Audierea protejată a victimei și confidențialitatea în dosarul penal
Poți cere măsuri concrete de protecție și de adaptare a audierii în dosarul penal: spațiu potrivit, psiholog, înregistrare, persoană de sprijin, iar în condițiile legii, audiere la distanță, protejarea datelor de identitate și ședință nepublică. Explică riscul și efectele violenței, indică măsura necesară și cere ca solicitarea să fie soluționată de organul judiciar competent. Victimele violenței în relații apropiate și copiii sunt prezumate vulnerabile. Pseudonimul presupune o măsură dispusă în dosar; simpla cerere de confidențialitate nu îl înlocuiește. [21] [22] [11] [12] [32] [53]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 19 minute
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cui cer protecția și când
- 03Ce trebuie să conțină cererea
- 04Evaluarea individuală și sprijinul direcției de asistență socială
- 05Cum poate fi adaptată audierea
- 06Ce se schimbă când persoana vătămată este minoră
- 07Confidențialitate, publicare și identitate protejată
- 08Cum cer judecată nepublică și limitarea divulgării
- 09Evitarea reaudierilor și limitele dreptului la apărare
- 10Cum aflu ce s-a dispus și cum urmăresc măsura
- 11Formulare orientativă pentru solicitare
- 12Termene și repere
- 13Lista de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane vătămate și părți civile în dosare penale de violență, inclusiv violență în relații apropiate.
Copii victime; distincțiile față de copilul audiat ca martor sunt explicate separat.
Emiterea și executarea ordinului de protecție împotriva violenței domestice.
Contestarea clasării sau a altor acte penale, cu termenele lor proprii.
Admiterea în Programul de protecție a martorilor, schimbarea identității civile și relocarea în temeiul legii speciale.
Procedura de obținere a compensațiilor financiare și a voucherelor.
Cui cer protecția și când
În urmărirea penală, adresează cererea organului de cercetare penală sau procurorului care instrumentează dosarul. Pentru măsurile din art. 126 din Codul de procedură penală, competența de a dispune aparține procurorului. În judecată, cererea se adresează instanței care judecă dosarul. Măsurile pot fi luate și din oficiu; poți cere și tu aplicarea lor, personal sau cu ajutorul avocatului. [2] [5] [34] [42]
Formulează solicitarea cât mai devreme, ideal înaintea audierii pentru care ai nevoie de adaptări, și semnalează imediat un risc nou. Aceasta este o recomandare practică, nu un termen de decădere. Prima audiere după înregistrarea plângerii trebuie făcută de îndată sau, dacă nu este posibil, fără întârzieri nejustificate. Cere explicarea drepturilor într-un limbaj accesibil: obligația de informare există la primul organ judiciar și înaintea fiecărei audieri. [20] [71]
Legea prezumă vulnerabilitatea, între altele, pentru copii, victimele violenței în relații apropiate, ale violenței sexuale, persoanele dependente de autor și persoanele cu dizabilități. Această prezumție trebuie adusă în discuție la alegerea măsurilor potrivite; nu înseamnă că toate măsurile, inclusiv pseudonimul și distorsionarea, se aplică automat tuturor. [22] [21] [33]
Ce trebuie să conțină cererea
O cerere utilă descrie concret problema pe care trebuie să o rezolve autoritatea. Următoarea structură este o recomandare practică de organizare a solicitării, bazată pe necesitatea verificării riscului și a măsurilor cerute; nu reprezintă un formular obligatoriu. [29] [21] [34] [43]
- Identifică dosarul și audierea: numărul dosarului, organul judiciar, calitatea de persoană vătămată sau parte civilă și data audierii, dacă este cunoscută.
- Descrie riscul: amenințări, urmărire, presiuni pentru schimbarea declarației, accesul autorului la locuință, dependența față de el, efectele asupra copilului, frica de contact sau de divulgarea adresei.
- Leagă riscul de o măsură precisă: de exemplu, psiholog și încăpere adaptată pentru o audiere afectată de traumă; protejarea datelor și audiere la distanță pentru un risc de identificare ori represalii.
- Indică elementele existente: mesaje, sesizări anterioare, acte medicale, date despre intervenții, măsuri de protecție deja dispuse și instituția care a făcut evaluarea. Sunt exemple de elemente de sprijin, nu o listă cumulativă de acte obligatorii.
