau încetarea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate și, respectiv, îndeplinite, de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 69 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care se găsește copilul aflat în situațiile prevăzute la art. 68 alin. (1), dacă nu se întâmpină opoziție din partea reprezentanților persoanelor juridice, precum și a persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecția copilului respectiv. Pentru copilul aflat în situațiile prevăzute la art. 68 alin. (2), măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 69 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către instanța judecătorească în condițiile art. 100 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 70 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) În situația plasamentului în regim de urgență dispus de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta este obligat să sesizeze instanța judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.
Textul în documentul-sursă ↗art. 70 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În situația în care nu se mai mențin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗art. 70 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În situația în care nu se mai mențin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗art. 70 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și va dispune încetarea plasamentului în regim de urgență și, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanța se va pronunța, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 70 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și va dispune încetarea plasamentului în regim de urgență și, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanța se va pronunța, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 70 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În situația în care plasamentul în regim de urgență este dispus de către instanța judecătorească, aceasta se va pronunța în condițiile art. 100 alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 72 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială, dispuse de comisia pentru protecția copilului sau de instanța judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 72 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 72 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 72 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, de asemenea, părinții sau alt reprezentant legal al copilului, precum și copilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 73 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) direcția generală de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, furnizorul privat acreditat întocmește, trimestrial sau ori de câte ori apare o situație care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluția dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului și a modului în care acesta este îngrijit.
Textul în documentul-sursă ↗art. 73 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) În situația în care se constată, pe baza raportului întocmit potrivit alin. (2), necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗art. 73 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Propunerea de încetare a măsurii de protecție și reintegrarea în familie este însoțită, în mod obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinților la ședințe de consiliere în vederea dezvoltării de abilități parentale, astfel încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiții.
Textul în documentul-sursă ↗art. 74 · forma din 10 aprilie 2026
La încetarea măsurilor de protecție specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistență socială, organizat la nivelul municipiilor și orașelor, persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul de specialitate al primarului, precum și direcția generală de asistență socială și protecția copilului, în cazul sectoarelor municipiului București, de la domiciliul sau, după caz, de la reședința părinților, au obligația de a urmări evoluția dezvoltării copilului, precum și modul în care părinții își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copil. În acest scop, acestea întocmesc rapoarte trimestriale pe o perioadă de minimum 2 ani, pe care le transmit direcției generale de asistență socială și protecția copilului care a propus încetarea măsurii de protecție specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 75 · forma din 10 aprilie 2026
Copilul față de care a fost luată o măsură de protecție specială are dreptul de a menține relații cu alte persoane, dacă acestea nu au o influență negativă asupra dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 89 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituții de învățământ, medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor și de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.
Textul în documentul-sursă ↗art. 89 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza direcția generală de asistență socială și protecția copilului din județul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare, sau de abuz fizic sau mental, înstrăinare părintească, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență.
Textul în documentul-sursă ↗art. 89 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare, înstrăinare părintească sau rele tratamente au obligația de a sesiza de urgență direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, și se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 94 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 96 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz, de neglijare, de înstrăinare părintească a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 96 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz, înstrăinare părintească sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului se înființează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunoștința publicului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 98 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice formă de violență asupra copilului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 98 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
În vederea asigurării respectării dreptului prevăzut la art. 89 alin. (1), direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată:
Textul în documentul-sursă ↗art. 99 · forma din 10 aprilie 2026
Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz, înstrăinare părintească sau neglijare a copilului, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului au drept de acces, în condițiile legii, în sediile persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil. Pentru efectuarea acestor verificări, precum și pentru prevenirea situațiilor de înstrăinare părintească, organele de poliție au obligația să sprijine reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Reprezentanții persoanelor juridice, precum și persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil sunt obligați să colaboreze cu reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului și să ofere toate informațiile necesare pentru soluționarea sesizărilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, cauzată de abuz, neglijare sau înstrăinare părintească, și nu întâmpină opoziție din partea persoanelor prevăzute la alin. (1), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului instituie măsura plasamentului în regim de urgență. Prevederile art. 62-64, art. 68 alin. (5) și ale art. 70 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului, iar aceștia stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, cauzată de abuz și neglijare sau înstrăinare părintească, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească, solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. Prevederile art. 62-64 și ale art. 68 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În termen de 5 zile de la data executării ordonanței președințiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgență, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, decăderea din exercițiul drepturilor părintești, precum și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Instanța se pronunță și cu privire la obligarea părinților copilului de a se prezenta la ședințe de consiliere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 100 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) În termen de 5 zile de la data executării ordonanței președințiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgență, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, decăderea din exercițiul drepturilor părintești, precum și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Instanța se pronunță și cu privire la obligarea părinților copilului de a se prezenta la ședințe de consiliere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 101 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) În cadrul procesului prevăzut la art. 100 alin. (3) și (4) se poate administra, din oficiu, ca probă, declarația scrisă a copilului referitoare la abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență la care a fost supus. Declarația copilului poate fi înregistrată, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Înregistrările se realizează în mod obligatoriu cu asistența unui psiholog.
