Reprezentarea soțului care nu își poate exprima voința
Poți cere judecătoriei încuviințarea de a-ți reprezenta soțul care nu își poate manifesta voința, pentru drepturile sale din regimul matrimonial. Instanța stabilește actele permise, condițiile și durata. Pregătește dovezile imposibilității și descrie exact operațiunea necesară; simpla calitate de soț nu ține locul autorizării. [1] [2] [17] [52]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 8 minute
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Când pot cere mandatul judiciar
- 03Imposibilitate, refuz sau lipsa unei procuri
- 04Ce trebuie să cuprindă împuternicirea cerută
- 05Unde depun cererea și ce documente pregătesc
- 06Cum se judecă cererea
- 07Cum contest soluția și cum calculez termenul
- 08Când încetează mandatul și când trebuie analizată o altă măsură
- 09Regula pentru căsătoriile mai vechi
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soțul care solicită reprezentarea patrimonială a celuilalt soț, aflat în imposibilitate de a-și manifesta voința, în condițiile art. 315 din Codul civil. [1]
Obținerea consimțământului la divorț prin mandatul patrimonial. [2]
Procedura completă a instituirii consilierii judiciare, tutelei speciale, curatelei sau încuviințării mandatului de ocrotire.
Alegerea individuală a măsurii fără actele și datele situației concrete.
Raporturi cu elemente de extraneitate.
Când pot cere mandatul judiciar
Dacă soțul tău se află în imposibilitate de a-și manifesta voința, poți cere instanței de tutelă încuviințarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Articolul 315 din Codul civil cere o hotărâre care stabilește condițiile, limitele și perioada mandatului. Căsătoria, singură, nu îți dă această putere de reprezentare. [1] [2]
Explică situația concretă care împiedică exprimarea voinței, de când există și ce operațiune trebuie făcută. O boală gravă sau o internare poate fi relevantă, dar diagnosticul ori spitalizarea nu demonstrează automat imposibilitatea. Din condiția legală rezultă că trebuie dovedită legătura dintre situația persoanei și incapacitatea efectivă de a-și manifesta voința pentru actele avute în vedere. [2]
Mandatul privește drepturi patrimoniale legate de regimul matrimonial, în limitele hotărârii. Nu reprezintă o autorizare generală de a lua orice decizie în numele soțului și nu poate fi folosit, prin simpla sa existență, pentru a exprima consimțământul lui la divorț. Această limitare rezultă din obiectul expres al art. 315. [2]
Imposibilitate, refuz sau lipsa unei procuri
Dacă soțul își poate exprima valabil voința, art. 314 permite un mandat convențional între soți. Dificultatea de a ajunge la bancă ori la notar trebuie deosebită de imposibilitatea de a-și manifesta voința. O procură presupune o împuternicire valabilă; nu poate fi creată de celălalt soț în locul acordului care lipsește. [4] [2]
Refuzul unui soț care poate decide nu este, prin el însuși, situația reglementată de art. 315. Pentru consimțământul refuzat fără motiv legitim la un act privind locuința familiei există autorizarea distinctă din art. 322 alin. (3). Dacă soțul încheie acte care pun în pericol grav interesele familiei, art. 316 reglementează o altă măsură de protecție. Alegerea cererii depinde de faptul dovedit. [2] [5] [6]
Verifică și dacă poți face operațiunea în nume propriu. În comunitatea legală, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare și de administrare a bunurilor comune, cu respectarea protecției speciale a locuinței familiei. Aceste puteri proprii nu înseamnă că îl reprezinți pe celălalt soț. [7] [8] [14]
Ce trebuie să cuprindă împuternicirea cerută
Identifică dreptul, bunul sau contul vizat și operațiunea concretă: de exemplu, o încasare, o plată ori un act de administrare care presupune reprezentarea soțului. Explică necesitatea, condițiile propuse și perioada pentru care ceri mandatul. Aceste precizări permit instanței să stabilească limite utilizabile în practică; exemplele nu garantează admiterea cererii. [2] [20]
În relația cu banca, titularul contului are dreptul de a dispune de fonduri, dacă o hotărâre executorie nu a decis altfel. Calitatea de soț și eventuala natură comună a banilor nu țin locul unei împuterniciri pentru operațiuni în numele titularului. Arată exact ce demers bancar este necesar și de ce intră în drepturile vizate de cererea întemeiată pe art. 315. [9] [2]
Pentru înstrăinarea ori grevarea bunurilor comune trebuie examinate regulile acordului ambilor soți: art. 315 trimite expres la art. 346 și 347. Locuința familiei are, în plus, protecția consimțământului scris, inclusiv când un singur soț este proprietar. Dacă urmărești o vânzare, cere ca instanța să examineze expres acea operațiune; o autorizare limitată la plata facturilor nu justifică vânzarea imobilului. [10] [11] [12] [13] [2]
Expune orice interes personal în operațiune, de exemplu dacă vrei să dobândești chiar tu bunul soțului. Codul civil reglementează anulabilitatea contractelor încheiate în conflict de interese și, cu excepțiile sale, a contractului cu sine însuși. Un mandat generic nu rezolvă automat aceste probleme. [15] [16] [2]