- Arată nevoile de comunicare și sprijin: interpret, persoana de încredere propusă, dificultățile de comunicare și existența avocatului. Dreptul la interpret gratuit se aplică atunci când nu înțelegi, nu te exprimi bine sau nu poți comunica în limba română. [6] [25]
Ca măsură de organizare, păstrează cererea și dovada depunerii și cere consemnarea solicitărilor făcute la audiere. Nu amâna semnalarea unui pericol până când ai toate documentele. Cere organului judiciar să solicite referatul de evaluare de la serviciul care l-a întocmit; legea prevede comunicarea lui la solicitarea organelor judiciare. [69]
Pentru informațiile despre stadiul urmăririi penale poți indica, la cererea expresă, o adresă din România, o adresă de e-mail sau mesagerie electronică. Spune dacă adresa actuală ori canalul de contact te expune unui risc și cere clarificarea modului de protejare. Alegerea unui canal de contact nu transformă, prin ea însăși, datele din dosar în date cu identitate protejată. [4] [35]
Evaluarea individuală și sprijinul direcției de asistență socială
Cere îndrumarea către serviciul pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Autoritățile care te informează trebuie să îți înmâneze un formular cu adresa serviciului din raza lor și atribuțiile acestuia. Pentru copiii victime ale violenței intervin compartimentele specializate de protecție a copilului, iar pentru violența în familie serviciile sunt asigurate de instituțiile specializate potrivit legii privind violența domestică. [59] [63] [60] [61]
Fiecare persoană identificată ca victimă este evaluată pentru stabilirea sprijinului adecvat. Contează tipul faptei, urmările fizice și psihice, caracteristicile personale, relația sau dependența față de autor, dificultățile de comunicare și celelalte împrejurări relevante. [64] [65] [87] [88] [89] [90] [91]
Referatul consemnează inclusiv nevoile specifice de protecție. Evaluarea trebuie făcută cât mai repede, pentru a reduce repetarea declarațiilor și a evaluărilor medicale, psihologice și sociale. Poți cere să te însoțească o persoană de încredere, dacă aceasta nu contravine intereselor tale. [68] [67] [66]
Serviciile de sprijin și protecție oferite de direcțiile generale sunt gratuite și se acordă la solicitarea victimei sau a familiei. Cererea se poate adresa direcției generale ori direct unui furnizor public sau privat, în condițiile legii. Pot include consiliere psihologică și pregătirea pentru participarea la proces; această informare și consiliere nu înlocuiesc asistența juridică a avocatului. Accesul la informare, sprijin, protecție și evaluare în temeiul Legii nr. 211/2004 nu este condiționat de depunerea unei plângeri penale. [72] [73] [74] [75] [58]
Evaluarea socială și decizia procesuală au funcții diferite: serviciul identifică nevoile și oferă sprijin; procurorul sau instanța dispune măsurile care țin de dosar. Dacă situația s-a schimbat, organul judiciar poate solicita un nou referat. Nu trebuie confundată obținerea referatului cu acordarea automată a unui pseudonim. [69] [70] [34] [42]
Cum poate fi adaptată audierea
Când existența unor nevoi specifice de protecție a fost stabilită în condițiile legii, organul judiciar dispune una sau mai multe adaptări, cu respectarea desfășurării procesului și a drepturilor și intereselor părților:
| Adaptare | Ce poți cere concret |
|---|---|
| Încăpere concepută sau adaptată audierii | Explică de ce spațiul obișnuit îți afectează participarea. [11] |
| Psiholog sau alt specialist în consilierea victimelor | Audiere prin intermediul ori în prezența specialistului. [12] |
| Aceeași persoană care audiază | Se aplică dacă este posibil și compatibil cu buna desfășurare a procesului și drepturile părților. [13] |
| Videoconferință din locul de cazare temporară de protecție | Această ipoteză este legată de locul unde beneficiezi de măsura cazării temporare; nu este un drept general la audiere de la orice adresă aleasă. [14] |
În urmărirea penală, cere expres înregistrarea audio sau audiovideo. Pentru persoana vătămată adultă, înregistrarea se face dacă organul o consideră necesară ori dacă ai cerut-o expres și este posibilă. Minorilor li se aplică regula mai puternică din secțiunea următoare. [10] [16]
Pentru audierea de către organele de cercetare penală, în cazurile enumerate de art. 111 alin. (7), inclusiv violența în familie prevăzută la art. 199 din Codul penal și infracțiunile sexuale indicate acolo, persoana care audiază trebuie să fie de același sex cu victima. Regula se aplică și în alte cazuri în care împrejurările faptei o fac necesară. Dacă respectarea ei nu este posibilă, legea permite o persoană de alt sex în condițiile textului, cu acordul avocatului și al psihologului sau al specialistului. Regula nu înseamnă alegerea liberă a unui anumit polițist și nu este formulată pentru orice judecător sau procuror. [15]
Poți cere să te însoțească reprezentantul legal și o altă persoană desemnată de tine; îndepărtarea acestora presupune o decizie motivată a organului judiciar. Însoțitorul nu substituie avocatul sau psihologul cerut de lege. Dacă apar semne vizibile de oboseală excesivă ori simptome de boală care împiedică participarea, audierea trebuie întreruptă și, după caz, trebuie asigurat consult medical. [25] [9]
Ce se schimbă când persoana vătămată este minoră
Pentru orice persoană vătămată minoră, înregistrarea audiovideo este obligatorie în toate cazurile. Dacă înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea audio rămâne obligatorie. Nu este corectă aplicarea regulii adultului, potrivit căreia înregistrarea depinde de o cerere expresă și de posibilitate. Dacă există motive pentru a considera victima minoră, dar vârsta nu poate fi stabilită, ea este prezumată minoră. [16] [26]
Pentru persoana vătămată „în vârstă de până la 14 ani”, audierea are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui, a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat copilul, precum și a unui psiholog stabilit de organul judiciar. Psihologul oferă consiliere pe toată durata procedurilor judiciare. [17]
Prezența unui părinte nu este potrivită în orice situație. Legea prevede înlocuirea însoțitorului atunci când acesta nu poate fi prezent, are în dosar una dintre calitățile enumerate de text — inclusiv suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă sau martor — ori există o suspiciune rezonabilă că poate influența declarația copilului. Audierea se face atunci cu un reprezentant al autorității tutelare sau o rudă cu capacitate deplină și cu psiholog, pe care îi stabilește organul judiciar. O regulă de înlocuire există și când audierea privește activitatea instituției care îngrijește copilul. Semnalează aceste împrejurări înainte de audiere. [18] [19]
