Codul de procedură penală
Legea nr. 135/2010EMITENT · Parlamentul RomânieiPUBLICAT · 15 iulie 2010
Act normativ citat în 9 ghiduri de pe site. Mai jos găsești formele citate, ghidurile care îl folosesc și textele exacte la care trimit.
EXPLICAȚIE EDITORIALĂ · INTERPRETARE
Pe înțeles
Actul este folosit în 9 ghiduri, mai ales în categoriile „Siguranță, violență și protecția copilului” și „Copiii: autoritate, locuință și relații personale”. Explicațiile practice sunt în ghidurile de mai jos și nu înlocuiesc textul oficial.
TEXTUL OFICIAL · SURSĂ PRIMARĂ
Versiunea oficială
Textul integral este disponibil la sursa oficială. Alege forma în vigoare la data relevantă pentru situația ta; formele citate pe site sunt mai jos.
VERSIUNI ȘI ACTUALIZĂRI
Formele actului la care trimit ghidurile, cu sursa fiecăreia.
Actul a fost modificat ulterior. Textele citate pe această pagină provin din formele indicate la fiecare extras; pentru situația ta contează forma în vigoare la data relevantă.
| Forma | Stare | Sursa |
|---|---|---|
| Forma din 13 iunie 2026 | — | Portalul legislativ ↗ |
| Forma din 20 ianuarie 2022 | Modificat ulterior | Portalul legislativ ↗ |
GHIDURI CARE FOLOSESC ACTUL
Audierea protejată a victimei și confidențialitatea în dosarul penalC04 · 19 minContestarea actelor poliției și ale procurorului după violențăC04 · 11 minPartajul când există sechestru penalC13 · 11 minNeplata pensiei de întreținere ca abandon de familieC03 · 9 minCopilul reținut sau contactul împiedicat: când e faptă penalăC02 · 5 minOrdinul european de protecție în cauzele penaleC16 · 11 minContestarea hotărârii comisiei pentru compensațiiC04 · 7 minAsistența juridică gratuită pentru victime și executarea despăgubirilorC04 · 8 min
Vezi toate cele 9 ghiduri
TEXTE CITATE
Texte citate în ghiduri 143 DE EXTRASE
Extrasele exacte din actul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.
art. 13 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 16 alin. (1) lit. b) · forma din 13 iunie 2026
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;
Textul în documentul-sursă ↗art. 16 alin. (1) lit. h) · forma din 13 iunie 2026
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (1) lit. a^1) · forma din 13 iunie 2026
a^1) dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunea care o afectează este eliberată sau a evadat din detenție, precum și cu privire la orice măsuri relevante adoptate pentru protecția sa în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii;
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (1) lit. c) · forma din 13 iunie 2026
c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei;
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (1) lit. d) · forma din 13 iunie 2026
d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (1) lit. g^1) · forma din 13 iunie 2026
g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate;
Textul în documentul-sursă ↗art. 81 alin. (1) lit. h) · forma din 13 iunie 2026
h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
Textul în documentul-sursă ↗art. 93 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă sau când persoana vătămată sau partea civilă este victima uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222 și 223 din Codul penal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 106 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării și, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (2) lit. a) · forma din 13 iunie 2026
a) dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (6) lit. a) · forma din 13 iunie 2026
a) audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop;
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (6) lit. b) · forma din 13 iunie 2026
b) audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (6) lit. c) · forma din 13 iunie 2026
c) audierea acestora, cât și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților;
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (6) lit. d) · forma din 13 iunie 2026
d) audierea acestora prin videoconferință sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecție a cazării temporare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (7) · forma din 13 iunie 2026
(7) Audierea și, după caz, reaudierea de către organele de cercetare penală a persoanelor vătămate care au fost victime ale infracțiunilor prevăzute la art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222, 223 și 374 din Codul penal, precum și în alte cazuri în care, din cauza împrejurărilor comiterii faptei, acest lucru se apreciază ca fiind necesar se efectuează numai de către o persoană de același sex cu persoana vătămată. Dacă acest lucru nu este posibil, fără a aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților, audierea acestor persoane vătămate și, după caz, reaudierea lor poate fi realizată de o persoană care nu este de același sex cu persoana vătămată, cu acordul avocatului și al unui psiholog sau al altui specialist în consilierea victimelor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (8) · forma din 13 iunie 2026
(8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (8¹) · forma din 13 iunie 2026
(8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (8²) · forma din 13 iunie 2026
(8^2) Dacă persoanele prevăzute la alin. (8^1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exercițiu, precum și în prezența unui psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (8³) · forma din 13 iunie 2026
(8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituției căreia îi este încredințat spre creștere și educare, se înlocuiește reprezentantul acestei instituții cu reprezentantul autorității tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exercițiu, precum și cu un psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 111 alin. (9) · forma din 13 iunie 2026
