Recuzarea judecătorului în procesele de familie
Poți cere recuzarea judecătorului din dosarul de divorț dacă există un caz legal de incompatibilitate, pe care îl individualizezi și îl susții cu probe. Dezacordul cu o probă respinsă ori cu soluția nu dovedește, singur, lipsa de imparțialitate. [17] [18] [58] Cererea se face înainte de începerea oricărei dezbateri sau, pentru un motiv apărut ori cunoscut ulterior, de îndată ce îl afli; incompatibilitățile absolute au un regim distinct. [13] [14] [15] Recuzarea nu suspendă judecata, dar soluția în cauză nu poate fi pronunțată înainte de rezolvarea ei. [26]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Recuzarea privește imparțialitatea judecătorului
- 03Ce împrejurări pot susține o cerere
- 04Când trebuie formulată recuzarea
- 05Cum pregătesc și depun cererea?
- 06Cine soluționează cererea și când poate fi inadmisibilă
- 07Procesul continuă; pronunțarea așteaptă soluționarea recuzării
- 08Ce efecte are soluția asupra judecătorului și actelor făcute
- 09Cum se contestă respingerea și care este termenul de cinci zile
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Părțile din litigii de familie care invocă incompatibilitatea unui judecător al completului cauzei.
Recuzarea în procesul penal; răspunderea disciplinară a judecătorului; strămutarea procesului.
Stabilirea tuturor căilor de atac împotriva hotărârii asupra divorțului ori partajului și a tuturor derogărilor specifice acestora.
Anularea cererii de recuzare ca netimbrată și regimul distinct al contestării acestei soluții.
Recuzarea privește imparțialitatea judecătorului
Recuzarea este cererea prin care o parte solicită înlăturarea unui judecător incompatibil din completul care îi judecă dosarul. Scopul ei este judecata imparțială; cererea trebuie legată de un caz prevăzut de art. 41 sau 42 din Codul de procedură civilă. O cerere întemeiată pe motive străine acestor texte este inadmisibilă. [64] [18]
O probă respinsă sau o soluție nefavorabilă nu dovedesc, singure, lipsa de imparțialitate. Pentru recuzare trebuie arătate împrejurări concrete care se încadrează în lege, nu numai dezacordul cu aprecierea judecătorului. Această distincție rezultă din cerința unor îndoieli întemeiate și din obligația părții de a dovedi împrejurările care îi justifică temerea. [58] [65]
| Situația invocată | Ce trebuie verificat |
|---|---|
| Judecătorul a respins un martor sau apreciază diferit un înscris | Critica privește, în primul rând, soluția asupra probelor. Pentru recuzare sunt necesare fapte care susțin distinct incompatibilitatea. [58] |
| Judecătorul pune în discuția părților o problemă de fapt ori de drept | Codul precizează expres că această conduită, în condițiile art. 14 alin. (4) și (5), nu îl face incompatibil. [4] |
| Judecătorul și-a exprimat anterior părerea asupra soluției din dosarul pe care urmează să îl judece | Poate fi incident art. 42 alin. (1) pct. 1; trebuie identificate exprimarea, contextul și dovada, cu păstrarea distincției față de punerea unei chestiuni în discuție. [4] [17] |
| Există o legătură ori o împrejurare concretă ce justifică îndoieli asupra imparțialității | Se verifică motivul legal și probele, inclusiv cazul general din art. 42 alin. (1) pct. 13. [10] [17] |
Pentru criticile împotriva hotărârii, verifică mijlocul procedural și calea de atac admise de lege. În materia apelului, regula este că încheierile premergătoare se atacă odată cu fondul, dacă legea nu prevede o excepție. Recuzarea nu înlocuiește această verificare. [55] [58]
Ce împrejurări pot susține o cerere
Exemplele de mai jos sunt orientative; fiecare motiv trebuie raportat la faptele dosarului:
- Împrejurări care justifică temerea că judecătorul, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor au un interes în legătură cu procesul. [5]
- Judecătorul este soț, rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul sau reprezentantul unei părți; textul include și situația în care este căsătorit cu fratele ori sora soțului uneia dintre aceste persoane. [6]