Textul în documentul-sursă ↗art. 101 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrării declarației sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 101 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Dacă instanța judecătorească apreciază necesar, aceasta îl poate chema pe copil în fața ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezența unui psiholog și numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗art. 101 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Dacă instanța judecătorească apreciază necesar, aceasta îl poate chema pe copil în fața ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezența unui psiholog și numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗art. 102 · forma din 10 aprilie 2026
În cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuiește copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligația de a notifica această intenție serviciului public de asistență socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Notificarea va conține, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (2¹) · forma din 10 aprilie 2026
(2^1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care a locuit copilul, care este plecat la muncă în străinătate, are obligația de a transmite de îndată serviciului public de asistență socială din raza de domiciliu notificarea cu privire la desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței sale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Confirmarea persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanța de tutelă, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗art. 104 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și tutorelui, precum și în cazul în care ambii părinți urmează să plece la muncă într-un alt stat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Persoana desemnată potrivit art. 104 alin. (2) trebuie să facă parte din familia extinsă sau dintre rudele, altele decât cele de gradul III inclusiv, afinii, prietenii familiei ori ai familiei extinse a copilului față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau alături de care s-a bucurat de viața de familie, să aibă minimum 18 ani și să îndeplinească condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul municipiilor, orașelor, comunelor asigură persoanelor desemnate consiliere și informare cu privire la răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului pe o perioadă de 6 luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) La solicitarea părintelui sau, după caz, din oficiu, instanța va dispune delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului, pentru o perioadă de maximum un an, către persoana desemnată potrivit art. 104 alin. (2). În situația în care părinții nu revin în țară, instanța poate prelungi succesiv delegarea temporară, pe durata lipsei acestora, pentru perioade de cel mult un an.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Acordul persoanei căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească se exprimă de către aceasta personal, în fața instanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) La cerere se atașează acte din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), precum și raportul de anchetă psihosocială întocmit de serviciul public de asistență socială de la domiciliul persoanei desemnate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026
(6) Cererea se soluționează în procedură necontencioasă, potrivit Codului de procedură civilă. Soluționarea cererii de delegare a drepturilor și îndatoririlor părintești se face în termen de 3 zile de la depunerea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026
(7) Hotărârea va cuprinde menționarea expresă a drepturilor și îndatoririlor care se deleagă și perioada pentru care are loc delegarea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026
(8) Pentru situația prevăzută la alin. (2), după ce instanța hotărăște delegarea drepturilor părintești, persoana în sarcina căreia cad îngrijirea și creșterea copilului trebuie să urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a preveni situații de conflict, neadaptare sau neglijență în relația cu minorul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 105 alin. (9) · forma din 10 aprilie 2026
(9) Instanța de judecată va comunica o copie a hotărârii de delegare primarului de la domiciliul părinților sau tutorelui, precum și primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acordă delegarea autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) conștientizării de către părinți a riscurilor asumate prin plecarea lor la muncă în străinătate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) informării părinților cu privire la obligațiile ce le revin în situația în care intenționează să plece în străinătate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) Autoritățile administrației publice locale, prin intermediul serviciilor de asistență socială, pot iniția, în limita prevederilor bugetului de stat sau ale bugetelor locale și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli prevăzute cu această destinație, campanii de informare a părinților, în vederea:
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (2) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) bugetul de stat sau, după caz, bugetele locale, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli prevăzute cu această destinație;
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (2) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) fonduri europene.