(9) Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege referitoare la statutul de martor amenințat sau vulnerabil ori pentru protecția vieții private sau a demnității sau în cazul în care eliberarea sau evadarea autorului infracțiunii poate pune în pericol viața privată sau demnitatea persoanei vătămate, a părții civile ori a martorului amenințat sau vulnerabil sau poate cauza acestora un prejudiciu, indiferent de natura și întinderea acestuia, organul de urmărire penală dispune față de persoana vătămată ori față de partea civilă dispozițiile prevăzute la art. 126 și 127, care se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Sunt prezumate vulnerabile victimele copii, victimele care sunt în relație de dependență față de autorul infracțiunii, victimele terorismului, ale criminalității organizate, ale traficului de persoane, ale violenței în cadrul relațiilor apropiate, ale violenței sexuale sau ale exploatării, victimele infracțiunilor săvârșite din ură și victimele afectate de o infracțiune din cauza prejudecăților sau din motive de discriminare care ar putea avea legătură în special cu caracteristicile lor personale, victimele cu dizabilități, precum și victimele care au suferit un prejudiciu considerabil ca urmare a gravității infracțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Dacă persoana vătămată sau partea civilă se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la alin. (2), organul de urmărire penală îi aduce la cunoștință măsurile de protecție care pot fi luate, conținutul lor și posibilitatea de a renunța la acestea. Renunțarea persoanei vătămate sau a părții civile la luarea măsurilor de protecție se consemnează în scris și se semnează de către aceasta, în prezența reprezentantului legal, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Reaudierea persoanei vătămate se face numai dacă acest lucru este strict necesar pentru desfășurarea procesului penal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
(5) La audiere, persoana vătămată poate fi însoțită, la cererea sa, de către reprezentantul său legal și de către o altă persoană desemnată de către persoana vătămată, cu excepția cazului în care organul judiciar decide motivat în sens contrar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 113 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026
(6) Ori de câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta persoanei vătămate și există motive pentru a se considera că aceasta este minor, persoana vătămată va fi prezumată a fi minor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 124 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 124 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Audierea martorului minor trebuie să evite producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice a acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 125 · forma din 13 iunie 2026
Martorul amenințat În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declarațiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor amenințat și dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecție prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (1) lit. a) · forma din 13 iunie 2026
a) supravegherea și paza locuinței martorului sau asigurarea unei locuințe temporare;
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (1) lit. b) · forma din 13 iunie 2026
b) însoțirea și asigurarea protecției martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (1) lit. c) · forma din 13 iunie 2026
c) protecția datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declarația sa;
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (1) lit. d) · forma din 13 iunie 2026
d) audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Procurorul dispune aplicarea unei măsuri de protecție din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre părți sau a unui subiect procesual principal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) În cazul aplicării măsurilor de protecție prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), declarația martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța, în condiții de confidențialitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție prin ordonanță motivată, care se păstrează în condiții de confidențialitate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
(5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, iar în caz contrar dispune, prin ordonanță motivată, încetarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026
(6) Judecătorul de cameră preliminară, în termen de 15 zile de la primirea dosarului, iar instanța de judecată, înainte de începerea cercetării judecătorești, precum și înainte de fiecare audiere a unui martor care beneficiază de o măsură de protecție dintre cele prevăzute la alin. (1), verifică din oficiu dacă mai subzistă temeiurile care au determinat luarea acesteia și dispune prin încheiere, după caz, menținerea sau încetarea măsurii. Prevederile art. 128 alin. (4)-(6) și alin. (7) teza întâi se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 126 alin. (6) — nota de modificare 1 · forma din 13 iunie 2026
(la 09-07-2023, Alineatul (6), Articolul 126, Sectiunea a 5-a, Capitolul II, Titlul IV, Partea GENERALĂ a fost modificat de Punctul 16., Articolul I din LEGEA nr. 201 din 5 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 6 iulie 2023 )
Textul în documentul-sursă ↗art. 127 lit. c) · forma din 13 iunie 2026
c) nepublicitatea ședinței de judecată pe durata ascultării martorului;
Textul în documentul-sursă ↗art. 127 lit. d) · forma din 13 iunie 2026
d) ascultarea martorului fără ca acesta să fie prezent în sala de judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente;