- Judecătorul este tutorele sau curatorul uneia dintre părți. [7]
- Judecătorul, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit de la o parte daruri, promisiuni de daruri sau alte avantaje. [8]
- Există relații de dușmănie în configurația prevăzută de lege: între judecător, soțul său, rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor și o parte, soțul ori rudele acesteia până la același grad. [9]
- Alte elemente nasc în mod întemeiat îndoieli asupra imparțialității. Această formulare cere explicarea și susținerea faptelor; simpla bănuială nu dispensează partea de dovadă. [10] [65]
Dispozițiile art. 42 alin. (1) privitoare la soț se aplică și concubinilor. [11]
Separat există incompatibilitățile absolute din art. 41. De exemplu, nu poate participa la judecată cel care a fost avocat, mediator sau expert în aceeași cauză; alineatul cuprinde și alte calități anterioare. Pentru cazurile art. 41, judecătorul nu poate participa chiar dacă nu s-a abținut și nu a fost recuzat, iar neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii. Acest regim nu se extinde automat la toate motivele art. 42. [3] [15]
Când trebuie formulată recuzarea
Oricare dintre părți poate cere recuzarea, inclusiv oricare dintre soții din procesul de divorț. Dacă motivul este deja cunoscut, cererea se formulează înainte de începerea oricărei dezbateri. Nu aștepta o soluție asupra probelor pentru a invoca un motiv pe care îl cunoșteai deja. [13]
Dacă motivul apare sau îl afli numai după începerea dezbaterilor, trebuie să ceri recuzarea de îndată ce îl cunoști. Codul nu acordă aici un număr fix de zile. În cerere explică momentul și modul aflării împrejurării și indică dovada acestora, pentru ca respectarea momentului legal să poată fi verificată. [14] [17]
Nerespectarea unui termen procedural atrage, ca regulă, decăderea din exercitarea dreptului, iar actul făcut peste termen este lovit de nulitate. Pentru incompatibilitățile absolute din art. 41 se păstrează însă regula distinctă a invocării în orice stare a pricinii. [49] [15]
Cum pregătesc și depun cererea?
Cererea poate fi făcută în scris sau verbal în ședință, pentru fiecare judecător în parte, indicând cazul de incompatibilitate și probele folosite. Cererea orală permisă de lege se consemnează în încheiere. Pot fi recuzați numai judecătorii completului căruia i-a fost repartizat dosarul. [17] [39] [16]
Pentru o cerere scrisă, include:
- Instanța, datele părților și ale reprezentanților, dacă există, obiectul cererii, motivele și semnătura, potrivit regulilor generale. Indicarea numărului dosarului ajută la identificarea cererii în cauza în care o formulezi. [38]
- Judecătorul vizat, cazul legal și descrierea precisă a faptelor. Dacă sunt mai mulți judecători vizați, individualizează motivele și probele pentru fiecare. [17]
- Momentul în care ai aflat motivul, mai ales dacă dezbaterile au început, și probele care susțin relatarea. [14] [17]
- Înscrisurile ori celelalte probe indicate pentru incompatibilitate. Interogatoriul nu este admis ca probă a motivelor de recuzare. [17] [30]
Taxa judiciară de timbru este de 100 lei pentru fiecare participant a cărui recuzare se solicită; când cererea privește judecători, suma se raportează la fiecare judecător vizat. Taxele se plătesc anticipat, în afara excepțiilor prevăzute de lege. [61] [62]
Persoanele fizice pot solicita scutire, reducere, eșalonare sau amânare a taxei în condițiile OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, la care trimite art. 42 alin. (1) din OUG nr. 80/2013. Acordarea facilităților depinde de îndeplinirea acestor condiții legale. [63]
Cine soluționează cererea și când poate fi inadmisibilă
Regula este soluționarea de un alt complet al aceleiași instanțe, fără judecătorul recuzat. Dacă, din cauza abținerii ori recuzării, nu se poate constitui completul, cererea este judecată de instanța ierarhic superioară. [27] [28]