Cere verificarea asistenței juridice obligatorii. Art. 93 alin. (4) o prevede pentru persoana vătămată lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate restrânsă și pentru victimele infracțiunilor enumerate, inclusiv cele de la art. 197 și 199 din Codul penal. În cazurile de asistență obligatorie există dreptul la desemnarea unui avocat din oficiu. [7] [8]
Dacă un copil este audiat ca martor, nu ca persoană vătămată, se verifică regulile proprii ale art. 124 și cele privind martorul vulnerabil. Audierea martorului minor trebuie să evite efectele negative asupra stării sale psihice. Calitatea procesuală contează; regulile art. 111 pentru victima minoră nu se aplică automat oricărui copil martor. [27] [28] [48]
Confidențialitate, publicare și identitate protejată
Solicită exact protecția de care ai nevoie. Termenii au efecte diferite:
| Măsură | Ce protejează și ce limită are |
|---|---|
| Confidențialitatea serviciilor de sprijin | Datele personale și informațiile despre viața privată și dificultățile victimei. Referatul poate fi comunicat organelor judiciare în condițiile legii. [62] [69] |
| Anonimizarea numelui pe portalul instanțelor | Pentru categoriile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 211/2004, numele victimelor și al reprezentanților legali se anonimizează în dosarele penale și în procesele civile izvorâte din infracțiune, inclusiv executarea silită. Este o obligație legală distinctă de acordarea pseudonimului. [81] |
| Confidențialitatea domiciliului sau reședinței | Art. 35³ prevede o mapă confidențială pentru citări și comunicări, anonimizarea actelor și un regim separat pentru probele care dezvăluie locuința. Nu este doar ascunderea adresei de publicul din sală. [82] [83] [84] |
| Ședință nepublică | Limitează accesul publicului; părțile, persoana vătămată, reprezentanții și avocații pot participa potrivit legii. [54] |
| Protecția datelor de identitate cu pseudonim | Se dispune în dosar, în condițiile legii, de procuror sau instanță; declarația se dă sub pseudonim. [32] [41] |
Verifică mai întâi protecția specială din Legea nr. 211/2004. Categoriile la care trimite art. 35³ includ, între altele, victimele infracțiunii de violență în familie prevăzute la art. 199 din Codul penal, ale relelor tratamente aplicate minorului, ale infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare vătămarea corporală și ale infracțiunilor sexuale enumerate la art. 14 alin. (1). Litera b) privește membrii de familie ai persoanelor decedate prin infracțiunile indicate acolo. Nu orice conflict între foști soți intră automat în această enumerare: contează fapta și încadrarea relevantă. [85] [86]
Pentru victimele vizate și membrii de familie ai acestora, citațiile, înștiințările, comunicările și dovezile procedurilor care implică domiciliul sau reședința se depun într-o mapă neaccesibilă părților și mass-mediei. Grefierul întocmește un proces-verbal pe baza căruia judecătorul verifică legalitatea citării sau comunicării. Organele judiciare și cele de executare anonimizează în actele procedurale adresa și orice alte date care ar identifica locuința victimei. Textul art. 35³ nu condiționează aceste obligații de dovedirea unei amenințări pentru acordarea statutului de martor amenințat. [82] [83]
Originalele probelor care conțin asemenea date se păstrează în condiții similare documentelor clasificate, nefiind accesibile părților sau mass-mediei; în dosar se depun copii cu datele locuinței anonimizate. Pentru solicitanții al căror acces nu este interzis, legea cere evidența accesului, dovedirea interesului și decizia persoanei competente. Acest text nu trebuie simplificat nici în „oricine din dosar vede adresa”, nici într-o interdicție nediferențiată pentru orice profesionist: cere aplicarea exactă a regimului special. Protejarea locuinței nu înseamnă că toate probele sau numele din dosar dispar pentru apărare. [84] [81]
Art. 113 permite folosirea corespunzătoare a măsurilor de protecție și pentru persoana vătămată ori partea civilă: când sunt îndeplinite condițiile privind martorul amenințat sau vulnerabil, pentru protecția vieții private ori a demnității sau pentru riscurile legate de eliberarea ori evadarea autorului. Dacă invoci amenințarea, arată fapte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că declarațiile sau datele furnizate pot pune în pericol viața, integritatea, libertatea, bunurile ori activitatea profesională a ta sau a unui membru de familie. Nu este necesar să reduci cererea doar la un pericol fizic, dar trebuie explicată legătura dintre situația ta și măsura solicitată. [21] [29]
În ipotezele art. 126 alin. (1) lit. c) și d), declarația nu cuprinde adresa reală sau datele de identitate; acestea sunt consemnate într-un registru special, accesibil numai organelor judiciare indicate de lege, în condiții de confidențialitate. Acest regim necesită măsura dispusă, nu doar scrierea cuvântului „confidențial” pe cerere. Din natura măsurii rezultă că pseudonimul nu șterge ceea ce autorul cunoaște deja despre tine și nu schimbă identitatea civilă. [35] [36]
Pentru evitarea prezenței fizice la audiere există mijloace audiovideo, cu vocea și imaginea distorsionate, când celelalte măsuri de protecție nu sunt suficiente. Alte măsuri sunt paza locuinței sau o locuință temporară și însoțirea în deplasări. Pentru martorul vulnerabil, legea prevede o selecție proprie de măsuri și arată că distorsionarea nu este obligatorie. Alegerea se face în raport cu riscul și calitatea procesuală, nu după o regulă unică pentru toate victimele. [33] [40] [30] [31] [49]
Cum cer judecată nepublică și limitarea divulgării
Regula este publicitatea ședinței, dar protecția vieții intime, a demnității și a minorilor poate justifica închiderea totală sau parțială a ședinței. Pentru persoana vătămată există și ipoteze formulate expres, pe care cererea trebuie să le identifice. [50] [51]
Dacă victima este minoră, în cauzele privind infracțiunile enumerate la art. 352 alin. (3¹), inclusiv rele tratamente aplicate minorului, violență în familie și infracțiunile sexuale indicate în text, întreaga ședință se declară nepublică din oficiu ori la solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului. Nu este o regulă limitată la minutele în care vorbește copilul. [52]