Textul în documentul-sursă ↗art. 127 lit. e) · forma din 13 iunie 2026
e) protecția datelor de identitate ale martorului și acordarea unui pseudonim sub care acesta va depune mărturie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 128 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Instanța dispune aplicarea unei măsuri de protecție din oficiu, la cererea procurorului, a martorului, a părților sau a persoanei vătămate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 128 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Atunci când cererea este formulată de celelalte persoane prevăzute la alin. (1), instanța poate dispune ca procurorul să efectueze de urgență verificări cu privire la temeinicia cererii de protecție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 128 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără participarea persoanei care a formulat cererea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 128 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
(5) Participarea procurorului este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 128 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026
(6) Instanța se pronunță prin încheiere motivată, care nu este supusă căilor de atac.
Textul în documentul-sursă ↗art. 129 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Subiecții procesuali principali, părțile și avocații acestora pot adresa întrebări martorului audiat în condițiile alin. (1). Organul judiciar respinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (1) lit. b) · forma din 13 iunie 2026
b) martorului minor.
Textul în documentul-sursă ↗art. 130 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Odată cu acordarea statutului de martor vulnerabil, procurorul și instanța pot dispune măsurile de protecție prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. b) și d) sau, după caz, art. 127 lit. b)-e), care se aplică în mod corespunzător. Distorsionarea vocii și a imaginii nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022
(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 alin. (3) · forma din 20 ianuarie 2022
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022
(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 alin. (5) · forma din 20 ianuarie 2022
(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 249 alin. (8) · forma din 20 ianuarie 2022
(8) Nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022
(2) Contestația nu este suspensivă de executare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 alin. (5¹) · forma din 20 ianuarie 2022
(5^1) Dacă, până la soluționarea contestației formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, contestația se înaintează, spre competentă soluționare, judecătorului de cameră preliminară. Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 alin. (6) · forma din 20 ianuarie 2022
(6) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată*) poate face contestație la acest judecător ori la această instanță, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 alin. (7) · forma din 20 ianuarie 2022
(7) Contestația nu suspendă executarea și se soluționează, în ședință publică, prin încheiere motivată, cu citarea părților, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250 alin. (8) · forma din 20 ianuarie 2022
(8) După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestație potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250¹ alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022
(2) Contestația împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Secția penală a Înaltei Curte de Casație și Justiție a luat o măsură asigurătorie se soluționează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară, iar contestația împotriva încheierii prin care Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în primă instanță sau în apel, a luat o măsură asigurătorie se soluționează de Completul de 5 judecători.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250¹ alin. (3) · forma din 20 ianuarie 2022
(3) Contestația formulată potrivit alin. (1) nu este suspensivă de executare. Contestația se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare, în ședință publică, cu participarea procurorului și cu citarea inculpatului și a părților interesate care au formulat-o. Prevederile art. 425^1 și următoarele se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250¹ alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022
(4) În cazul în care măsura asigurătorie s-a dispus direct prin hotărârea instanței de apel, dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 250² · forma din 20 ianuarie 2022
În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 253 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022
(1) Organul care aplică sechestrul încheie un proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 252, descriind în amănunt bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arată și bunurile exceptate de lege de la urmărire, potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (8), găsite la persoana căreia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemnează obiecțiile suspectului sau inculpatului ori ale părții responsabile civilmente, precum și cele ale altor persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 253 alin. (4) · forma din 20 ianuarie 2022
(4) Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanța sau încheierea prin care s-a dispus sechestrul și un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
Textul în documentul-sursă ↗art. 254 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022
(1) Sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părții responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii ordonanței sau încheierii prin care se înființează sechestrul.
