⌕Meniu

Actul de identitate al copilului care locuiește în fapt la alt părinte

Dacă minorul locuiește statornic la tine, iar părintele la care instanța a stabilit locuința nu a fost identificat, normele permit un referat al serviciului public de asistență socială (SPAS) care certifică ambele împrejurări, în locul consimțământului imposibil de obținut. Dacă acel părinte a decedat, traseul este diferit: părintele supraviețuitor exercită singur autoritatea, iar dosarul trebuie să lămurească decesul, calitatea solicitantului și domiciliul copilului. Regulile pentru cartea electronică de identitate (CEI) opțională a copilului mai mic trebuie verificate separat. [1] [12] [14] [16] [9] [10]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
9 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Procedura potrivită vârstei și documentului
  3. 03Părintele din hotărâre nu poate fi găsit: referatul SPAS
  4. 04Absența, acordul și refuzul sunt situații diferite
  5. 05După decesul părintelui la care era stabilită locuința
  6. 06Documentele care lămuresc situația concretă
  7. 07Dacă dosarul rămâne blocat
  8. 08Depunerea cererii și ridicarea actului
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Minori cetățeni români care solicită acte de identitate în România.

  • Locuire statornică la alt părinte decât cel indicat în hotărâre, când părintele indicat nu a fost identificat.

  • Cereri după decesul părintelui la care era stabilită locuința.

✕ NU ACOPERĂ

  • Pașapoarte și autorizarea călătoriilor în străinătate.

  • Recunoașterea hotărârilor străine și transcrierea deceselor înregistrate în străinătate.

  • Procedura completă de tutelă, plasament ori modificare a măsurilor familiale.

Procedura potrivită vârstei și documentului

Pentru minorul între 14 și 18 ani, cererea se depune de minor, însoțit de unul dintre părinți sau de reprezentantul legal. Prezența unui singur părinte la ghișeu nu rezolvă însă, prin ea însăși, diferența dintre domiciliul cerut și locuința stabilită prin hotărâre. Pentru această diferență se aplică regulile speciale de mai jos. [5] [2]

Cererea pentru CEI poate fi soluționată de orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor. Pentru prima carte de identitate simplă (CIS), îndrumarea Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) indică serviciul de la domiciliu. Formularul CEI se completează electronic de funcționar; verifică datele înainte de semnare. [6] [7] [32]

DGEP permite depunerea cererii pentru prima CEI de la 14 ani începând cu vârsta de 13 ani și 11 luni. Pentru CEI opțională a copilului mai mic, există o regulă distinctă: solicitarea ambilor părinți, cu excepțiile expres prevăzute, între care părintele supraviețuitor. Dacă părinții nu se înțeleg asupra acordului sau unul nu își poate exprima voința, legea cere o hotărâre judecătorească definitivă. Referatul privind domiciliul nu rezolvă singur această cerință separată. CIS nu se eliberează sub 14 ani. [8] [9] [10] [36] [35]

Părintele din hotărâre nu poate fi găsit: referatul SPAS

Există o soluție administrativă expresă pentru copilul care locuiește statornic la celălalt părinte, deși hotărârea îi stabilește locuința la un părinte care nu a fost identificat. Articolul 51 alineatul (8) din normele aprobate prin HG nr. 295/2021 permite prezentarea unui referat al serviciului public de asistență socială (SPAS) în locul declarației de consimțământ care nu poate fi obținută din această cauză. Nu este prevăzută, pentru această excepție, condiția obținerii în prealabil a unei noi hotărâri privind locuința. [1] [11]

Adresează-te SPAS din cadrul primăriei pe raza căreia ai domiciliul, dacă ești părintele la care copilul locuiește. Solicită referatul pentru dosarul actului de identitate și indică articolul 51 alineatul (8). Referatul trebuie să certifice ambele împrejurări: părintele indicat de instanță nu a fost identificat și copilul locuiește statornic la celălalt părinte. O simplă mențiune că nu ai obținut semnătura nu exprimă aceste două constatări. [1] [25]

Pentru verificări, pregătește hotărârea existentă, datele cunoscute despre celălalt părinte, o cronologie a locuirii copilului și documentele utile pe care le ai, de exemplu cele privind școala. Acestea sunt recomandări practice pentru explicarea situației; alineatul (8) nu stabilește o listă națională închisă a probelor cerute de SPAS. Adeverința școlară ori declarația ta nu înlocuiește referatul cerut de normă. După întocmire, prezintă referatul serviciului de evidență a persoanelor împreună cu documentele dosarului. [25] [1]