Indiferent de vârstă, la solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, întreaga ședință se declară nepublică dacă judecata publică ar putea afecta interesele de stat, morala, demnitatea sau viața intimă a unei persoane. Arată concret ce informații intime ar deveni publice și de ce există riscul. Separat, pentru persoana protejată pot fi dispuse măsuri de nepublicitate pe durata ascultării, prin aplicarea corespunzătoare a art. 127. [53] [39] [21]
Poți cere și interzicerea publicării sau difuzării unor texte, fotografii, desene ori imagini care dezvăluie identitatea participanților, în condițiile art. 352 alin. (9). Nu presupune că o ședință nepublică elimină automat orice informație de pe internet; solicitarea privind divulgarea trebuie formulată și analizată distinct. [57]
Nepublicitatea nu înlătură dreptul părților și al avocaților de a participa și de a consulta dosarul în condițiile legii. Participanții au obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute din judecata nepublică. Aceste drepturi generale de consultare se aplică împreună cu restricțiile speciale privind datele reale protejate prin Codul de procedură penală și mapa ori originalele privind locuința victimei, protejate de art. 35³ din Legea nr. 211/2004. [54] [55] [56] [35] [82] [84]
Evitarea reaudierilor și limitele dreptului la apărare
Codul de procedură penală permite reaudierea persoanei vătămate numai dacă este strict necesară pentru desfășurarea procesului penal. La o nouă chemare, indică declarația și înregistrarea anterioară, explică efectul repetării asupra ta și cere verificarea necesității și a adaptărilor pentru audierea nouă. Existența unei înregistrări nu permite promisiunea că nu va mai fi nevoie niciodată de o nouă audiere. [24] [10] [16]
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reconfirmat în hotărârea Casotta, C-24/26 PPU, din 23 aprilie 2026, că protecția europeană a victimei nu garantează limitarea la o singură audiere și că trebuie respectat dreptul la apărare. Cauza privea o cale extraordinară italiană împotriva unei condamnări în lipsă; nu stabilește o obligație generală de reaudiere și nu înlătură regula română a necesității stricte. [76] [77] [78] [24]
Audierea protejată poate permite întrebări din partea participanților și a avocaților. În procedura art. 129, organul judiciar trebuie să respingă întrebările care ar conduce la identificarea persoanei protejate. Protecția poate schimba modul în care se administrează declarația, păstrând posibilitatea apărării de a o verifica în condițiile legii. [47]
Cum aflu ce s-a dispus și cum urmăresc măsura
Pentru măsurile dispuse potrivit art. 126, procurorul emite o ordonanță motivată, păstrată confidențial. În procedura de judecată din art. 128, cererea se soluționează în camera de consiliu, fără participarea solicitantului, cu participarea obligatorie a procurorului. Instanța pronunță o încheiere motivată care nu este supusă căilor de atac. Nu presupune că orice refuz poate fi atacat printr-un apel separat. [36] [44] [45] [46]
Cere să ți se explice măsurile, conținutul lor și modul practic de organizare a audierii. Pentru situațiile de vulnerabilitate prezumată, legea prevede informarea asupra măsurilor și posibilitatea renunțării, care se consemnează în scris și se semnează, cu participarea reprezentantului legal dacă este cazul. [23]
Procurorul verifică la intervale rezonabile dacă temeiurile protecției se mențin. În regimul actual, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu în 15 zile de la primirea dosarului, iar instanța înainte de începerea cercetării judecătorești și înaintea fiecărei audieri a persoanei protejate potrivit textului, dispunând menținerea sau încetarea. Acest termen de 15 zile este pentru verificarea judecătorului, nu un termen în care victima trebuie să depună cererea inițială. [37] [38]
Regula acestei verificări se aplică în forma actuală a codului. Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 248/2019 a criticat vechea formulare care nu preciza suficient competența și procedura menținerii măsurilor după urmărirea penală; nu a desființat protecția persoanelor amenințate sau vulnerabile. Art. 126 alin. (6) a fost rescris în 2023. [92] [79] [80] [38]
Semnalează schimbările de risc și cere informații despre eliberarea sau evadarea autorului și despre măsurile relevante de protecție. Dreptul de a fi informat cu celeritate este prevăzut de art. 81 alin. (1) lit. a^1). Dacă vrei să contești un act al urmăririi penale, verifică procedura aplicabilă actului; căile împotriva clasării au un obiect diferit de cererea de audiere protejată. [3]
Formulare orientativă pentru solicitare
Poți organiza cererea astfel, completând numai ceea ce corespunde situației tale:
Către [organul judiciar], dosar nr. [număr]
În calitate de persoană vătămată/parte civilă, solicit evaluarea nevoilor mele de protecție și dispunerea măsurilor potrivite pentru audierea din [data, dacă este cunoscută].
Riscurile și dificultățile concrete sunt: [fapte, date, efecte și legătura cu participarea la dosar].
Solicit: [încăpere adaptată; psiholog/specialist; înregistrare; persoană de sprijin; măsuri de protecție a datelor; audiere la distanță; ședință nepublică — selectează și motivează fiecare].
Anexez/indic: [elementele disponibile]. Evaluarea a fost efectuată de [instituție]; solicit să fie cerut referatul, dacă este necesar.
Solicit să mi se explice măsurile dispuse și organizarea audierii. Semnalez următoarele riscuri legate de comunicare: [detalii relevante].
Data și semnătura.
Textul este o structură practică, nu un formular oficial și nici dovada că toate măsurile enumerate trebuie admise împreună. Organul competent stabilește măsurile pe baza condițiilor legale și a situației concrete. Pentru copil, adaugă vârsta, calitatea procesuală, eventualul conflict de interese al însoțitorului și cererile privind psihologul, înregistrarea și avocatul. [34] [42] [21] [69] [17] [18] [16] [7]
Termene și repere procedurale
- Interval
15 zile de la primirea dosarului de judecătorul de cameră preliminară; în judecată, înaintea cercetării judecătorești și înaintea fiecărei audieri în ipoteza textului. [38]
- De când începe
Primirea dosarului în camera preliminară, respectiv momentele procesuale indicate de art. 126 alin. (6). [38]
- Cum se aplică
Este o obligație de verificare din oficiu a judecătorului; cele 15 zile nu sunt termenul victimei pentru depunerea cererii de protecție. [38]
- Consecințe
Judecătorul sau instanța dispune prin încheiere menținerea ori încetarea, potrivit subzistenței temeiurilor. [38]
Lista de pași
Cere verificarea necesității unei noi audieri și adaptarea ei dacă este indispensabilă. [24]
Întrebări frecvente
Cum cer protecția identității și audiere adaptată în dosarul penal de violență?