Textul în documentul-sursă ↗art. 268 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen*).
Textul în documentul-sursă ↗art. 268 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen*).
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (1) · forma din 20 ianuarie 2022
(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârșitul zilei și lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 269 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaștere ori dintr-o greșeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competență, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 270 alin. (2) · forma din 20 ianuarie 2022
(2) Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaștere ori dintr-o greșeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competență, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 275 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
(5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026
(6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
Textul în documentul-sursă ↗art. 289 alin. (8) · forma din 13 iunie 2026
(8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗art. 295 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.
Textul în documentul-sursă ↗art. 295 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 295 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Dispozițiile art. 289 alin. (1)-(6) și (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârșirea faptei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
(4) Plângerea prealabilă greșit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗art. 296 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
(5) Plângerea prealabilă greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗art. 297 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile de formă și dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (12) · forma din 13 iunie 2026
Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 318 alin. (14) · forma din 13 iunie 2026
Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală și se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 336 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 337 · forma din 13 iunie 2026
Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicațiile sale, atunci când acestea sunt necesare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 338 · forma din 13 iunie 2026
Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanței.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗art. 339 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026
Dispozițiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 340 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 340 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 340 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convențional, data ordonanței sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar și denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 340 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026
Dispozițiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 340 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
În cazul în care nu cuprinde data ordonanței sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar și denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situație în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (10) — teza introductivă · forma din 13 iunie 2026
Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea și se înaintează spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori, când instanța sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casație și Justiție, completului competent potrivit legii, care o soluționează în camera de consiliu, cu citarea petentului și a intimaților și cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în camera de consiliu, putând dispune una dintre următoarele soluții:
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026
Plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în camera de consiliu. Neprezentarea persoanelor citate conform alin. (2) nu împiedică soluționarea plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (5¹) · forma din 13 iunie 2026
Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, în cazul prevăzut la alin. (6) verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, iar în cazul prevăzut la alin. (7), pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (6) lit. b) · forma din 13 iunie 2026
admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) · forma din 13 iunie 2026
admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie;
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (8) · forma din 13 iunie 2026
Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 341 alin. (9) · forma din 13 iunie 2026
În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la dispoziția de începere a judecății, precum și cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Ședința de judecată este publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiției, instanța, la cererea procurorului, a părților ori din oficiu, poate declara ședință nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (3¹) · forma din 13 iunie 2026
(3^1) Din oficiu sau la solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, ședința de judecată este declarată nepublică pentru tot cursul său dacă persoana vătămată este minoră și este victima uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222, 223 și 374 din Codul penal.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (3²) · forma din 13 iunie 2026
(3^2) La solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, ședința de judecată este declarată nepublică pentru tot cursul său dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026
(6) În timpul cât ședința este nepublică, nu sunt admise în sala de ședință decât părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și celelalte persoane a căror prezență este autorizată de instanță.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (7) · forma din 13 iunie 2026
(7) Părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și experții desemnați în cauză au dreptul de a lua cunoștință de actele și conținutul dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (8) · forma din 13 iunie 2026
(8) Președintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoștința persoanelor ce participă la judecata desfășurată în ședință nepublică obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute pe parcursul procesului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 352 alin. (9) · forma din 13 iunie 2026
(9) Pe durata judecății, instanța poate interzice publicarea și difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părții civile, a părții responsabile civilmente sau a martorilor, în condițiile prevăzute la alin. (3) sau (4).
Textul în documentul-sursă ↗art. 411 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗art. 425¹ alin. (1) · forma din 13 iunie 2026
(1) Calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗art. 425¹ alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozițiile art. 411 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 425¹ alin. (2) · forma din 13 iunie 2026
(2) Pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozițiile art. 411 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗art. 425¹ alin. (3) · forma din 13 iunie 2026
(3) Contestația se depune la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, la instanța care a pronunțat hotărârea care se atacă și se motivează până la termenul stabilit pentru soluționare, dispozițiile art. 415 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.