Există o excepție importantă: inadmisibilitatea pentru nerespectarea condițiilor art. 47 este constatată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea, cu participarea judecătorului recuzat. Sunt inadmisibile, între altele, invocarea unor motive din afara art. 41–42, recuzarea unor judecători care nu fac parte din completul dosarului și repetarea cererii împotriva aceluiași judecător pentru același motiv. [18] [19] [20]
Instanța hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților. Îl poate asculta pe judecător și poate asculta părțile dacă apreciază necesar. Soluția se dă printr-o încheiere pronunțată în ședință publică. Legea nu promite un anumit număr de zile pentru rezolvare. [29] [31]
Formularea cu rea-credință a unei cereri de recuzare poate fi sancționată cu amendă judiciară între 100 și 1.000 lei. Reaua-credință este condiția sancțiunii; simpla respingere a cererii nu o stabilește automat. [52] [53] [59]
Procesul continuă; pronunțarea așteaptă soluționarea recuzării
Depunerea recuzării nu suspendă judecata. Pot continua actele de procedură, administrarea probelor și chiar dezbaterea fondului. Pronunțarea soluției în cauză trebuie însă să aștepte soluționarea cererii de recuzare. Aceasta este regula art. 49 alin. (2), clarificată obligatoriu de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin Decizia nr. 14 din 28 iunie 2021, pronunțată în recurs în interesul legii. [26] [66] [68] [69]
Dezlegarea ÎCCJ privește cererea formulată înainte sau după începerea dezbaterilor și este obligatorie de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial. Prin urmare, pregătește în continuare apărarea și probele; cererea de recuzare nu constituie, prin ea însăși, o amânare a dezbaterilor. [68] [57]
Abținerea are alt efect. Ea provine de la judecător, care este obligat să se abțină dacă știe că există un motiv de incompatibilitate. Până la soluționarea declarației de abținere nu se face niciun act de procedură în cauză. [12] [25]
Judecătorul recuzat poate declara că se abține. Abținerea se soluționează cu prioritate: dacă este admisă, recuzarea rămâne fără obiect; dacă este respinsă, instanța se pronunță prin aceeași încheiere și asupra recuzării. [21] [22] [23] [24]
Ce efecte are soluția asupra judecătorului și actelor făcute
Dacă recuzarea este admisă, judecătorul se retrage din judecarea cauzei. Încheierea trebuie să arate în ce măsură se păstrează actele pe care le-a îndeplinit. ÎCCJ a explicat că, în lipsa unor mențiuni exprese privind actele păstrate, acestea trebuie refăcute integral. Citește, așadar, atât soluția asupra judecătorului, cât și dispoziția privind actele deja făcute. [32] [67]
În situația specială în care instanța superioară judecă incidentul deoarece nu se poate constitui completul, admiterea conduce la trimiterea cauzei unei alte instanțe de același grad din circumscripția sa. Dacă cererea este respinsă, cauza se întoarce la instanța inferioară. [28] [33] [34]
Cum se contestă respingerea și care este termenul de cinci zile
Pentru încheierea de respingere a recuzării, art. 53 alin. (1) stabilește două situații:
- Regula: părțile o pot ataca odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Dacă acea hotărâre este supusă apelului, termenul general al apelului este de 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel. Existența apelului trebuie verificată pentru hotărârea concretă. [35] [54] [56]
- Dacă hotărârea asupra cauzei este definitivă potrivit legii, încheierea de respingere poate fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară, în cinci zile de la comunicarea hotărârii asupra cauzei. Acest termen curge de la comunicarea hotărârii care soluționează cauza, nu de la comunicarea încheierii de recuzare. [35]
Pentru termenele pe zile, nu se numără ziua comunicării și nici ziua în care termenul se împlinește. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. În principiu, ultima zi se încheie la ora 24; depunerea directă la instanță trebuie să respecte ora legală de închidere, fiind aplicabile regulile speciale pentru poștă, curier, fax sau e-mail. Păstrează dovada depunerii; pentru fax și e-mail, codul se referă la data și ora primirii atestate de echipamentul instanței. [40] [41] [42] [43] [44] [45]