Cere în dosarul penal măsuri distincte, potrivite riscului tău. În urmărirea penală, adresează cererea organului de cercetare penală sau procurorului; măsurile art. 126 sunt dispuse de procuror. În judecată, adresează cererea instanței. Explică faptele concrete — amenințări, presiuni, dependență, efectele traumei, riscul divulgării adresei — și indică documentele ori sesizările existente. Victimele violenței în relații apropiate și copiii sunt prezumate vulnerabile. [34] [42] [21] [22]
Poți cere încăpere adaptată, psiholog sau specialist, aceeași persoană care audiază în condițiile legii și o persoană de sprijin. Solicită expres înregistrarea în urmărirea penală; pentru adult se aplică regula posibilității înregistrării. Pentru victima minoră, înregistrarea audiovideo este obligatorie în toate cazurile, iar dacă înregistrarea video nu este posibilă, cea audio rămâne obligatorie. Pentru victima în vârstă de până la 14 ani sunt prevăzute prezența adultului indicat de lege și a psihologului; adultul se înlocuiește în situațiile de conflict sau influențare prevăzute de cod. [11] [12] [13] [25] [10] [16] [17] [18]
Pentru identitate protejată, cere o măsură concretă, motivată, în condițiile art. 113 raportat la art. 126 și 127: pseudonim și protejarea datelor reale. Când se aplică art. 126 alin. (1) lit. c) sau d), adresa și datele reale nu se trec în declarație, ci într-un registru special confidențial. Audierea audiovideo cu voce și imagine distorsionate presupune că celelalte măsuri nu sunt suficiente. Simpla anonimizare a unei copii publice ori ședința nepublică nu creează acest regim și nu exclud automat accesul apărării la dosar. [21] [32] [35] [33] [55]
Separat, invocă art. 35³ din Legea nr. 211/2004 dacă faci parte din categoriile art. 14 alin. (1), inclusiv victimele violenței în familie prevăzute la art. 199 din Codul penal. Numele victimei și al reprezentantului legal se anonimizează pe portalul instanțelor; citările și comunicările privind domiciliul sau reședința se păstrează în mapa confidențială; adresa și datele care ar identifica locuința se anonimizează în actele procedurale. Originalele probelor cu aceste date au regim de acces restrâns, iar în dosar se depun copii anonimizate. Aceste obligații speciale nu depind de acordarea unui pseudonim și trebuie respectate și la consultarea dosarului. [85] [81] [82] [83] [84]
Cere expres și ședință nepublică, când judecata publică poate afecta demnitatea sau viața intimă. Pentru victimele minore ale infracțiunilor enumerate în art. 352 alin. (3¹), inclusiv violența în familie, legea prevede declararea nepublică a întregii ședințe. Poți solicita separat limitarea publicării materialelor care dezvăluie identitatea. [53] [52] [57]
În paralel, cere DGASPC sau serviciului competent evaluare și sprijin. Aceste servicii, inclusiv evaluarea prevăzută de Legea nr. 211/2004, nu depind de depunerea plângerii; referatul poate fi solicitat de organele judiciare pentru dosar. Cere verificarea necesității oricărei reaudieri: codul o permite numai dacă este strict necesară. Păstrează dovada cererii și cere explicarea măsurilor adoptate. [64] [58] [69] [24]
Dacă ședința nu este publică, persoana acuzată nu mai poate afla declarația mea?
Nu rezultă acest efect din nepublicitatea ședinței. Părțile și avocații au drepturi de participare și de consultare a dosarului în condițiile legii. Se respectă însă regimul special al datelor protejate: art. 35³ din Legea nr. 211/2004 limitează accesul la documentele care identifică locuința victimei, iar art. 126 din Codul de procedură penală prevede registrul confidențial pentru identitatea protejată. La audierea protejată rămâne posibilitatea întrebărilor, cu respingerea celor care ar identifica persoana protejată. [54] [55] [82] [84] [35] [47]
Am nevoie de avocat pentru a cere protecție?
Poți cere personal măsurile; codul recunoaște cererea persoanei vătămate și a celorlalți titulari prevăzuți de lege. Avocatul te poate ajuta să legi riscurile de măsurile necesare. În cazurile de asistență juridică obligatorie — inclusiv lipsa capacității de exercițiu ori capacitatea de exercițiu restrânsă și victimele infracțiunilor enumerate în art. 93 alin. (4), între care cea prevăzută la art. 199 din Codul penal — trebuie asigurată asistența, cu desemnarea avocatului din oficiu în condițiile legii. [34] [42] [7] [8]
De reținut
Arată cele 14 idei principale ale ghidului
Audierea victimei minore se înregistrează obligatoriu audiovideo, iar când înregistrarea video nu este posibilă, audio.
Pentru adult, înregistrarea audierii în urmărirea penală se realizează când organul consideră necesar ori la solicitare expresă, dacă este posibilă.
În ipotezele art. 111 alin. (7) din Codul de procedură penală, audierea de organul de cercetare penală este făcută de o persoană de același sex, cu excepția prevăzută expres, care cere acordul avocatului și al specialistului.
Informarea, sprijinul, protecția și evaluarea prevăzute de Legea nr. 211/2004 nu sunt condiționate de plângerea penală.
Încheierea pronunțată în procedura prevăzută de art. 128 din Codul de procedură penală este motivată și nu este supusă căilor de atac.
Art. 35³ din Legea nr. 211/2004 impune distinct anonimizarea numelor pe portal, confidențialitatea adresei în citări și comunicări, anonimizarea actelor procedurale și regim separat pentru originalele probelor care identifică locuința. Aceste obligații nu presupun acordarea unui pseudonim.