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (2) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale, furnizorii de servicii sociale acreditați, cultele recunoscute de lege, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul educației, sănătății și al protecției copilului pot iniția proiecte destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și persoanelor care se ocupă de creșterea și îngrijirea lor pe perioada absenței părinților, în funcție de nevoile acestora, din următoarele surse de finanțare:
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Ministerele de resort au obligația de a colabora cu autoritățile de management la elaborarea ghidurilor solicitanților ce vizează apeluri de proiecte finanțate din fonduri europene destinate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și persoanelor care se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora pe perioada absenței părinților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 108 · forma din 10 aprilie 2026
Serviciul public de asistență socială și centrul județean de resurse și asistență educațională au obligația de a dezvolta servicii de consiliere specializată destinate copilului care a revenit în țară, după o perioadă de ședere în străinătate alături de părinți mai mare de un an.
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) servicii de suport educațional și psihologic, activități recreative și de socializare, tabere pentru copii, în vederea sprijinirii copiilor pentru traversarea perioadei dificile a separării de părinți;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) activități de evaluare și consiliere vocațională;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) suport material pentru a beneficia de servicii educaționale de calitate - rechizite școlare și masă caldă pe parcursul frecventării programelor de tip afterschool sau «Școală după școală», burse, cazare, decontare transport etc.;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) programe de educație parentală și consiliere pentru persoanele în grija cărora au rămas copiii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) organizarea de rețele locale de intervenție pentru oferirea de servicii interinstituționale copiilor, prin crearea de structuri comunitare consultative;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. f) · forma din 10 aprilie 2026
f) sprijin pentru copiii vulnerabili și familiile acestora, pe bază de management de caz;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. g) · forma din 10 aprilie 2026
g) studii și cercetări ce țin de fenomenul de migrație și de dezvoltare a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ lit. h) · forma din 10 aprilie 2026
h) furnizare de pachete integrate de măsuri educaționale și recreative axate pe cunoaștere, complementare, cu sprijinul acordat familiilor/aparținătorilor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 108¹ teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
În scopul realizării interesului superior al copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate și a nevoilor primare ale persoanelor în grija cărora aceștia au rămas, organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, alături de instituțiile/unitățile de învățământ, medicii de familie, spitalele, organizațiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale care desfășoară activități în domeniul educației, sănătății și protecției copilului, organizațiile și cultele recunoscute, precum și alte entități eligibile pentru finanțare europeană au dreptul să inițieze și să gestioneze proiecte din fonduri europene care să sprijine următoarele tipuri de acțiuni:
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și/sau prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026
d) elaborează documentația necesară pentru acordarea serviciilor și/sau prestațiilor și acordă aceste servicii și/sau prestații, în condițiile legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026
e) asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) lit. j) · forma din 10 aprilie 2026
j) colaborează cu direcția generală de asistență socială și protecția copilului în domeniul protecției copilului și transmit acesteia toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu; ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) Serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul municipiilor și orașelor, precum și persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecției copilului următoarele atribuții:
Textul în documentul-sursă ↗art. 118 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) La nivelul sectoarelor municipiului București, atribuțiile prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Primarii acordă prestații financiare excepționale, în situația în care familia care îngrijește copilul se confruntă temporar cu probleme financiare determinate de o situație excepțională și care pune în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Prestațiile excepționale se acordă cu prioritate copiilor ale căror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului îngrijirea corespunzătoare ori ca urmare a necesității suportării unor cheltuieli particulare destinate menținerii legăturii copilului cu familia sa.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) În funcție de fiecare caz în parte, primarul decide, prin dispoziție, cu privire la acordarea prestației financiare excepționale și cuantumul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 131 · forma din 10 aprilie 2026
Cuantumul maxim, precum și condițiile de acordare a prestațiilor financiare excepționale se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.