Primirea sub semnătură a unei copii a actului ori cererea de a-l comunica altei părți pot echivala cu o comunicare. Există și reguli speciale privind lipsa reprezentării sau asistării persoanei fără capacitate deplină și moartea reprezentantului. Aceste împrejurări trebuie verificate înainte de calculul final al termenului. [46] [47] [48]
Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate, dovedite. Pentru recursul special de cinci zile, actul și cererea de repunere trebuie făcute în cinci zile de la încetarea împiedicării, prin aplicarea regulii speciale pentru căile de atac. [49] [50] [51] [60]
Nu sunt supuse niciunei căi de atac încheierile prin care se admite recuzarea, se admite ori se respinge abținerea sau se respinge recuzarea ca rămasă fără obiect după admiterea abținerii. [36] [23]
Dacă respingerea recuzării este constatată ca greșită, instanța de apel reface actele de procedură și, dacă apreciază necesar, probele administrate la prima instanță. Instanța de recurs casează hotărârea și trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel sau, dacă apelul este suprimat, la prima instanță. [37]
Termene și repere procedurale
- Interval
Înainte de începerea oricărei dezbateri; nu este un interval fix de zile. [13]
- De când începe
Cunoașterea de către oricare dintre părți a incompatibilității judecătorului înainte de dezbateri. [13]
- Cum se aplică
Se verifică momentul procedural al începerii dezbaterilor, nu se numără zile. [13]
- Consecințe
Nerespectarea termenului procedural atrage, ca regulă, decăderea și nulitatea actului tardiv, cu păstrarea excepțiilor legale. [49]
- Interval
De îndată ce partea cunoaște motivul; legea nu stabilește un număr fix de zile. [14]
- De când începe
Apariția ori cunoașterea incompatibilității numai după începerea dezbaterilor. [14]
- Cum se aplică
- Consecințe
Întârzierea poate atrage sancțiunea nerespectării termenului procedural, potrivit regulii generale. [49]
Regimul incompatibilității absolute din art. 41 rămâne distinct. [15]
- Interval
5 zile. [35]
- De când începe
Comunicarea hotărârii care soluționează cauza, atunci când aceasta este definitivă potrivit legii; nu comunicarea încheierii de recuzare. Dreptul de atac aparține părților. [35]
- Cum se aplică
[35][40][41][42][43][44][45][46][47][48][50][51][60][49][1][2]
Acest recurs privește încheierea de respingere în ipoteza specială a art. 53 alin. (1); în celelalte cazuri se urmează regula atacării odată cu hotărârea asupra cauzei. [35]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Pot cere recuzarea numai fiindcă mi-a fost respins un martor?
Pot recuza toți judecătorii instanței?
După depunerea recuzării se mai pot audia martorii?
Curg cele cinci zile de recurs de la respingerea recuzării?
În situația specială în care hotărârea asupra cauzei este definitivă, termenul de cinci zile prevăzut de art. 53 alin. (1) curge de la comunicarea acelei hotărâri asupra cauzei. Regula generală rămâne atacarea încheierii de respingere odată cu hotărârea care soluționează cauza. [35]
De reținut
Arată cele 22 de idei principale ale ghidului
Exprimarea anterioară a părerii asupra soluției este un caz de incompatibilitate, dar punerea din oficiu a unor chestiuni în discuția părților, în condițiile legale, nu este.
Incompatibilitatea absolută din art. 41 poate fi invocată în orice stare a pricinii și nu depinde de existența recuzării ori a abținerii.
Interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de recuzare.
Cererea se soluționează de îndată în camera de consiliu fără prezența părților, care pot fi ascultate dacă instanța consideră necesar.
Respingerea se atacă numai de părți, odată cu hotărârea asupra cauzei; în ipoteza hotărârii definitive, există recurs în 5 zile de la comunicarea acelei hotărâri.
