Partajul în insolvența persoanei fizice
În insolvența personală prin lichidare de active, lichidatorul cere partajul, iar cererea este soluționată de judecătoria competentă pentru procedura insolvenței. Dacă se solicită procedura pe bază de plan de rambursare, existența bunurilor ori obligațiilor comune influențează cererea: soții pot cere împreună deschiderea procedurii, iar cererea individuală a soțului debitor necesită consimțământul celuilalt soț în situațiile prevăzute de lege. [1] [2] [3]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 7 minute
Cuprins · 11 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Mai întâi: ce procedură este deschisă?
- 03Lichidatorul formulează cererea; judecătoria procedurii o judecă
- 04Ce parte din bunul comun poate servi plății datoriilor?
- 05Cerere comună sau cererea unuia dintre soți
- 06Bunurile și datoriile comune trebuie declarate și analizate
- 07Suspendarea executării și situația celuilalt debitor
- 08Termene și repere
- 09Lista de pași
- 10Întrebări frecvente
- 11Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane fizice și soții ori foștii lor soți, în situațiile prevăzute de Legea nr. 151/2015.
Separarea bunurilor și obligațiilor comune în procedura pe bază de plan și în lichidarea de active.
Insolvența profesioniștilor și procedurile întemeiate pe Legea nr. 85/2014.
Stabilirea completă a eligibilității unei persoane sau construirea unui plan individual de rambursare.
Toate detaliile administrative ale normelor metodologice și orice problemă de drept internațional privat.
Mai întâi: ce procedură este deschisă?
Regulile de mai jos privesc Legea nr. 151/2015, aplicabilă persoanei fizice ale cărei obligații nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi. Pentru acces se verifică, între altele, domiciliul, reședința sau reședința obișnuită în România de cel puțin șase luni înaintea cererii și starea de insolvență. Trebuie să nu existe o probabilitate rezonabilă ca, în maximum 12 luni, debitorul să își poată plăti din nou obligațiile, cu menținerea unui nivel de trai rezonabil. Pentru plan și lichidare există și un prag al datoriilor scadente de 15 salarii minime pe economie. Acestea sunt condiții de acces, distincte de regulile partajului. [4] [5] [6] [7]
Identifică din actele dosarului dacă este vorba despre procedura pe bază de plan, lichidarea de active sau procedura simplificată. În plan intervine administratorul procedurii; în lichidare, lichidatorul. Regula specială privind cine introduce partajul este prevăzută expres pentru lichidarea de active. [8] [9] [10] [11] [12] [1]
Lichidatorul formulează cererea; judecătoria procedurii o judecă
Când valorificarea privește bunuri deținute de debitor în coproprietate sau în devălmășie, art. 58 alin. (2) din Legea nr. 151/2015 pune formularea cererii de partaj în sarcina lichidatorului. Aceasta include situația bunurilor rămase comune după divorț: în comunitatea de bunuri, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie până la stabilirea cotei fiecăruia. Divorțul nu a realizat singur această împărțire. [1] [13]
Cererea de partaj este soluționată de instanța competentă în procedura de insolvență prin lichidare, prin derogare de la regulile obișnuite de competență pentru partaj. Art. 10 alin. (1) desemnează judecătoria în a cărei circumscripție debitorul și-a avut domiciliul, reședința sau reședința obișnuită cel puțin șase luni înaintea sesizării. O schimbare ulterioară a domiciliului nu mută dosarul de la instanța legal învestită. [1] [2] [14]
Competența specială pentru partaj se păstrează și după dezînvestirea instanței ca urmare a primirii tabelului definitiv de creanțe. Noile cereri privitoare la același debitor sunt repartizate judecătorului inițial învestit, în dosare asociate. Așadar, dezînvestirea din acea etapă nu trimite partajul cerut de lichidator la o altă instanță. [1] [15] [16]
Ce parte din bunul comun poate servi plății datoriilor?