De pregătit: cererea de măsuri pentru următoarea audiere
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)(1) Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1) lit. c)c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1) lit. a^1)a^1) dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunea care o afectează este eliberată sau a evadat din detenție, precum și cu privire la orice măsuri relevante adoptate pentru protecția sa în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1) lit. d)d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1) lit. h)h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1) lit. g^1)g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 93 alin. (4)(4) Asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă sau când persoana vătămată sau partea civilă este victima uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222 și 223 din Codul penal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (2) lit. a)a) dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 106 alin. (1)(1) Dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării și, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (4)(4) În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (6) lit. a)a) audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (6) lit. b)b) audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (6) lit. c)c) audierea acestora, cât și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (6) lit. d)d) audierea acestora prin videoconferință sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecție a cazării temporare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (7)(7) Audierea și, după caz, reaudierea de către organele de cercetare penală a persoanelor vătămate care au fost victime ale infracțiunilor prevăzute la art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222, 223 și 374 din Codul penal, precum și în alte cazuri în care, din cauza împrejurărilor comiterii faptei, acest lucru se apreciază ca fiind necesar se efectuează numai de către o persoană de același sex cu persoana vătămată. Dacă acest lucru nu este posibil, fără a aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților, audierea acestor persoane vătămate și, după caz, reaudierea lor poate fi realizată de o persoană care nu este de același sex cu persoana vătămată, cu acordul avocatului și al unui psiholog sau al altui specialist în consilierea victimelor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (8)(8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (8¹)(8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (8²)(8^2) Dacă persoanele prevăzute la alin. (8^1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exercițiu, precum și în prezența unui psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (8³)(8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituției căreia îi este încredințat spre creștere și educare, se înlocuiește reprezentantul acestei instituții cu reprezentantul autorității tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exercițiu, precum și cu un psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (9)(9) Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1)(1) Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege referitoare la statutul de martor amenințat sau vulnerabil ori pentru protecția vieții private sau a demnității sau în cazul în care eliberarea sau evadarea autorului infracțiunii poate pune în pericol viața privată sau demnitatea persoanei vătămate, a părții civile ori a martorului amenințat sau vulnerabil sau poate cauza acestora un prejudiciu, indiferent de natura și întinderea acestuia, organul de urmărire penală dispune față de persoana vătămată ori față de partea civilă dispozițiile prevăzute la art. 126 și 127, care se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (2)(2) Sunt prezumate vulnerabile victimele copii, victimele care sunt în relație de dependență față de autorul infracțiunii, victimele terorismului, ale criminalității organizate, ale traficului de persoane, ale violenței în cadrul relațiilor apropiate, ale violenței sexuale sau ale exploatării, victimele infracțiunilor săvârșite din ură și victimele afectate de o infracțiune din cauza prejudecăților sau din motive de discriminare care ar putea avea legătură în special cu caracteristicile lor personale, victimele cu dizabilități, precum și victimele care au suferit un prejudiciu considerabil ca urmare a gravității infracțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (3)(3) Dacă persoana vătămată sau partea civilă se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la alin. (2), organul de urmărire penală îi aduce la cunoștință măsurile de protecție care pot fi luate, conținutul lor și posibilitatea de a renunța la acestea. Renunțarea persoanei vătămate sau a părții civile la luarea măsurilor de protecție se consemnează în scris și se semnează de către aceasta, în prezența reprezentantului legal, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (4)(4) Reaudierea persoanei vătămate se face numai dacă acest lucru este strict necesar pentru desfășurarea procesului penal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (5)(5) La audiere, persoana vătămată poate fi însoțită, la cererea sa, de către reprezentantul său legal și de către o altă persoană desemnată de către persoana vătămată, cu excepția cazului în care organul judiciar decide motivat în sens contrar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (6)(6) Ori de câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta persoanei vătămate și există motive pentru a se considera că aceasta este minor, persoana vătămată va fi prezumată a fi minor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 124 alin. (1)(1) Audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 124 alin. (4)(4) Audierea martorului minor trebuie să evite producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice a acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 125Martorul amenințat În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declarațiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor amenințat și dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecție prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (1) lit. a)a) supravegherea și paza locuinței martorului sau asigurarea unei locuințe temporare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (1) lit. b)b) însoțirea și asigurarea protecției martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (1) lit. c)c) protecția datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declarația sa;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (1) lit. d)d) audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (2)(2) Procurorul dispune aplicarea unei măsuri de protecție din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre părți sau a unui subiect procesual principal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (3)(3) În cazul aplicării măsurilor de protecție prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), declarația martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța, în condiții de confidențialitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (4)(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție prin ordonanță motivată, care se păstrează în condiții de confidențialitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (5)(5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, iar în caz contrar dispune, prin ordonanță motivată, încetarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (6)(6) Judecătorul de cameră preliminară, în termen de 15 zile de la primirea dosarului, iar instanța de judecată, înainte de începerea cercetării judecătorești, precum și înainte de fiecare audiere a unui martor care beneficiază de o măsură de protecție dintre cele prevăzute la alin. (1), verifică din oficiu dacă mai subzistă temeiurile care au determinat luarea acesteia și dispune prin încheiere, după caz, menținerea sau încetarea măsurii. Prevederile art. 128 alin. (4)-(6) și alin. (7) teza întâi se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 127 lit. c)c) nepublicitatea ședinței de judecată pe durata ascultării martorului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 