Referatul servește procedurii actului de identitate. Nu este o hotărâre care modifică toate măsurile privind copilul ori care înlătură autoritatea părintească a celuilalt părinte. [11] [26]

Absența, acordul și refuzul sunt situații diferite

Dacă ambii părinți exercită autoritatea, au domicilii diferite și copilul locuiește statornic cu unul, regula este semnarea cererii de către părintele la care minorul are domiciliul, fără semnătura celuilalt. Dacă însă instanța a stabilit locuința la celălalt părinte, se cere declarația acestuia că acceptă înscrierea domiciliului la adresa unde copilul locuiește statornic. [4] [2]

Părintele care este de acord poate da declarația la ghișeu. Dacă nu se poate prezenta, declarația se autentifică la notarul public român, la misiunea diplomatică a României din statul unde se află ori la autoritățile străine competente; pentru ultima variantă, se prezintă tradusă și legalizată potrivit normelor în vigoare. Așadar, simplul fapt că părintele este plecat nu impune folosirea excepției pentru părintele neidentificat. [3] [11]

Un părinte identificat care refuză acordul nu se confundă cu părintele neidentificat certificat în referatul SPAS. Când există un conflict real asupra locuinței sau exercitării drepturilor, acesta poate necesita soluția instanței, potrivit interesului superior al copilului. [11] [29]

După decesul părintelui la care era stabilită locuința

Părintele supraviețuitor exercită singur autoritatea părintească, potrivit articolului 507 alineatul (1) din Codul civil. Prin urmare, dacă poți exercita legal drepturile părintești și nu există o măsură distinctă incompatibilă, nu este necesară o nouă hotărâre numai pentru a-ți atribui această autoritate după deces. Existența vechii hotărâri care stabilea locuința la părintele decedat nu justifică solicitarea consimțământului acestuia. Această concluzie rezultă din efectul legal al decesului asupra exercitării autorității. [12] [13]

Mergi cu copilul la serviciul competent și explică faptul că soliciți documentul în calitate de părinte supraviețuitor. Pregătește certificatul de deces pentru dovedirea împrejurării, actul tău de identitate, documentele privind copilul și hotărârea anterioară, pentru lămurirea diferenței dintre evidențe și situația actuală. Actele de stare civilă dovedesc decesul; domiciliul minorului și dovada adresei se verifică potrivit regulilor speciale privind evidența persoanelor. Această pregătire a documentelor nu înseamnă că toate trebuie depuse din nou dacă datele sunt disponibile electronic. [5] [14] [38] [16] [17] [40]

Dacă nu deții certificatul de deces, acesta se poate elibera membrilor familiei și persoanelor îndreptățite; alte persoane trebuie să justifice un interes legitim și să obțină aprobarea prevăzută de lege. Prezintă calitatea în care îl soliciți. Faptul că părinții erau divorțați nu trebuie prezentat ca o calitate de soț supraviețuitor. [15]

Pentru o CEI opțională înainte de 14 ani, părintele supraviețuitor este prevăzut expres între persoanele care o pot solicita. Dacă minorul este îngrijit de un bunic sau de o altă rudă, verifică titlul în baza căruia acea persoană poate acționa: simpla îngrijire de fapt nu este, în sine, calitatea de reprezentant legal. Pentru copilul aflat sub o măsură de protecție specială există însoțitorii expres prevăzuți de lege. [9] [43] [33]

Documentele care lămuresc situația concretă

În instrucțiunile DGEP pentru prima CEI, documentul de bază indicat este actul de identitate al părintelui sau reprezentantului legal, în original, care servește și pentru dovada domiciliului. Datele pot fi preluate din sistemele informatice ori, după caz, din documentele originale prezentate. [18] [17]

Pentru cazul tău, verifică în special:

  • Identitatea și starea civilă: dacă au intervenit modificări în datele minorului sau ale părinților, DGEP cere documentele originale corespunzătoare, inclusiv certificatul de naștere și, pentru părinții divorțați, certificatul de divorț cu acordul parental ori hotărârea definitivă. [19] [39] [20]
  • Titlul privind locuința: hotărârea sau acordul parental trebuie să permită identificarea măsurilor relevante. Normele prevăd copierea în extras a părților relevante din documentele de divorț. [40] [21]
  • Motivul diferenței față de titlu: declarația de consimțământ, referatul SPAS cu cele două constatări sau dovada decesului, după situație. Aceste variante au temeiuri distincte. [2] [1] [12] [14]
  • Adresa și plata: actul părintelui/reprezentantului legal sau actul de încredințare, însoțit după caz de actele locative prevăzute de lege; dovada plății când aceasta este datorată. Verifică regimul documentului ales, deoarece îndrumarea pentru prima CEI prevede gratuitate condiționată de fonduri. [16] [41] [42]

Dacă nu ai certificatul ori hotărârea de divorț, normele permit dovedirea statutului civil și, după caz, a numelui prin certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiuni. Această alternativă are obiectul limitat indicat de text: nu dovedește automat orice măsură privind locuința copilului. [22] [2]

Dacă dosarul rămâne blocat

Cere serviciului să indice concret ce document sau ce împrejurare trebuie lămurită. Pentru lipsa unor documente necesare, legea prevede și cartea de identitate provizorie; solicitantul prezintă documentele pe care le deține. Această posibilitate trebuie discutată pentru cazul concret: normele au reguli proprii privind domiciliul înscris, inclusiv verificarea adresei, astfel încât nu trebuie presupus că documentul provizoriu va prelua automat noua adresă dorită. [23] [24] [37]

Dacă problema este schimbarea măsurilor stabilite la divorț, articolul 403 din Codul civil permite modificarea lor pentru schimbarea împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinți și a celorlalte persoane sau instituții enumerate de lege. Cererile adresate instanței de tutelă sunt, de regulă, de competența judecătoriei de la domiciliul sau reședința copilului. Această cale privește măsurile familiale; nu este o condiție generală adăugată referatului SPAS prevăzut pentru părintele neidentificat. [26] [27] [28] [11]

Depunerea cererii și ridicarea actului

La împlinirea vârstei de 14 ani, solicitarea actului de identitate este obligatorie în termen de 15 zile de la împlinirea acestei vârste. Reperul este aniversarea copilului, nu data la care ai reușit să obții acordul sau referatul. Este un termen pentru solicitare, nu promisiunea că documentul va fi emis în 15 zile. Nerespectarea obligației este prevăzută drept contravenție. Începe clarificarea situației înaintea aniversării și folosește, pentru prima CEI, posibilitatea depunerii de la 13 ani și 11 luni. [30] [31] [8]

Regulile generale din Codul civil calculează termenul pe zile fără prima și ultima zi. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act de îndeplinit la ghișeu, contează însă încheierea programului normal de lucru. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare, cu respectarea programului pentru depunere. [44] [45] [46] [47] [48]

Păstrează dovada înregistrării și data de ridicare comunicată de serviciu. Documentul emis pentru minorul între 14 și 18 ani poate fi ridicat de titular sau de persoana care l-a însoțit la depunere. [34]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea actului de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani
Interval

15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani. [30]

De când începe

Împlinirea vârstei de 14 ani de către minorul cetățean român. [30]

Cum se aplică

Reperul legal este împlinirea vârstei de 14 ani. Conform regulilor generale ale Codului civil, nu se includ prima și ultima zi; împlinirea este la ora 24 a ultimei zile, iar pentru depunerea la ghișeu, la încheierea programului normal de lucru. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare, cu respectarea programului pentru depunere. [30] [44] [45] [46] [47] [48]

Consecințe

Nerespectarea obligației este calificată drept contravenție de OUG nr. 97/2005. [31]

[30][44][45][46][47][48][9][10][8][31]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Procedura CEI opționale pentru copilul mai mic este distinctă și are propriile reguli de acord. [9] [10]

  • Găsirea părintelui ori obținerea referatului nu este momentul de început indicat de articolul 12 alineatul (2); începe aceste demersuri din timp. [30]

  • Pentru prima CEI, DGEP permite depunerea începând cu 13 ani și 11 luni. [8]

Lista de pași

  • Verifică vârsta și dacă soliciți prima CEI de la 14 ani, CIS ori CEI opțională pentru copilul mai mic; regulile de acord nu sunt identice. [8] [9] [10] [35]