Lichidatorul valorifică bunurile urmăribile ale debitorului. Dacă un imobil este comun, partajul delimitează drepturile coproprietarilor; simpla insolvență a unuia nu transformă partea celuilalt în proprietatea debitorului. Această concluzie rezultă din coroborarea regulii valorificării bunurilor debitorului cu obligația de a cere partajul. Ea nu înlătură răspunderea separată a celuilalt soț dacă este și debitor sau garant. [17] [18] [19]
La lichidarea comunității, fiecare soț își preia bunurile proprii, apoi se împart bunurile comune și se regularizează datoriile. Cota se stabilește după contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune. Contribuția egală este numai o prezumție care poate fi răsturnată prin probe; nu este o împărțire definitivă, automată, în jumătăți. [20] [21]
Mai există o delimitare: legea protejează bunurile și veniturile neurmăribile necesare unui nivel de trai rezonabil pentru debitor și persoanele pe care le întreține. Așadar, inventarierea unui drept sau bun nu înseamnă că el poate fi valorificat fără verificarea caracterului urmăribil. Această verificare este distinctă de stabilirea cotei de proprietate a fostului soț. [22] [23] [17]
Pentru un bun indivizibil ori greu de împărțit în natură, Codul civil permite atribuirea întregului bun unui coproprietar, la cerere, cu plata unei sulte, sau vânzarea și distribuirea prețului potrivit cotelor. Sulta este suma care compensează partea atribuită peste cota celui care primește bunul. Modalitatea concretă trebuie corelată cu valorificarea în insolvență. [24] [25] [26] [1]
Cerere comună sau cererea unuia dintre soți
În procedura pe bază de plan, cererea se depune la comisia de insolvență competentă. Soții o pot formula împreună; procedura va fi comună, cu un singur plan sau două planuri corelate. Dacă solicită numai soțul debitor, dar soții au bunuri ori obligații comune sau sunt codebitori ai aceleiași obligații, cererea se depune cu consimțământul celuilalt soț, indiferent de regimul matrimonial. [27] [3]
Consimțământul la cererea individuală și depunerea unei cereri comune sunt situații diferite. Din această distincție rezultă că acordul celuilalt soț nu echivalează, singur, cu formularea de către el a unei cereri de insolvență. Regula este extinsă logodnicului sau persoanei cu care debitorul conviețuiește, dacă au bunuri în coproprietate ori sunt codebitori. [28] [29]
Pentru foștii soți care doar au rămas coproprietari și nu se află într-o situație de conviețuire prevăzută de lege, nu rezultă din acest text un drept general de veto asupra insolvenței. De asemenea, condiția consimțământului privește cererea pe bază de plan: cererea directă de lichidare are propria reglementare, la art. 47. [30] [31] [32]
Bunurile și datoriile comune trebuie declarate și analizate
Cererea trebuie să arate creditorii și creanțele, precum și bunurile debitorului, inclusiv cele în coproprietate sau devălmășie. Pregătește titlurile de proprietate și contractele de credit ori garanție astfel încât să poată fi separate proprietatea asupra bunului, cota fiecăruia și obligațiile asumate. O datorie contractată împreună poate fi comună chiar dacă discuția despre atribuirea bunului încă nu s-a încheiat. [33] [34] [35]
În regimul comunității legale, pentru obligațiile comune neacoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar cu bunurile proprii, potrivit Codului civil. Pentru creditorul personal al unui soț există o regulă diferită: după urmărirea bunurilor proprii, poate cere partajul numai în măsura necesară acoperirii creanței. Aceste reguli explică de ce trebuie identificată natura datoriei; în lichidarea personală, cererea specială de partaj pentru valorificare este formulată de lichidator. [36] [37] [1]
Anunță și litigiile care pot afecta patrimoniul, inclusiv partajul deja început. Cererea de insolvență cuprinde aceste informații, iar situația proprietății și cea a creanțelor trebuie analizate împreună. [38]
Planul cuprinde bunurile propuse pentru valorificare și, dacă este cazul, propunerea de partaj. Propunerea din plan nu ține singură locul stabilirii cotelor dintre coproprietari. Valorificarea prevăzută de plan este realizată de administratorul procedurii. În lichidare, debitorul pierde dreptul de dispoziție asupra bunurilor și veniturilor urmăribile. [39] [40] [12] [41]
Locuința familiei nu este exceptată automat de la valorificare. Pentru plan se analizează situația locativă, nevoile familiei și costurile unei soluții alternative; legea reglementează și situația în care locuința urmează să fie valorificată. Acest lucru cere o analiză concretă a locuinței, a cotelor și a datoriilor garantate. [42] [43] [44]