127 lit. d)d) ascultarea martorului fără ca acesta să fie prezent în sala de judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 127 lit. e)e) protecția datelor de identitate ale martorului și acordarea unui pseudonim sub care acesta va depune mărturie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 128 alin. (1)(1) Instanța dispune aplicarea unei măsuri de protecție din oficiu, la cererea procurorului, a martorului, a părților sau a persoanei vătămate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 128 alin. (3)(3) Atunci când cererea este formulată de celelalte persoane prevăzute la alin. (1), instanța poate dispune ca procurorul să efectueze de urgență verificări cu privire la temeinicia cererii de protecție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 128 alin. (4)(4) Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără participarea persoanei care a formulat cererea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 46: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 128 alin. (6)(6) Instanța se pronunță prin încheiere motivată, care nu este supusă căilor de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 129 alin. (3)(3) Subiecții procesuali principali, părțile și avocații acestora pot adresa întrebări martorului audiat în condițiile alin. (1). Organul judiciar respinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 49: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 130 alin. (2)(2) Odată cu acordarea statutului de martor vulnerabil, procurorul și instanța pot dispune măsurile de protecție prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. b) și d) sau, după caz, art. 127 lit. b)-e), care se aplică în mod corespunzător. Distorsionarea vocii și a imaginii nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (1)(1) Ședința de judecată este publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (3)(3) Dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiției, instanța, la cererea procurorului, a părților ori din oficiu, poate declara ședință nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (3¹)(3^1) Din oficiu sau la solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, ședința de judecată este declarată nepublică pentru tot cursul său dacă persoana vătămată este minoră și este victima uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222, 223 și 374 din Codul penal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (3²)(3^2) La solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, ședința de judecată este declarată nepublică pentru tot cursul său dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (6)(6) În timpul cât ședința este nepublică, nu sunt admise în sala de ședință decât părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și celelalte persoane a căror prezență este autorizată de instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (7)(7) Părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și experții desemnați în cauză au dreptul de a lua cunoștință de actele și conținutul dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (8)(8) Președintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoștința persoanelor ce participă la judecata desfășurată în ședință nepublică obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute pe parcursul procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (9)(9) Pe durata judecății, instanța poate interzice publicarea și difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părții civile, a părții responsabile civilmente sau a martorilor, în condițiile prevăzute la alin. (3) sau (4).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1¹ alin. (2)(2) Măsurile de informare, sprijin și protecție, inclusiv evaluarea, acordate în condițiile prezentei legi nu sunt condiționate de introducerea unei plângeri în fața organelor de urmărire penală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3¹ alin. (1)(1) În vederea acordării serviciilor de sprijin și protecție pentru victimele infracțiunilor, în structura organizatorică a fiecărei direcții generale se înființează un compartiment pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor, structură în cadrul căreia vor funcționa cel puțin trei specialiști, respectiv: asistent social, psiholog, consilier juridic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3¹ alin. (3)(3) În cazul copiilor victime ale violenței, evaluarea și acordarea serviciilor de sprijin și protecție prevăzute în prezenta lege se face de către compartimentele specializate de intervenție în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri din cadrul direcției generale, potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3¹ alin. (4)(4) În cazul victimelor violenței în familie, serviciile de sprijin și protecție prevăzute în prezenta lege se acordă de către instituțiile specializate potrivit Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3³ lit. i)i) confidențialitatea - activitatea de informare, sprijin și protecție a victimelor se realizează cu păstrarea confidențialității asupra datelor personale și informațiilor referitoare la viața privată și situația de dificultate în care se află;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁷ alin. (2)(2) Informarea prevăzută la alin. (1) se face atât verbal, cât și prin înmânarea sub semnătură a unui formular care cuprinde cel puțin adresa Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor din raza teritorială a instituției care face informarea și enumerarea atribuțiilor acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁸În scopul acordării măsurilor de sprijin și protecție adecvate, Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor, respectiv compartimentele și furnizorii de servicii sociale prevăzuți la art. 3^1, realizează evaluarea fiecărei persoane care a fost identificată ca victimă a unei infracțiuni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁹ alin. (2) lit. a)a) tipul infracțiunii și circumstanțele comiterii acesteia în măsura în care acestea sunt disponibile sau pot fi oferite de către organele abilitate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁹ alin. (6)(6) Victima poate fi însoțită pe durata evaluării de către o persoană pe care o consideră de încredere, dacă solicită acest lucru, cu excepția cazului când acest lucru contravine intereselor sale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁹ alin. (7)(7) În vederea evitării victimizării secundare, se asigură evaluarea victimei în cel mai scurt timp de la momentul identificării, astfel încât numărul de declarații, evaluări medicale/psihologice/sociale să fie reduse la minimum.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3¹⁰ alin. (1) lit. d)d) nevoile de protecție specifice ale victimei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3¹¹ alin. (1)(1) Instituția care a efectuat referatul de evaluare are obligația de a-l pune la dispoziția organelor judiciare, la cererea acestora, în copie, în condițiile legii, atunci când victima participă la procesul penal în calitate de martor, persoană vătămată sau parte civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3¹¹ alin. (2)(2) Organele judiciare pot solicita efectuarea unui nou referat de evaluare atunci când cel întocmit inițial nu mai este relevant pentru starea actuală a victimei sau a fost distrus datorită împlinirii termenului pentru stocarea datelor de identificare, conform art. 3^10 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (2)(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse la cunoștință victimei, într-un limbaj simplu și accesibil acesteia, atât de către primul organ judiciar la care aceasta se prezintă, cât și înainte de fiecare audiere a victimei de către organele judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)(1) Serviciile de sprijin și protecție acordate victimei infracțiunii ori membrilor familiei acesteia se asigură de către direcțiile generale, gratuit, la solicitarea victimei ori membrilor familiei acesteia, putând fi furnizate și de serviciile publice de asistență socială de la nivelul orașelor, municipiilor, comunelor, precum și de furnizorii de servicii sociale privați, în condițiile prevăzute la art. 3^1.