Unde depun cererea și ce documente pregătesc
Cererea întemeiată pe art. 315 se adresează judecătoriei care îndeplinește rolul instanței de tutelă. Regula teritorială pentru ocrotirea persoanei este instanța domiciliului sau reședinței persoanei ocrotite. Pentru autorizarea unui act juridic privind un imobil este competentă și instanța locului unde se află imobilul, în condițiile art. 114 alin. (2) din Codul de procedură civilă (CPC). [52] [17] [18] [19]
Cererea scrisă trebuie să indice solicitantul și, după împrejurări, persoanele chemate înaintea instanței, obiectul, motivele și semnătura; se anexează înscrisurile pe care se sprijină. Ca pregătire practică, adună certificatul de căsătorie, documentele care explică imposibilitatea actuală, actele bunului sau contului, dovada necesității operațiunii și eventualele procuri ori hotărâri de ocrotire existente. Lista trebuie adaptată situației; art. 315 nu impune tuturor cererilor aceeași expertiză medicală. [20] [21] [2] [25]
Instanța stabilește taxa datorată. Pentru cererile neevaluabile în bani din materia raporturilor de familie care nu sunt scutite, art. 15 lit. e) din OUG nr. 80/2013 prevede 20 lei. Verifică încadrarea și scutirile în dosarul concret; scutirea care menționează mandatul de ocrotire nu trebuie confundată automat cu mandatul matrimonial din art. 315. [47] [46] [48] [45]
Cum se judecă cererea
Când urmărești obținerea autorizării fără stabilirea unui drept potrivnic altei persoane, cererea intră în cadrul procedurii necontencioase. Dacă însuși cuprinsul cererii ori obiecțiile persoanelor interesate îi dau caracter contencios, instanța o respinge în această procedură. Un litigiu real asupra drepturilor nu poate fi soluționat doar prin prezentarea lui ca solicitare de mandat. [22] [23]
Judecata se desfășoară în camera de consiliu. Dacă legea nu impune citarea, instanța apreciază dacă judecă cu sau fără citare; poate dispune măsuri utile și poate asculta persoanele ale căror interese sunt afectate. Soluția se pronunță prin încheiere, ținând seama de toate împrejurările de fapt și de drept. Nu presupune că autorizarea se acordă automat după depunerea certificatului medical. [24] [25] [26]
Încheierea de admitere este executorie. Citește dispozitivul înainte de orice operațiune: el trebuie să îți permită actul respectiv și să precizeze condițiile și durata. Actul încheiat în numele soțului produce efecte direct pentru acesta numai în limitele împuternicirii. [27] [1] [14]
Cum contest soluția și cum calculez termenul
Încheierea care soluționează cererea este supusă numai apelului, potrivit art. 534 alin. (2) CPC în forma modificată în 2017. Termenul este de 30 de zile: pentru cei prezenți la ultima ședință curge de la pronunțare, iar pentru cei absenți, de la comunicare. Apelul se depune la instanța care a dat încheierea. [28] [29] [58] [30] [32]
Și persoana interesată care nu a fost citată poate face apel. Pentru aceasta, art. 534 alin. (4) raportează termenul la data când a aflat despre încheiere și prevede limita de un an de la pronunțare. Dacă termenul de declarare a apelului începe înaintea comunicării, motivarea are un termen separat de aceeași durată, calculat de la comunicare. Păstrează dovezile comunicării și ale luării la cunoștință. [31] [33] [29]
La calculul celor 30 de zile nu intră ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. Depunerea la registratură ține seama de programul legal, iar trimiterea prin poștă recomandată, curier, fax sau e-mail beneficiază de regulile art. 183; păstrează dovada depunerii ori a primirii de către instanță, după caz. [34] [35] [37] [38] [39]
Depășirea termenului atrage, de regulă, decăderea. Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea actului omis odată cu cererea de repunere; pentru apel, intervalul este de 30 de zile de la încetarea împiedicării, conform regulii speciale pentru căile de atac din art. 186 alin. (2). [40] [41] [42] [29]
Când încetează mandatul și când trebuie analizată o altă măsură
Mandatul încetează când soțul își poate manifesta din nou voința sau când i se numește un tutore ori, după caz, un curator, pe lângă celelalte cauze prevăzute de lege. Respectă și perioada stabilită de judecător. Nu continua să folosești hotărârea doar pentru că banca sau celălalt contractant deține deja o copie. [3] [1]
Pentru deteriorarea facultăților mintale, consilierea judiciară și tutela specială au condiții proprii, stabilite pe baza evaluărilor cerute de lege și a nevoii concrete de sprijin. Articolul 104 alin. (5) cere verificarea suficienței altor soluții de protecție, între care aplicarea regulilor privind drepturile și obligațiile soților. O nevoie de reprezentare patrimonială punctuală nu permite presupunerea automată că este necesară tutela specială. [43] [44]