Suspendarea executării și situația celuilalt debitor
Simpla depunere a cererii nu declanșează suspendarea prevăzută pentru plan. Suspendarea provizorie intervine la emiterea deciziei de admitere în principiu. Ulterior, legea leagă suspendarea de aprobarea planului, respectiv, pentru lichidare, de deschiderea procedurii. Verifică actul emis și etapa dosarului înainte de a considera o executare suspendată. [45] [46] [47]
Suspendarea provizorie este limitată la trei luni de la decizia de admitere în principiu. Ea durează cel mai târziu până la aprobarea planului, rămânerea definitivă a sentinței privind confirmarea lui sau expirarea termenului pentru cererea de confirmare, după caz. Instanța poate încuviința prelungiri de până la trei luni dacă, fără această măsură, situația financiară a debitorului ar deveni iremediabil compromisă, existând un risc cert ca planul să nu poată fi realizat. Verificarea suspendării după această etapă se face pe temeiul aplicabil etapei următoare. [45] [53] [46]
Regula generală de calcul pe luni folosește ziua corespunzătoare din ultima lună sau, dacă aceasta lipsește, ultima zi a lunii. Nu considera însă suspendarea prelungită exclusiv pentru că data astfel calculată cade într-o zi nelucrătoare. Verifică evenimentele speciale de încetare și eventuala încuviințare judiciară a prelungirii, în condițiile art. 20 alin. (2). [54] [55] [53]
Suspendarea împotriva debitorului nu acoperă executările îndreptate împotriva codebitorilor sau terților garanți. Nici eliberarea de datorii a debitorului nu stinge obligațiile lor. Dacă celălalt soț a semnat ca debitor ori garant, analiza trebuie făcută separat de cota care îi revine la partaj. [48] [19] [49]
Nici efectul partajului asupra unei garanții nu trebuie confundat cu efectul vânzării în lichidare. Garanția constituită de un coproprietar asupra cotei sale se strămută, prin partaj, asupra bunului ori sumelor atribuite lui. Separat, Legea nr. 151/2015 prevede dobândirea bunurilor vândute în lichidare libere de sarcini și distribuirea sumelor către creditorii cu cauze de preferință în condițiile legii. [50] [51] [52]
Termene și repere procedurale
- Interval
Maximum trei luni; prelungiri judiciare de până la trei luni în condițiile speciale ale legii. [53]
- De când începe
Data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii. [45]
- Cum se aplică
Reperul general pentru calculul pe luni este ziua corespunzătoare din ultima lună ori ultima zi a acesteia dacă nu există zi corespunzătoare. Nu se presupune prelungirea automată a măsurii pentru simplul fapt că data calculată este nelucrătoare; durata se verifică împreună cu limitele speciale și eventuala prelungire încuviințată de instanță. [54] [55] [53]
Încetează cel mai târziu la aprobarea planului, rămânerea definitivă a sentinței privind confirmarea ori expirarea termenului pentru cererea de confirmare, după caz. [53]
Prelungirea cere încuviințarea instanței și constatarea că, în lipsa măsurii, situația financiară ar deveni iremediabil compromisă, cu risc cert ca planul să nu poată fi realizat. [53]
Lista de pași
Documentează contribuțiile la bunuri și obligații; prezumția contribuției egale poate fi răsturnată. [21]
Întrebări frecvente
Cine cere partajul dacă fostul soț intră în lichidare de active?
Lichidatorul formulează cererea pentru bunurile deținute în coproprietate sau devălmășie. O judecă instanța competentă pentru acea procedură de insolvență, potrivit regulii speciale din art. 58 alin. (2). [1]
Dacă îmi dau acordul la cererea celuilalt soț, se consideră că am formulat și eu cererea?
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
În lichidare, lichidatorul formulează cererea de partaj, soluționată de instanța competentă în acea procedură.
Judecătoria competentă este cea în a cărei circumscripție debitorul și-a avut domiciliul, reședința sau reședința obișnuită cel puțin șase luni înaintea sesizării.
În procedura pe bază de plan, soții pot formula cerere comună; cererea individuală cere consimțământul celuilalt dacă au bunuri ori obligații comune sau sunt codebitori.
În procedura pe bază de plan, suspendarea provizorie nu intervine la depunerea cererii; legea cere decizia de admitere în principiu.
Suspendarea provizorie are limita de trei luni și evenimente speciale de încetare; instanța poate încuviința prelungiri de până la trei luni numai în condiția financiară și de risc prevăzută de art. 20 alin. (2).