Textul în documentul-sursă ↗art. 132 · forma din 10 aprilie 2026
Prestațiile financiare excepționale pot fi acordate și sub formă de prestații în natură, pe baza dispoziției primarului, constând, în principal, în alimente, îmbrăcăminte, manuale și rechizite sau echipamente școlare, suportarea cheltuielilor legate de transport, procurarea de proteze, medicamente și alte accesorii medicale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 133 · forma din 10 aprilie 2026
Articolul 133(1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul. +
Textul în documentul-sursă ↗art. 133 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 133 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 134 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Cauzele prevăzute la art. 133 se soluționează în regim de urgență, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a direcției generale de asistență socială și protecția copilului și cu participarea obligatorie a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 134 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Cauzele prevăzute la art. 133 se soluționează în regim de urgență, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a direcției generale de asistență socială și protecția copilului și cu participarea obligatorie a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 134 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie și se face cu respectarea prevederilor art. 29, cu excepția cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecție specială pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat și supus oricărei forme de violență asupra copilului; în acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 101 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 134 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie și se face cu respectarea prevederilor art. 29, cu excepția cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecție specială pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat și supus oricărei forme de violență asupra copilului; în acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 101 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 134 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 134 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Ordonanța președințială de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii, este dată în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗art. 136 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 136–138, delimitarea protecției speciale · forma din 10 aprilie 2026
Articolul 136(1) Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă.(2) Hotărârea se redactează și se comunică părților în termen de cel mult 10 zile de la pronunțare. + Articolul 137 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii. + Articolul 138 Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă. +
Textul în documentul-sursă ↗art. 137 · forma din 10 aprilie 2026
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 138 · forma din 10 aprilie 2026
Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) condițiile în care copilul a fost crescut și în care a trăit;
Textul în documentul-sursă ↗art. 139 teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
În toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul întocmește și prezintă instanței raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind:
Textul în documentul-sursă ↗art. 140 · forma din 10 aprilie 2026
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140 · forma din 10 aprilie 2026
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140¹ · forma din 10 aprilie 2026
Articolul 140^1(1) Instanța de judecată poate constata existența unei situații de înstrăinare părintească la cererea unuia dintre părinți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pe cale principală sau în orice litigiu pendinte, unde urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133. (2) Înstrăinarea părintească creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului.(3) În cazul în care locuința copilului este stabilită la locuința părintelui care înstrăinează, instanța de judecată va dispune:a) stabilirea în favoarea părintelui înstrăinat a unui program de relații personale cu copilul, care va include, în mod obligatoriu, modalitățile prevăzute de art. 18 alin. (1) lit. c) și g); ... b) consilierea psihologică a copilului și a ambilor părinți de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului. ... (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 ) +
Textul în documentul-sursă ↗art. 140¹ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Instanța de judecată poate constata existența unei situații de înstrăinare părintească la cererea unuia dintre părinți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pe cale principală sau în orice litigiu pendinte, unde urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140¹ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Înstrăinarea părintească creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140¹ alin. (3) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) stabilirea în favoarea părintelui înstrăinat a unui program de relații personale cu copilul, care va include, în mod obligatoriu, modalitățile prevăzute de art. 18 alin. (1) lit. c) și g); ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 140¹ alin. (3) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026
b) consilierea psihologică a copilului și a ambilor părinți de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului. ...
Textul în documentul-sursă ↗art. 140¹ alin. (3) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(3) În cazul în care locuința copilului este stabilită la locuința părintelui care înstrăinează, instanța de judecată va dispune:
Textul în documentul-sursă ↗art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ · forma din 10 aprilie 2026
Articolul 140^3(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.(2) Dispozițiile cite284†art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.(4) Dispozițiile cite284†art. 332 alin. (1) și cite284†(3) , cite284†art. 334 și cite284†337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative. (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 ) +
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026
(4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140⁴ · forma din 10 aprilie 2026
Articolul 140^4(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile cite284†art. 330 -cite284†340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile. (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 ) + Capitolul XI Răspunderi și sancțiuni +
Textul în documentul-sursă ↗art. 140⁴ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile art. 330 -340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140⁴ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026
(2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (3) teza 1 · forma din 10 aprilie 2026
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (3) teza 2 · forma din 10 aprilie 2026
Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (5) teza 1 · forma din 10 aprilie 2026
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗art. 140³ alin. (5) teza 2 · forma din 10 aprilie 2026
Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (1) lit. ș) · forma din 10 aprilie 2026
ș) nerespectarea obligației prevăzute la art. 104 alin. (1);
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (1) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (2) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026
a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), g), h), i), k), m), n), o), r), s) și ș);
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (2) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (3) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026
c) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. h), k), l), l^1), m), n), r), s), ș), t) și ț);
Textul în documentul-sursă ↗art. 142 alin. (3) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunii se fac de către ofițerii și agenții de poliție, în cazul contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. i), j), o) și p), precum și de persoane anume desemnate dintre cele cu atribuții de control din:
Textul în documentul-sursă ↗art. 143 · forma din 10 aprilie 2026
Contravențiilor prevăzute la art. 142 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.