Curatela poate fi relevantă, între altele, când o persoană capabilă nu își poate administra bunurile ori apăra corespunzător interesele din cauza bătrâneții, bolii sau unei infirmități fizice și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant. Ea nu afectează capacitatea persoanei. Poate fi cerută și de soț, iar consimțământul persoanei reprezentate este necesar, în afara cazurilor în care nu poate fi dat. Alegerea dintre această măsură și mandatul matrimonial trebuie raportată la nevoia și actele concrete. [54] [55] [56] [57] [2]
Mandatul de ocrotire este, la rândul său, o instituție distinctă: poate fi încheiat în condițiile art. 166 alin. (2) pentru situația în care persoana nu s-ar mai putea îngriji singură ori nu și-ar mai putea administra bunurile. Dacă există un asemenea mandat sau o măsură de ocrotire, prezintă documentele instanței; verificarea lor este necesară pentru alegerea cererii și evitarea suprapunerii reprezentării. [45] [3] [2]
Regula pentru căsătoriile mai vechi
Articolul 315 alin. (1) poate fi aplicat și căsătoriilor încheiate înainte de 1 octombrie 2011, dacă imposibilitatea de manifestare a voinței a intervenit ori s-a menținut după acea dată. Contează, așadar, și cronologia imposibilității, nu numai data căsătoriei. Pentru cererile noi, regulile procedurale se verifică după legea aplicabilă la pornirea procesului. [49] [50] [51]
Termene și repere procedurale
- De când începe
- Cum se aplică
- Consecințe
Depășirea termenului atrage decăderea din dreptul de a face apel, iar apelul făcut peste termen este lovit de nulitate, în condițiile art. 185 alin. (1). [40]
Nu înlocuiește obligația declarării apelului în termenul pornit de la pronunțare, atunci când art. 534 alin. (3) o impune. [30]
- Cum se aplică
Se formulează cererea de repunere și se îndeplinește actul omis în același interval; pentru căile de atac durata este cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. [42]
Repunerea în termen necesită dovada motivelor temeinic justificate; nu operează de drept. [41]
Lista de pași
De reținut
Arată cele 5 idei principale ale ghidului
Pregătirea actului concret și a dovezilor imposibilității
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 315 alin. (1)(1) În cazul în care unul dintre soți se află în imposibilitate de a-și manifesta voința, celălalt soț poate cere instanței de tutelă încuviințarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotărârea pronunțată se stabilesc condițiile, limitele și perioada de valabilitate a acestui mandat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 315 alin. (1)(1) În cazul în care unul dintre soți se află în imposibilitate de a-și manifesta voința, celălalt soț poate cere instanței de tutelă încuviințarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotărârea pronunțată se stabilesc condițiile, limitele și perioada de valabilitate a acestui mandat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 315 alin. (2)(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, mandatul încetează atunci când soțul reprezentat nu se mai află în situația prevăzută la alin. (1) sau când este numit un tutore ori, după caz, un curator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 314Un soț poate să dea mandat celuilalt soț să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 322 alin. (3)(3) În cazul în care consimțământul este refuzat fără un motiv legitim, celălalt soț poate să sesizeze instanța de tutelă, pentru ca aceasta să autorizeze încheierea actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 316 alin. (1)(1) În mod excepțional, dacă unul dintre soți încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celălalt soț poate cere instanței de tutelă ca, pentru o durată determinată, dreptul de a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimțământul său expres. Durata acestei măsuri poate fi prelungită, fără însă a se depăși în total 2 ani. Hotărârea de încuviințare a măsurii se comunică în vederea efectuării formalităților de publicitate imobiliară sau mobiliară, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 345 alin. (2)(2) De asemenea, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 317 alin. (3)(3) În raport cu instituția de credit, soțul titular al contului are, chiar și după desfacerea sau încetarea căsătoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dacă prin hotărâre judecătorească executorie nu s-a decis altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 315 alin. (3)(3) Dispozițiile art. 346 și 347 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 346 alin. (1)(1) Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 347 alin. (1)(1) Actul încheiat fără consimțământul expres al celuilalt soț, atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 322 alin. (1)(1) Fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1296Contractul încheiat de reprezentant, în limitele împuternicirii, în numele reprezentatului produce efecte direct între reprezentat și cealaltă parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1303Contractul încheiat de un reprezentant aflat în conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului, atunci când conflictul era cunoscut sau trebuia să fie cunoscut de contractant la data încheierii