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (2)(2) Solicitarea pentru acordarea de servicii de sprijin și protecție se adresează direcției generale, dar poate fi adresată și direct unui furnizor privat ori public de servicii sociale, situație în care furnizorul are obligația de a informa, în scris, direcția generală pe a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința beneficiarul serviciului respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4) lit. b)b) consiliere psihologică, consiliere cu privire la riscurile de victimizare secundară și repetată sau de intimidare și răzbunare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4) lit. f)f) informații și consiliere cu privire la rolul victimei în cadrul procedurilor penale, inclusiv pregătirea pentru participarea la proces. Aceste servicii de informații și consiliere nu includ asistența juridică gratuită a victimelor unor infracțiuni prevăzută la art. 14-20 ori asistența juridică a persoanei vătămate prevăzută în Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Hotărârea CJUE din 23 aprilie 2026, cauza C-24/26 PPU, CasottaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 8888 În plus, Curtea a statuat deja că nu rezultă din modul de redactare a articolului 18 din Directiva 2012/29 că legiuitorul Uniunii a prevăzut, printre măsurile menite să protejeze victima unei infracțiuni, limitarea la o singură audiere a acesteia în cursul procedurii judiciare (Hotărârea din 29 iulie 2019, Gambino și Hyka, C‑38/18, EU:C:2019:628, punctul 51).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Hotărârea CJUE din 23 aprilie 2026, cauza C-24/26 PPU, CasottaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 8989 Pe de altă parte, articolul 18 din Directiva 2012/29 conferă victimelor dreptul la protecție, „fără a aduce atingere dreptului la apărare”. În același sens, considerentul (58) al acestei directive enunță că amploarea măsurilor adecvate de protecție în cursul procedurii penale pentru victimele identificate ca vulnerabile la victimizarea secundară și repetată sau la intimidare și răzbunare ar trebui stabilită „fără a aduce atingere drepturilor apărării și în conformitate cu normele privind marja de apreciere a instanței” (Hotărârea din 29 iulie 2019, Gambino și Hyka, C‑38/18, EU:C:2019:628, punctul 52).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Hotărârea CJUE din 23 aprilie 2026, cauza C-24/26 PPU, CasottaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 9090 Rezultă că articolul 18 din Directiva 2012/29 nu se opune, în principiu, ca victima unei infracțiuni să fie audiată din nou în cadrul unei noi proceduri, astfel cum s‑ar putea întâmpla în cazul în care hotărârea de condamnare ar fi anulată la finalul procedurii prevăzute la articolul 629‑bis din Codul de procedură penală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Decizia CCR nr. 248/2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2626. În aceste condiții, dispozițiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală, întrucât nu stabilesc, în mod expres, nici organul judiciar care are competența de a se pronunța cu privire la măsurile de protecție dispuse conform alin. (1) al aceluiași articol, nici actul și modalitatea în care este exercitată competența anterior menționată, în ipoteza în care măsurile de protecție astfel luate se mențin după momentul începerii judecății, sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Decizia CCR nr. 248/2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 3232. Pentru aceste motive, Curtea constată că prevederile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, încălcând dreptul la apărare, reglementat la art. 24 din Constituție, ca garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este prevăzut la art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și la art. 6 din Convenție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35³ alin. (1)(1) Numele victimelor infracțiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1), precum și ale reprezentanților legali ai acestora se anonimizează pe portalul instanțelor de judecată, atât în dosarele penale, cât și în toate procesele civile izvorâte din infracțiune, inclusiv cele de executare silită sau în legătură cu executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35³ alin. (2)(2) Confidențialitatea domiciliului sau reședinței victimelor infracțiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1) și a membrilor de familie ai acestora, pentru cauzele prevăzute la alin. (1), se asigură prin depunerea citațiilor, înștiințărilor și comunicărilor, precum și a dovezilor de îndeplinire a procedurilor într-o mapă a documentelor confidențiale, neaccesibilă părților sau reprezentanților mass-media, iar despre îndeplinirea acestor proceduri grefierul de ședință sau grefierul desemnat în acest sens întocmește proces-verbal, pe baza căruia se stabilește legalitatea procedurii de citare sau comunicare, după verificarea de către judecătorul competent.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35³ alin. (3)(3) În toate actele de procedură întocmite, organele de urmărire penală, instanțele de judecată, precum și organele de executare a hotărârii, inclusiv în executarea laturii civile a hotărârii și în incidentele privind executarea, anonimizează datele privind domiciliul sau reședința victimei infracțiunii și orice alte date care ar putea conduce la identificarea locuinței acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35³ alin. (4)(4) Înscrisurile și orice alte mijloace de probă care conțin datele neanonimizate privind domiciliul sau reședința victimei infracțiunii și orice alte date care ar putea conduce la identificarea locuinței acesteia se păstrează de către organele de poliție, parchete, instanțe și executorii judecătorești în condiții similare celor reglementate pentru documentele clasificate, nefiind accesibile părților sau reprezentanților mass-media, și sunt obligatorii evidența persoanelor care au solicitat accesul la acestea, dovedirea interesului solicitanților al căror acces nu este interzis și decizia persoanei competente să dispună cu privire la accesarea acestor informații. La dosarul cauzei sunt depuse copiile acestor mijloace de probă, în care sunt anonimizate datele privind domiciliul sau reședința victimei infracțiunii și orice alte date care ar putea conduce la identificarea locuinței acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1) lit. a)a) persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracțiune de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal, o infracțiune de violență în familie, prevăzută la art. 199 din Codul penal, o infracțiune de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută la art. 205 din Codul penal, o infracțiune de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori și de supunere la muncă forțată sau obligatorie prevăzute la art. 209-212 din Codul penal, o infracțiune de viol, viol săvârșit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale și de hărțuire sexuală prevăzute la art. 218-223 din Codul penal, o infracțiune de tortură prevăzută la art. 282 din Codul penal, o infracțiune de pornografie infantilă prevăzută la art. 374 din Codul penal;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1) lit. b)b) membrii de familie ai persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal, precum și a infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁹ alin. (2) lit. b)b) impactul fizic și psihic pe care comiterea infracțiunii l-a avut asupra victimei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 89: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁹ alin. (2) lit. e)e) tipul de relație sau starea de dependență față de autorul infracțiunii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3⁹ alin. (2) lit. f)f) eventualele dificultăți de comunicare ale victimei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 92: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (6) — nota de modificare 1(la 09-07-2023, Alineatul (6), Articolul 126, Sectiunea a 5-a, Capitolul II, Titlul IV, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 16., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 )
Textul în documentul-sursă ↗