  • Citește măsura privind locuința din hotărârea existentă și compar-o cu adresa unde copilul locuiește statornic. [2]

  • Pentru părintele neidentificat, cere SPAS al primăriei domiciliului tău referatul care certifică atât neidentificarea, cât și locuirea statornică a copilului la tine. [1]

  • După deces, pregătește dovada decesului și documentele privind calitatea ta și domiciliul copilului. [12] [14] [16]

  • Pregătește originalele relevante pentru schimbările de stare civilă și măsurile privind copilul; datele disponibile electronic pot fi preluate din sisteme. [17] [19] [20]

  • Depune cererea împreună cu minorul, în condițiile vârstei sale, și păstrează dovada înregistrării. [5] [30]

Întrebări frecvente

Trebuie să obțin o nouă hotărâre dacă părintele din hotărâre nu poate fi găsit?

Pentru situația prevăzută de articolul 51 alineatul (8), normele permit referatul SPAS care certifică neidentificarea părintelui și locuirea statornică la celălalt părinte. Nu adaugă condiția unei noi hotărâri înainte de folosirea acestui document. O simplă imposibilitate de a obține semnătura nu dovedește însă singură condițiile excepției. [1] [11]

Ajunge o adeverință de la școală că minorul locuiește cu mine?

O asemenea adeverință poate ajuta la prezentarea situației, dar documentul alternativ prevăzut expres este referatul SPAS, cu cele două constatări cerute de normă. Nu îl înlocuiește declarația ta sau un înscris școlar. [25]

După deces, trebuie să cer instanței autoritate părintească exclusivă?

Nu numai pentru efectul decesului: articolul 507 alineatul (1) prevede că celălalt părinte exercită singur autoritatea. Concluzia presupune că părintele supraviețuitor poate exercita legal drepturile și că nu există o măsură distinctă incompatibilă. Dovada decesului și documentele de identitate/domiciliu trebuie totuși lămurite în dosar. [12] [13] [14] [16]

Pot ridica eu actul după ce am însoțit copilul la depunere?

Da. Pentru documentul emis minorului între 14 și 18 ani în condițiile legii, ridicarea se poate face de titular sau de persoana care l-a însoțit la depunerea cererii. [34]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului

  • Referatul SPAS poate suplini declarația în situația exactă a părintelui neidentificat, dacă certifică și locuirea statornică la celălalt părinte. [1]

  • Refuzul exprimat de un părinte identificat nu este, prin el însuși, neidentificarea cerută de excepție. [11]

  • În cazul decesului unuia dintre părinți, celălalt exercită singur autoritatea părintească; nu este necesară o nouă atribuire judiciară doar pentru acest efect, sub rezerva situației sale juridice concrete. [12] [13]

  • Autoritatea părintească și dovada domiciliului/documentelor trebuie verificate împreună în procedura actului de identitate. [12] [16] [17]

  • Minorul între 14 și 18 ani depune cererea însoțit de un părinte ori reprezentant legal, cu regula distinctă pentru măsuri de protecție specială. [5] [33]

  • CEI opțională sub 14 ani are reguli speciale de acord; părintele supraviețuitor este prevăzut expres, iar neînțelegerea sau imposibilitatea exprimării voinței cere hotărârea definitivă indicată de lege. [9] [10]

  • Solicitarea este obligatorie în 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, iar nerespectarea este prevăzută drept contravenție. [30] [31]

  • Schimbarea împrejurărilor poate justifica cererea de modificare a măsurilor familiale; această cale nu înlocuiește automat excepția administrativă expresă. [26] [11]