contractului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1304 alin. (1)(1) Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuși, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu excepția cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (2)(2) În cazul cererilor privind autorizarea de către instanța de tutelă și de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită privește un imobil, este, de asemenea, competentă și instanța în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanța de tutelă și de familie care a pronunțat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanței de tutelă și de familie în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința cel ocrotit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (1)(1) Cererea va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul celui care o face şi, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanţei, obiectul, motivarea acesteia şi semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (2)(2) Ea va fi însoţită de înscrisurile pe care se sprijină.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527Cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizaţiilor judecătoreşti sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispoziţiilor prezentei cărţi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531Dacă cererea, prin însuşi cuprinsul ei ori prin obiecţiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanţa o va respinge.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (1)(1) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului şi a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune. În caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanţei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (2)(2) Instanţa poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum şi pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 533Instanţa se pronunţă prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (1)(1) Încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. unic pct. 1, textul nou: alin. (2)(2) Încheierea prin care se soluţionează cererea este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă. ... ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (3)(3) Termenul de apel va curge de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (4)(4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)(1) Apelul şi, când este cazul, motivele de apel se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (5)(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 33. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. I pct. 24 text nou art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.................................................................................................
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. I pct. 24 text nou art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (1)(1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 12, textul nou: alin. (5)(5) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea măsurii asistenței pentru încheierea actelor juridice, aplicarea regulilor de drept comun în materia reprezentării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților sau încuviințarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 24 text nou art. 166 alin. (2)(2) Persoana care are capacitatea deplină de exercițiu sau persoana care beneficiază de consiliere judiciară poate să încheie un mandat de ocrotire pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească singură de persoana sa ori să își administreze bunurile. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. e)e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1)(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. e)e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28Dispozițiile art. 315 alin. (1) din Codul civil sunt aplicabile și în cazul căsătoriilor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, dacă imposibilitatea unuia dintre soți de a-și manifesta voința intervine sau se menține și după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (3)(3) Cerinţele de la alin. (1) lit. b) şi e) şi cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la alin. (1) lit. c) şi d), sub sancţiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condiţiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 178 lit. a)a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181În cazurile prevăzute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacității celui pe care curatorul îl reprezintă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmează a fi reprezentat, a soțului său, a rudelor sau a celor prevăzuți la art. 111.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Curatela nu se poate institui decât cu consimțământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi dat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 536 alin. (1)(1) Dispoziţiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispoziţiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
Textul în documentul-sursă ↗