Corectarea respingerii greșite produce refacerea actelor în apel sau casarea cu trimitere spre rejudecare în recurs, în condițiile art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Cum verific motivul, momentul, probele și încheierea din dosar
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (2)(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeași cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 11. când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) și (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 22. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 33. când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 77. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 88. dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 99. dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 1313. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (2)(2) Dispozițiile alin. (1) privitoare la soț se aplică și în cazul concubinilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 43 alin. (2)(2) Judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat să se abțină de la judecarea pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (1)(1) Judecătorul aflat într-o situație de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (2)(2) Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 45Invocarea incompatibilității absolute În cazurile prevăzute la art. 41, judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 46Judecătorii care pot fi recuzați Pot fi recuzați numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluționare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (1)(1) Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (2)(2) Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 și 42.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (3)(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (4)(4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (1)(1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (2)(2) Declarația de abținere se soluționează cu prioritate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (3)(3) În caz de admitere a declarației de abținere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeași încheiere, ca rămasă fără obiect.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (4)(4) În cazul în care declarația de abținere se respinge, prin aceeași încheiere instanța se va pronunța și asupra cererii de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (1)(1) Până la soluționarea declarației de abținere nu se va face niciun act de procedură în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (2)(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății. Cu toate acestea, pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (1)(1) Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. Dispozițiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (2)(2) Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (1)(1) Instanța hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleași condiții, instanța va putea asculta și părțile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (3)(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (5)(5) Abținerea sau recuzarea se soluționează printr-o încheiere care se pronunță în ședință publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (6)(6) Dacă abținerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1)(1) Instanța superioară învestită cu judecarea abținerii sau recuzării în situația prevăzută la art. 50 alin. (2) va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (2)(2) Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază instanței inferioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (1)(1) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (2)(2) Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (3)(3) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanța de apel constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, reface toate actele de procedură și, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanță. Când instanța de recurs constată că recuzarea a fost greșit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (4)(4) În cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în ședință, la orice instanță, se pot formula și oral, făcându-se mențiune despre aceasta în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (3)(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 22. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 187 alin. (1) pct. 1 teza introductivă1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b)b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (1)(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (4)(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 517 alin. (4)(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1) pct. 1313. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b)b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 lit. a)a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1)(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 9090. Atât abținerea, cât și recuzarea sunt instrumente procesuale al căror rol este acela de a garanta stabilirea adevărului și asigurarea unei judecăți imparțiale și echitabile, în toate cazurile. Ambele conduc către o finalitate comună, determinată de scopul lor obiectiv, acela de a înlătura orice îndoială cu privire la imparțialitatea instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 102102. În schimb, formularea unei cereri de recuzare a judecătorului, de către una dintre părțile în proces, nu înlătură, prin ea însăși, prezumția de imparțialitate a judecătorului cauzei. Există, în această situație, doar temerea părții cu privire la interesul direct sau indirect al judecătorului, partea având obligația să facă dovada acelor împrejurări care îi justifică temerea privind atingerea adusă imparțialității instanței. Completul învestit cu soluționarea cererii de recuzare va aprecia suveran cu privire la temeinicia îndoielilor părții, de cele mai multe ori fiind vorba despre o imparțialitate subiectivă, personală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 103103. Așa fiind, în cazul unei cereri de recuzare, legiuitorul a menționat explicit, în actuala reglementare a Codului de procedură civilă, că ea „nu determină suspendarea judecății“. Aceasta înseamnă că procedura de judecată nu este oprită, precum în ipoteza abținerii, iar judecătorul nu va putea refuza, exclusiv în considerarea cererii de recuzare, să se pronunțe cu privire la cereri în probațiune, să administreze probele încuviințate, să soluționeze incidente procedurale, să îngăduie săvârșirea oricăror acte procedurale prin care se asigură dinamica procesului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 118118. Legea de procedură civilă instituie și remediul pentru situația în care recuzarea este admisă. Astfel, art. 51 alin. (6) din Codul de procedură civilă dispune că judecătorul se retrage de la judecarea pricinii, fiind înlocuit cu un alt judecător, iar încheierea prin care s-a hotărât recuzarea sau abținerea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate. În absența unor mențiuni exprese referitoare la actele care au fost îndeplinite de judecător, acestea trebuie refăcute în integralitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: dezlegare obligatorieÎn interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare, înainte sau după începerea oricăror dezbateri, nu împiedică efectuarea actelor de procedură în continuarea judecății, nici dezbaterea în fond a procesului, ci doar pronunțarea hotărârii, până la soluționarea cererii de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Decizia ÎCCJ nr. 14/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: obligativitateObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