Pensia de întreținere în insolvența personală
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (2)(2) În vederea valorificării bunurilor deţinute de debitor în coproprietate sau devălmăşie, lichidatorul formulează cerere de partaj. Instanţa competentă în procedura de insolvenţă prin lichidare de active, prin derogare de la regulile de competenţă referitoare la partaj, soluţionează şi această cerere, în condiţiile art. 980 şi următoarelor din Codul de procedură civilă, inclusiv în situaţia prevăzută la art. 54 alin. (6) din prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)(1) Cererile/Acţiunile din procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, contestaţiile împotriva deciziilor comisiei de insolvenţă prevăzute de prezenta lege şi cererile de eliberare de datorii sunt de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie şi- a avut domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită debitorul cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanţei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Cererea poate fi formulată şi de către ambii soţi, iar procedura va fi comună acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, după caz, două planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, dacă soţii au şi bunuri sau obligaţii comune ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este depusă de soţul debitor doar cu consimţământul celuilalt soţ.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1) — partea introductivă(1) Procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică debitorului persoană fizică ale cărei obligaţii nu rezultă din exploatarea de către acesta a unei întreprinderi, în sensul art. 3 din Codul civil, şi care:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1) lit. a)a) are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii în România;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1) lit. b)b) este în stare de insolvenţă, în sensul art. 3 pct. 12, şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiză ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 pct. 2424. valoare-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; aceasta este de 15 salarii minime pe economie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 — partea introductivăProcedurile de insolvenţă reglementate de prezenta lege sunt:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 lit. a)a) procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 lit. b)b) procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 12: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (4)(4) Dacă în planul de rambursare a datoriilor s-a prevăzut valorificarea unor bunuri din averea debitorului, aceasta va fi realizată de administratorul procedurii, dispoziţiile Codului de procedură civilă aplicându-se în mod corespunzător, iar sumele astfel obţinute vor fi distribuite în condiţiile prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 356Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2)(2) Instanţa legal învestită cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei potrivit alin. (1) rămâne competentă să soluţioneze cauza, indiferent de schimbările ulterioare de domiciliu al debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 54 alin. (6)(6) După primirea tabelului de creanţe definitiv, instanţa se dezînvesteşte, prin încheiere definitivă. Copii de pe actele dosarului sunt puse la dispoziţia lichidatorului, la cererea acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 54 alin. (7)(7) Ulterior dezînvestirii, orice noi cereri, acţiuni sau contestaţii privind procedura insolvenţei referitoare la acelaşi debitor se repartizează judecătorului iniţial învestit, întocmindu-se dosare asociate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)(1) În vederea satisfacerii creanţelor creditorilor, lichidatorul procedurii valorifică toate bunurile urmăribile ale debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (2)(2) În vederea valorificării bunurilor deţinute de debitor în coproprietate sau devălmăşie, lichidatorul formulează cerere de partaj. Instanţa competentă în procedura de insolvenţă prin lichidare de active, prin derogare de la regulile de competenţă referitoare la partaj, soluţionează şi această cerere, în condiţiile art. 980 şi următoarelor din Codul de procedură civilă, inclusiv în situaţia prevăzută la art. 54 alin. (6) din prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (2)(2) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) lit. b) măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor şi/sau terţilor garanţi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 pct. 2 — partea introductivă2. bunuri neurmăribile sunt bunurile din averea debitorului care nu pot fi supuse valorificării în procedurile prevăzute de prezenta lege, întrucât sunt necesare asigurării unui nivel de trai rezonabil; în procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, valoarea bunurilor neurmăribile poate fi stabilită sub plafonul prevăzut la lit. a) - c), fără ca prin aceasta să se stabilească un standard de protecţie a debitorului inferior celui prevăzut de art. 727 din Codul de procedură civilă. Sunt incluse în categoria bunurilor neurmăribile:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 pct. 25 — partea introductivă25. veniturile neurmăribile reprezintă cotitatea din totalul veniturilor debitorului necesare acoperirii cheltuielilor pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil; intră în această categorie:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) teza introductivă(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. a)a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. b)b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)(1) Debitorul depune cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor la comisia de insolvenţă competentă potrivit art. 8 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Cererea poate fi formulată şi de către ambii soţi, iar procedura va fi comună acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, după caz, două planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, dacă soţii au şi bunuri sau obligaţii comune ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este depusă de soţul debitor doar cu consimţământul celuilalt soţ.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi logodnicului sau persoanei cu care debitorul convieţuieşte, dacă au bunuri dobândite în coproprietate ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Cererea poate fi formulată şi de către ambii soţi, iar procedura va fi comună acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, după caz, două planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, dacă soţii au şi bunuri sau obligaţii comune ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este depusă de soţul debitor doar cu consimţământul celuilalt soţ.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi logodnicului sau persoanei cu care debitorul convieţuieşte, dacă au bunuri dobândite în coproprietate ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (1)(1) Cererea debitorului prevăzută la art. 46 lit. a) pct. 1 este însoţită de actele şi informaţiile prevăzute la art. 13 alin. (5) lit. b) - o), iar cererea prevăzută la art. 46 lit. a) pct. 2 este însoţită şi de decizia comisiei de insolvenţă de respingere a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (5) lit. b)b) numele/denumirea creditorilor, domiciliul/sediul social al acestora, valoarea şi tipul creanţei: certe sau sub condiţie, scadente ori nescadente, arătându-se suma şi, dacă este cazul, dreptul sau cauza de preferinţă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (5) lit. h)h) bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decât dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (1)(1) În măsura în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plății datoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 353 alin. (2)(2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (5) lit. m)m) litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (2) lit. d)d) lista bunurilor, inclusiv a bunurilor grevate de cauze de preferinţă, a căror valorificare se propune pentru acoperirea pasivului şi valoarea de piaţă a acestora; dacă este cazul, propunerea de partaj a bunurilor pe care debitorul le deţine în devălmăşie sau coproprietate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (1) lit. a)a) debitorul nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunurilor urmăribile şi veniturilor urmăribile din averea sa;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1) — partea introductivă(1) Administratorul procedurii analizează situaţia locativă a debitorului şi propune, prin planul de rambursare, măsurile privind locuinţa familiei pe durata procedurii. În acest scop, administratorul procedurii evaluează cel puţin următoarele aspecte:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1) lit. b)b) nevoile de locuit ale debitorului şi ale familiei sale şi în considerarea acestora, costurile pe care le-ar implica o soluţie locativă alternativă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (2) — partea introductivă(2) În cazul în care prin planul de rambursare se stabileşte că imobilul locuinţă a familiei urmează să fie valorificat pentru acoperirea pasivului:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 20 alin. (1)(1) La data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, potrivit art. 14 alin. (1) lit. a) sau art. 19, se suspendă provizoriu, de drept, executările silite începute potrivit averii debitorului. Decizia se comunică de îndată executorului judecătoresc. Dispoziţiile art. 34 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1) — partea introductivă(1) De la data aprobării planului de rambursare se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. Suspendarea operează, după caz:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (1) lit. b) — partea introductivăb) se suspendă de drept executările silite individuale împotriva averii debitorului, dacă suspendarea nu a operat anterior, ca efect al unei proceduri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor; suspendarea operează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (2)(2) Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1) măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor şi/sau terţilor garanţi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 pct. 1111. eliberarea de datorii reziduale este ştergerea, la închiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare, a creanţelor înscrise în tabelul de creanţe ce depăşesc cota de acoperire convenită prin planul de rambursare; ştergerea creanţelor rămase acoperite la încetarea aplicării procedurii simplificate de insolvenţă; ştergerea creanţelor rămase neacoperite după perioada de supraveghere postînchidere procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active; prin eliberarea de datorii nu se sting şi obligaţiile codebitorilor sau ale terţilor garanţi;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 682Garanțiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părți se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 52: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 62 alin. (1)(1) Fondurile rezultate din veniturile grevate de cauze de preferinţă sau obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului, grevate de cauze de preferinţă, vor fi distribuite creditorilor beneficiari ai acestor cauze de preferinţă, după deducerea cheltuielilor procedurale aferente bunurilor respective, precum şi, dacă este cazul, a cheltuielilor avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 20 alin. (2)(2) Suspendarea executării silite, ca măsură provizorie, prevăzută la alin. (1), durează până cel mai târziu la data aprobării planului sau, după caz, până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care se soluţionează cererea de confirmare a planului sau până la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului. Perioada suspendării nu poate depăşi 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa a încuviinţat prelungirea suspendării provizorii, pentru durate de până la 3 luni, dacă în lipsa acestei măsuri situaţia financiară a debitorului ar deveni iremediabil compromisă, existând un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor să nu se poată realiza.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Portalul european e-Justiție — Termene procedurale: RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea 9 paragraful 1Termenul pe săptămâni, luni sau ani expiră în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (1)(1) Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilităţii acestora, cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