Cum pregătesc dosarul potrivit situației copilului

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (8) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (8)
    (8) În situația în care declarația de consimțământ nu poate fi prezentată întrucât părintele la care instanța a hotărât că are locuința nu a fost identificat, se poate prezenta un referat întocmit de serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei pe raza căreia are domiciliul părintele la care locuiește minorul, prin care se certifică faptul că părintele în cauză nu a fost identificat, iar minorul locuiește statornic la celălalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (6) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (6)
    (6) Atunci când instanța a hotărât ca locuința minorului să fie la unul dintre părinți, iar minorul locuiește statornic la celălalt părinte, se solicită declarația de consimțământ a părintelui la care instanța a hotărât că are locuința, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscris domiciliul la adresa la care acesta locuiește statornic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (7) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (7)
    (7) Declarația prevăzută la alin. (6) poate fi dată la ghișeu, în fața personalului S.P.C.E.P. ori, după caz, în condițiile alin. (4), a celui consular, iar în situațiile în care părintele nu se poate prezenta la ghișeu, declarația trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (5) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (5)
    (5) Atunci când autoritatea părintească se exercită de ambii părinți, cu domicilii diferite, iar minorul locuiește în mod statornic cu unul dintre aceștia, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de către părintele la care minorul are domiciliul, nefiind necesară și semnătura celuilalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 14 alin. (8) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (8)
    (8) Minorul cu vârsta între 14-18 ani depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoțit de unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul său legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 14 alin. (1¹) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1¹)
    (1^1) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate se soluționează de către orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau de reședință al persoanei fizice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: DGEP — Eliberarea primei cărți de identitate simple la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, prezența minorului și însoțitorul · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, prezența minorului și însoțitorul
    La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelorde la locul de domiciliu, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului deidentitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, cererea de la 13 ani și 11 luni · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, cererea de la 13 ani și 11 luni
    IMPORTANT: Cererea pentru eliberarea C.E.I la împlinirea vârstei de 14 ani se poate depune începând cu vârsta de 13 ani și 11 luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 12¹ alin. (1) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12¹ alin. (1)
    (1) Opțional, începând cu data realizării condițiilor tehnice, se poate elibera carte electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea ambilor părinți, a reprezentatului legal, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau, după caz, în temeiul unei ordonanțe președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui furnizor privat acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 12¹ alin. (3) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12¹ alin. (3)
    (3) În situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cartea electronică de identitate se eliberează în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (8) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (8)
    (8) În situația în care declarația de consimțământ nu poate fi prezentată întrucât părintele la care instanța a hotărât că are locuința nu a fost identificat, se poate prezenta un referat întocmit de serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei pe raza căreia are domiciliul părintele la care locuiește minorul, prin care se certifică faptul că părintele în cauză nu a fost identificat, iar minorul locuiește statornic la celălalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1)
    (1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1)
    (1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 1 · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statului și al persoanei de către ofițerii de stare civilă și servesc la cunoașterea numărului și structurii populației, a situației demografice, la apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 10 alin. (1) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1)
    (1) Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate/extrase multilingve de naștere și de căsătorie titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar certificatele/extrasele multilingve de deces, membrilor familiei, persoanelor îndreptățite ori, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale care a înregistrat decesul, altor persoane care justifică un interes legitim. Certificatele de stare civilă/Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se pot elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială, precum și avocaților împuterniciți de către titulari, de către reprezentanții legali ai acestora sau, în cazul certificatului/extrasului multilingv de deces, de către persoanele îndreptățite ori membrii familiei, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat , adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011 , cu modificările și completările ulterioare. În certificatele/extrasele multilingve de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de noblețe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 28 alin. (1) lit. e) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 28 alin. (1) lit. e)
    e) actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului său legal ori actul de încredințare, însoțit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a), b) și d), în cazul minorilor care solicită eliberarea unui act de identitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 15 alin. (3) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (3)
    (3) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, datele solicitantului actului de identitate sau dovezii de reședință se preiau din sisteme informatice în condițiile prevăzute la art. 9 sau, după caz, din documentele prezentate în original care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a prenumelui, datei de naștere, statutului civil, cetățeniei române, a domiciliului sau reședinței, în vederea constituirii sau actualizării mapei electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, Documente necesare, actul părintelui · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, Documente necesare, actul părintelui
    - actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, original, document cu care se realizează și dovada adresei de domiciliu;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, schimbarea datelor de stare civilă, teza introductivă · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, schimbarea datelor de stare civilă, teza introductivă
    !!!! Atenție: În situația în care au intervenit modificări în datele de stare civilă ale minorului sau ale părinților, solicitantul trebuie să prezinte în original:
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, schimbarea datelor, divorțul și acordul/hotărârea · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, schimbarea datelor, divorțul și acordul/hotărârea
    - certificatul de divorț însoțit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/ irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (2)
    (2) Copia certificatului de divorț prevăzută la alin. (1) lit. c) însoțit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă se realizează în extras, doar pentru părțile care privesc aspectele relevante pentru îndeplinirea scopului prevăzut la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (3)
    (3) În cazul în care părintele nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorț, dovada statutului civil și, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiuni pe care acesta le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate al minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 20 alin. (1) lit. a) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1) lit. a)
    a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de identitate, a cărții de identitate simple sau a cărții electronice de identitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 70 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (2)
    (2) Pentru obținerea unei cărți de identitate provizorii în una dintre situațiile prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicitantul trebuie să prezinte documentele pe care le deține din categoria celor cu care poate face dovada numelui, statutului civil, cetățeniei române, a adresei de domiciliu, precum și cel privind achitarea contravalorii cărții de identitate provizorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (8) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (8)
    (8) În situația în care declarația de consimțământ nu poate fi prezentată întrucât părintele la care instanța a hotărât că are locuința nu a fost identificat, se poate prezenta un referat întocmit de serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei pe raza căreia are domiciliul părintele la care locuiește minorul, prin care se certifică faptul că părintele în cauză nu a fost identificat, iar minorul locuiește statornic la celălalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 403
    În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (8)
    (8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 12 alin. (2) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12 alin. (2)
    (2) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei prevăzute la alin. (1), cetățenii români sunt obligați să solicite eliberarea actului de identitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 43 lit. b) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43 lit. b)
    b) nerespectarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) și (2^1), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (2), art. 39 și 40, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, completarea și locul depunerii cererii · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, completarea și locul depunerii cererii
    Cererea pentru eliberarea actului de identitate se completează în format electronic de către funcționarul de evidență și se poate depune la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor (S.P.C.L.E.P.).
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 14 alin. (9) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (9)
    (9) Minorul cu vârsta între 14-18 ani, pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoțit de o persoană desemnată din cadrul serviciului social public sau al unui furnizor privat acreditat ori de persoana căreia i-a fost dat în plasament copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 14 alin. (10) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (10)
    (10) Documentul emis potrivit alin. (8) și (9) poate fi ridicat personal de către titular sau de către persoana care l-a însoțit la depunerea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 12¹ alin. (4) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12¹ alin. (4)
    (4) Nu se eliberează carte de identitate simplă persoanelor care nu au împlinit vârsta de 14 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 12¹ alin. (3) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 12¹ alin. (3)
    (3) În situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cartea electronică de identitate se eliberează în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 70 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (3)
    (3) În situația persoanelor care locuiesc într-un imobil cu destinație de locuință și nu pot prezenta documentul cu care să facă dovada adresei de domiciliu, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie adresa ultimului domiciliu cu care solicitantul figurează înregistrat în R.N.E.P. la data depunerii cererii, dacă în urma verificărilor efectuate în teren de către lucrătorii poliției se constată că locuiesc efectiv la adresă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 27 alin. (2) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 alin. (2)
    (2) Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, schimbarea datelor, certificatul de naștere · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, schimbarea datelor, certificatul de naștere
    - certificatul de naștere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (1) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (1) lit. c)
    c) certificatul de căsătorie al părinților ori certificatul de divorț însoțit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă, după caz, în situația în care părinții sunt divorțați, original și copie; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 295/2021Normă · art. 51 alin. (1) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 51 alin. (1) lit. d)
    d) documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: DGEP — Eliberarea primei cărți electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 aniGhid oficial · p. 1, Costuri, prima CEI · forma din 15 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    p. 1, Costuri, prima CEI
    - în prezent, eliberarea primei C.E.I. începând cu vârsta de 13 ani și 11 luni este gratuită. După epuizarea fondurilor, contravaloarea C.E.I. va fi de 70 de lei, care se va plăti la ghișeele unităților CEC Bank sau la automatele de plată Self Pay;
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor româniLege · art. 14 alin. (8) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (8)
    (8) Minorul cu vârsta între 14-18 ani depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoțit de unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul său legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2551 · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2551
    Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2553 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2553 alin. (1)
    (1) Când termenul se stabileşte pe zile, nu se ia în calcul prima şi ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2553 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2553 alin. (2)
    (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2553 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2553 alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-037 · https://divortpartaj.org/ghiduri/actul-de-identitate-al-copilului-care-locuieste-in-fapt-la-alt-parinte/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision