⌕Meniu

Bunurile cumpărate înainte de căsătorie sau în concubinaj

Despărțirea și numărul anilor de concubinaj nu creează, prin ele însele, un drept la jumătate din bunurile celuilalt. Pentru fiecare bun trebuie stabilit cine a dobândit proprietatea și în ce formă. Dacă există coproprietate, se poate cere partaj; refuzul unei vânzări amiabile nu împiedică, prin el însuși, partajul judiciar. Dacă bunul aparține exclusiv fostului partener, contribuția la preț sau la lucrări poate susține o creanță numai dacă sunt îndeplinite condițiile temeiului de restituire. Cota din dreptul de proprietate și suma care poate fi recuperată sunt probleme distincte. [1] [2] [4] [5] [6] [7]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
16 minute
CATEGORIE
Patrimoniul soților și identificarea bunurilor
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Prima verificare: cine este proprietar, pentru fiecare bun
  3. 03Bunul anterior căsătoriei și convențiile dintre parteneri
  4. 04Cota din act și contribuția financiară nu se confundă
  5. 05Ce se întâmplă dacă unul refuză vânzarea casei
  6. 06Investițiile în bunul exclusiv: când poate exista o creanță
  7. 07Ce trebuie dovedit și cum se organizează probele
  8. 08Pașii pentru cerere și instanța competentă
  9. 09Partajul și creanța au reguli diferite de prescripție
  10. 10Data dobândirii și regulile pentru situațiile vechi
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane care pretind proprietate comună sau o creanță în legătură cu un bun dobândit înaintea căsătoriei ori în timpul concubinajului. [2] [6]

✕ NU ACOPERĂ

  • Raporturi cu elemente de extraneitate și determinarea legii străine aplicabile; partaj succesoral; calculul taxelor și al cheltuielilor de judecată.

Prima verificare: cine este proprietar, pentru fiecare bun

Comunitatea legală de bunuri este un regim matrimonial al soților. Ea nu se aplică automat partenerilor necăsătoriți, indiferent de durata conviețuirii. Proprietatea comună presupune că două sau mai multe persoane au dobândit dreptul printr-un act juridic ori printr-un alt mod prevăzut de lege. De aceea, durata relației, domiciliul comun sau faptul că ambii au suportat cheltuieli nu înlocuiesc analiza titlului. [1] [2]

Pentru fiecare apartament, teren, construcție ori alt bun, pornește de la actul de dobândire și identifică titularii, data și cotele. În cazul imobilelor, confruntă actul cu situația de carte funciară. Plata unui avans sau a unei facturi răspunde la întrebarea cine a finanțat; nu răspunde singură și la întrebarea cine a dobândit proprietatea. [2] [3] [9]

Situația care trebuie dovedită Cererea de analizat
Ambii parteneri sunt titularii unor cote din bun Partajul proprietății comune, împreună cu eventualele creanțe născute din coproprietate. [5] [10]
Un act juridic valabil a creat proprietate comună fără cote determinate Lichidarea și partajul proprietății în devălmășie, în condițiile aplicabile actului. [11] [12]
Bunul este exclusiv al unuia, iar celălalt a plătit prețul ori lucrări O cerere bănească, dacă există un contract de restituire sau sunt întrunite condițiile altui temei, precum îmbogățirea fără justă cauză. [13] [6] [7]

Dacă înscrisul indică un singur titular, iar celălalt pretinde că a dobândit totuși un drept real, nu este suficient să ceară împărțirea pe baza contribuției. Trebuie explicat și dovedit modul de dobândire invocat, inclusiv valabilitatea actului pe care se sprijină. Instanța de partaj stabilește calitatea de coproprietar; această calitate nu este presupusă doar pentru că părțile au fost un cuplu. [2] [8] [14] [10]

Bunul anterior căsătoriei și convențiile dintre parteneri

Căsătoria ulterioară nu transformă automat bunul cumpărat înainte de căsătorie în bun comun al soților. Dacă partenerii aveau cote determinate, acestea nu devin automat o comunitate matrimonială; dacă unul era proprietar exclusiv, simpla căsătorie nu îi atribuie celuilalt o cotă. Concluzia rezultă din începutul efectelor regimului matrimonial și din delimitarea bunurilor dobândite în timpul comunității legale. [15] [1]

Există însă posibilitatea unei convenții matrimoniale valabile prin care anumite bunuri anterioare sunt incluse în comunitatea convențională, cu excepțiile prevăzute de lege. Convenția matrimonială se autentifică la notar; atunci când este încheiată înainte de căsătorie, produce efecte numai de la căsătorie. Trebuie verificat conținutul efectiv al convenției; nu trebuie presupus că orice căsătorie schimbă proprietatea anterioară. [16] [17] [18] [19]

Separat de regimul matrimonial, Codul civil permite ca proprietatea în devălmășie să rezulte dintr-un act juridic: dreptul aparține mai multor persoane, fără cote determinate. Pentru acest caz se aplică în mod corespunzător regulile comunității legale. Este necesară dovedirea unui asemenea act; simpla relație de concubinaj nu îl înlocuiește. Regula din art. 667–668 privește actele încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011. [11] [12] [2] [20] [21]

Pentru convențiile care constituie ori strămută drepturi reale imobiliare supuse înscrierii în cartea funciară, forma autentică este cerută sub sancțiunea nulității absolute. O pretinsă înțelegere verbală și martorii despre viața comună nu înlătură această cerință de validitate. Trebuie deosebită existența unei promisiuni sau a unei obligații bănești de dobândirea însăși a dreptului real. [8] [22] [23]

Cota din act și contribuția financiară nu se confundă

În coproprietatea pe cote-părți, fiecare este titularul unei fracțiuni din dreptul asupra bunului. Dacă există cote stabilite în act, analiza pornește de la ele. Când cotele trebuie determinate, legea le prezumă egale până la proba contrară; pentru bunul dobândit prin act juridic, proba contrară se face numai prin înscrisuri. Prezumția nu îi face coproprietari pe cei care doar au locuit împreună. [26] [3] [24]

De exemplu, dacă actul valabil indică o jumătate pentru fiecare, faptul că unul prezintă plăți mai mari nu îi atribuie automat o cotă mai mare. Se verifică ce s-a convenit, dacă există un temei de contestare sau modificare a titlului și dacă plățile susțin o creanță distinctă. Nici contribuțiile ulterioare la rate ori renovări nu schimbă singure fracțiunile din drept. [25] [10]

În schimb, în devălmășia care rezultă dintr-un act juridic valabil nu există dinainte cote determinate. Aplicarea corespunzătoare a regulilor comunității presupune, la lichidare, analiza contribuției și determinarea cotelor. Această situație nu trebuie confundată cu un act care a fixat deja cotele sau cu simpla finanțare a bunului exclusiv al celuilalt. [11] [12] [27]

Instanța poate stabili în cadrul partajului și creanțele născute din starea de proprietate comună. Prin urmare, cererea privind banii suportați suplimentar trebuie formulată și probată ca atare; procentul contribuției, cota de proprietate și suma eventual datorată nu se înlocuiesc unele pe altele. [10] [14] [25]

Ce se întâmplă dacă unul refuză vânzarea casei

Vânzarea amiabilă a întregului bun comun este un act de dispoziție și necesită acordul tuturor coproprietarilor. În coproprietatea obișnuită, fiecare poate dispune de propria cotă, în lipsa unei stipulații contrare și cu respectarea regulilor aplicabile; vânzarea cotei nu este însă vânzarea întregii case. [28] [26]

Refuzul vânzării amiabile nu este un drept de a bloca pe termen nedefinit ieșirea din coproprietatea obișnuită. Partajul poate fi convențional sau judiciar și poate fi cerut oricând, exceptând situațiile în care este suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre. Pentru coproprietatea forțată există reguli distincte, care pot exclude partajul judiciar; regula casei aflate în coproprietate obișnuită nu se aplică automat părților comune ale unui condominiu. [4] [5] [29] [30]

Instanța stabilește mai întâi bunurile, titularii, cotele și creanțele care rezultă din coproprietate. Soluțiile de împărțire sunt următoarele, în funcție de posibilitățile concrete ale bunului: [10]

Regula este împărțirea în natură, proporțional cu cotele. Atribuirea întregului bun cu sultă sau vânzarea se analizează dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură. [31] [34]

  1. Împărțirea în natură. Se formează loturi potrivit cotelor; diferențele de valoare pot fi completate prin bani. Expertiza poate stabili valoarea și dacă bunul se poate împărți în mod practic. [31] [32] [33]
  2. Atribuirea bunului unuia sau mai multor coproprietari, la cerere, cu sultă. Sulta este suma care compensează drepturile celorlalți. Atribuirea nu este un drept automat al celui care locuiește în casă; instanța ține seama de criteriile legale. La atribuirea provizorie, instanța stabilește termenul pentru consemnarea sumelor; dacă acesta nu este respectat, poate atribui bunul altui coproprietar. [34] [35] [36] [37] [38]
  3. Vânzarea și distribuirea prețului. Dacă niciun coproprietar nu cere atribuirea ori sumele stabilite pentru atribuirea provizorie nu sunt consemnate, instanța dispune vânzarea. Când vânzarea prin învoială nu este acceptată sau nu se realizează în termenul stabilit, se poate ajunge la vânzare prin executor, la licitație publică, după rămânerea definitivă a încheierii. Prețul se distribuie proporțional cu cotele, în condițiile partajului. [39] [40] [41] [42]

Pentru partajul voluntar al unui imobil, înțelegerea trebuie formalizată prin act autentic și trebuie îndeplinite formalitățile de carte funciară aplicabile. Efectul înscrierii se apreciază și în raport cu regulile tranzitorii privind finalizarea cadastrului. [43] [44] [45]

Fostul partener nu poate fi obligat pur și simplu să cumpere cota celuilalt doar pentru că refuză o ofertă de vânzare. Atribuirea presupune cererea coproprietarului, iar lipsa unei soluții de atribuire poate conduce la vânzarea bunului potrivit procedurii de partaj. [46] [39]

Investițiile în bunul exclusiv: când poate exista o creanță

Dacă nu există proprietate comună, nu se împarte bunul exclusiv doar pentru că celălalt partener a contribuit la preț sau la renovare. Se verifică separat dacă există o obligație de restituire: de exemplu, un contract prin care proprietarul s-a obligat să înapoieze banii. Contractul valabil încheiat se analizează potrivit conținutului său. [2] [13]

Pentru construcții și alte lucrări asupra imobilului, verifică și regimul accesiunii, în funcție de natura lucrării și situația autorului. De exemplu, pentru o lucrare adăugată necesară, legea reglementează plata cheltuielilor rezonabile. Lucrările detentorului precar urmează, în mod corespunzător, regulile autorului de rea-credință. Existența unei asemenea acțiuni trebuie analizată înaintea îmbogățirii fără justă cauză, care are caracter subsidiar. [103] [104] [105] [7]

În lipsa unei alte acțiuni pentru recuperarea a ceea ce este datorat, poate fi analizată îmbogățirea fără justă cauză. Sunt necesare o îmbogățire neimputabilă, o pierdere patrimonială corelativă și lipsa unei justificări juridice; restituirea este limitată atât de pierderea solicitantului, cât și de îmbogățirea beneficiarului. Îmbogățirea trebuie să subziste la sesizarea instanței. Așadar, totalul facturilor nu reprezintă automat suma care va fi acordată. [6] [47] [7]

O plată poate avea o cauză justificată, precum executarea unei obligații valabile sau intenția de a face o liberalitate. Legea are în vedere și actul îndeplinit în interesul personal și exclusiv al celui păgubit, pe riscul său ori cu intenția de a gratifica. Aceste împrejurări se stabilesc concret; nu orice cheltuială din timpul relației este recuperabilă. [48] [49] [50]

Practica trebuie interpretată cu aceste distincții. Minuta Curții de Apel Iași din 9 decembrie 2024 consemnează opinii diferite ale instanțelor și concluzia întâlnirii că îmbogățirea fără justă cauză nu poate fi exclusă din capul locului în raporturile dintre concubini, situația urmând să fie apreciată individual. Este o minută de practică neunitară, cu valoare orientativă, nu o hotărâre obligatorie care stabilește drepturile fiecărui cuplu. [51] [52]

Minuta distinge între dobândirea comună întemeiată pe o înțelegere dovedită, pentru care este disponibil partajul, și contribuția la bunul exclusiv, unde se analizează o creanță. Această discuție nu conferă automat proprietate celui care a finanțat și nu înlătură forma autentică cerută pentru constituirea ori transmiterea drepturilor reale imobiliare. De asemenea, dacă există o acțiune contractuală, caracterul subsidiar al îmbogățirii fără justă cauză trebuie respectat. [53] [54] [8] [7]

Ce trebuie dovedit și cum se organizează probele

Cel care susține un drept sau o plată trebuie să le dovedească, în afara excepțiilor legale. Organizează probele pe bunuri și pe scopul fiecărei plăți, nu numai cronologic pe durata relației. Sunt utile următoarele categorii, în măsura în care există și privesc faptele din litigiu: [14] [55]

  • Dobândirea și titularii: contractul, eventualele convenții și actele care le-au modificat, extrasul de carte funciară și identificarea separată a terenului și construcției. [2] [9]
  • Traseul banilor: extrase de cont, ordine de plată, chitanțe, facturi și documente care leagă suma de bunul sau lucrarea concretă. O retragere de numerar, izolată, nu dovedește prin ea însăși destinația afirmată. [55] [14]
  • Înțelegerea dintre părți: înscrisuri, mesaje ori recunoașteri privind destinația banilor și obligația de restituire. O scriere provenită de la persoana căreia i se opune, care face credibil faptul pretins, poate constitui început de dovadă scrisă; acesta se completează cu alte probe. [56] [57]
  • Lucrările și valoarea: devize, facturi, fotografii datate și, dacă sunt necesare cunoștințe de specialitate, expertiză. În partaj, expertiza poate evalua bunul și posibilitatea formării loturilor; pentru creanță, obiectivele trebuie adaptate investiției și avantajului patrimonial invocat. [55] [58] [33] [6]

Martorii nu sunt o soluție universală pentru lipsa actelor. Pentru actele juridice cu valoare mai mare de 250 lei există regula probei scrise, cu excepțiile legale; pot conta imposibilitatea materială sau morală de a întocmi un înscris și începutul de dovadă scrisă. Relația afectivă nu dispensează de explicarea împrejurărilor concrete ale imposibilității invocate. Dacă forma scrisă este cerută pentru validitatea actului, martorii nu o suplinesc. [59] [60] [61] [22] [62]

În plus, pentru proba unor cote inegale ale bunului dobândit prin act juridic, se aplică cerința specială a înscrisurilor din art. 634 alin. (2). Nu trebuie confundată proba unei contribuții bănești cu proba cotei ori cu valabilitatea unui transfer imobiliar. [3] [8] [24]

Pașii pentru cerere și instanța competentă

Înaintea sesizării instanței, formulează distinct ceea ce soliciți: recunoașterea calității de coproprietar, dacă este contestată, stabilirea cotelor, partajul și eventualele creanțe, sau numai restituirea unei sume. Identifică persoanele care sunt subiectele raportului juridic invocat. În partaj trebuie avuți în vedere toți coproprietarii; partajul făcut fără participarea tuturor este lovit de nulitate absolută. [63] [10] [64]

Partajul judiciar este de competența judecătoriei, indiferent de valoare. Pentru împărțirea unui imobil a cărui indiviziune nu provine din succesiune se aplică regula instanței de la locul imobilului. Dacă imobilul se află în circumscripțiile mai multor instanțe, se verifică regula specială din art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă. [65] [66] [67] [68]

O acțiune separată, exclusiv bănească, nu devine automat partaj fiindcă banii au fost investiți într-o casă. În dreptul comun, competența materială pentru cererile evaluabile în bani depinde de valoare: până la 200.000 lei inclusiv, judecătoria; peste acest prag, tribunalul, dacă nu există o regulă specială. Regula teritorială generală este instanța domiciliului pârâtului, cu excepțiile legii. Cererile accesorii și cele întemeiate pe alte situații speciale cer o verificare distinctă. [69] [70] [71] [72]

Cererea de partaj indică persoanele între care se cere împărțirea, titlul, toate bunurile vizate, valoarea și locul lor, precum și cine le deține sau le administrează. Se adaugă cerințele generale ale cererii: obiectul și calculul valorii, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare capăt de cerere și semnătura. Pentru imobil se indică datele de identificare și se anexează extrasul de carte funciară ori certificatul privind lipsa înscrierii, în condițiile legii. [73] [9] [74] [75] [76]

O înțelegere rămâne posibilă și în timpul procesului, inclusiv pentru o parte dintre bunuri. La învoiala care privește persoane ocrotite sunt necesare autorizările prevăzute de lege. Dacă nu există acord, pregătește propunerea de loturi sau cererea de atribuire și probele necesare evaluării, fără a presupune că simplul refuz al celuilalt determină imediat vânzarea. [77] [78] [79] [33] [37]

Partajul și creanța au reguli diferite de prescripție

Partajul coproprietății poate fi cerut oricând, sub rezerva suspendărilor și limitelor legale. Această regulă nu face automat imprescriptibile creanțele pentru bani, rate ori lucrări. Pentru o creanță se verifică termenul aplicabil temeiului concret; termenul general este de trei ani, dacă legea nu prevede altul. [4] [80]

Începutul termenului trebuie stabilit separat pentru fiecare pretenție:

  • Regula generală se raportează la data când titularul a cunoscut ori trebuia să cunoască nașterea dreptului la acțiune. [81]
  • Pentru obligația contractuală de restituire, în lipsa unei reguli speciale, termenul începe când obligația devine exigibilă și trebuia executată. O convenție privind scadența trebuie analizată potrivit conținutului ei. [82]
  • Pentru îmbogățirea fără justă cauză se aplică în mod corespunzător regula cunoașterii sau a momentului când trebuiau cunoscute atât paguba, cât și persoana care răspunde. Despărțirea nu este, prin ea însăși, momentul legal de la care începe prescripția tuturor creanțelor dintre concubini. [83] [84] [89]

Termenul calculat în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Acest calcul presupune identificarea corectă a începutului și verificarea eventualelor cauze de suspendare ori întrerupere. [85] [86] [87] [90] [91]

Nu aplica concubinilor, numai pentru că au conviețuit, suspendarea prevăzută pentru soți cât durează căsătoria și nu sunt separați în fapt. Pot exista alte împrejurări relevante; de exemplu, recunoașterea dreptului de către debitor poate întrerupe prescripția. Păstrează înscrisurile care dovedesc asemenea fapte. [88] [92] [14]

Pentru indemnizația autorului unei lucrări, prescripția nu curge cât timp proprietarul îl lasă să dețină imobilul. [106] Această regulă privește indemnizația pentru lucrare; nu se extinde automat la orice împrumut, plată de preț ori creanță întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză. [107]

În regimul actual, prescripția nu operează de plin drept și nu este aplicată din oficiu de instanță. După împlinirea termenului, debitorul poate refuza prestația și poate opune prescripția în condițiile procedurale legale; o cerere pentru creanță poate astfel fi respinsă ca prescrisă. Aceste consecințe nu trebuie confundate cu dreptul de a cere partajul însuși. [93] [94] [95] [96] [4]

Data dobândirii și regulile pentru situațiile vechi

Pentru un dosar care acoperă perioade îndelungate, separă data dobândirii fiecărui bun, data convenției, datele investițiilor, începutul prescripției și data cererii de partaj. Codul civil actual a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Actele și faptele anterioare nu pot primi alte efecte decât cele prevăzute de legea aplicabilă atunci, iar contractul este, în principiu, supus legii de la încheiere pentru formare, interpretare, efecte, executare și încetare. [21] [97] [98]

Regulile din art. 667–668 despre devălmășia izvorâtă din act juridic se aplică numai actelor încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil. În schimb, art. 669–686 despre partaj se aplică atât convențiilor de partaj încheiate după această dată, cât și partajelor judiciare cerute după ea. Prin urmare, o cerere de partaj formulată astăzi poate necesita reguli actuale pentru împărțire și reguli istorice pentru valabilitatea și efectele dobândirii. [20] [99] [100] [101]

Prescripțiile începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a Codului civil rămân guvernate de dispozițiile care le-au instituit. De aceea, regulile actuale despre începutul termenului și modul de invocare a prescripției nu trebuie aplicate automat unei creanțe vechi. [102]

Pentru efectele accesiunii care presupun opțiunea proprietarului contează legea de la începerea lucrării; pentru obligațiile extracontractuale, legea de la producerea ori săvârșirea faptului. Aceste date se verifică separat de începutul prescripției. [108] [109] [102]

Termene și repere procedurale

REGULĂCererea de partaj al coproprietății obișnuite
Interval

Poate fi formulată oricând; nu are un termen general de trei ani de la despărțire. [4]

De când începe

Existența dreptului de proprietate comună; despărțirea nu este condiția care creează acest drept. [2] [4]

Cum se aplică

Nu se calculează un termen extinctiv al partajului de la încetarea relației. Se verifică dacă partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre. [4]

Consecințe

Simpla trecere a timpului de la despărțire nu înlătură posibilitatea partajului; trebuie dovedită proprietatea comună și respectate limitele legale. [2] [4]

[4][2][29][30][80][99][100][21]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu se confundă coproprietatea obișnuită cu cea forțată, pentru care partajul judiciar poate fi exclus. [29] [30]

  • Creanțele bănești se analizează separat și pot fi prescriptibile. [80]

REGULĂPrescripția creanței bănești față de fostul partener
Interval

Termen general de trei ani, dacă legea nu prevede un alt termen aplicabil temeiului concret. [80]

De când începe

Pentru obligația contractuală, în lipsa unei reguli speciale, exigibilitatea; pentru îmbogățirea fără justă cauză, cunoașterea sau momentul când trebuiau cunoscute paguba și persoana răspunzătoare, prin aplicarea corespunzătoare a regulii legale. Despărțirea nu este automat punctul de plecare. [82] [83] [84]

Cum se aplică

Termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ziua nu există în ultima lună, în ultima zi a acelei luni; dacă ultima zi este nelucrătoare, la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Suspendarea și întreruperea se verifică separat. [85] [86] [87] [90] [91]

Consecințe

După împlinire, debitorul poate refuza prestația și poate opune prescripția în condițiile legii; instanța nu o aplică din oficiu în regimul actual. [94] [95] [96]

[80][82][83][84][85][86][87][90][91][106][107][88][92][4][94][95][96][102][21][108][109]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru indemnizația autorului unei lucrări, prescripția nu curge cât timp proprietarul îl lasă să dețină imobilul. [106] Această regulă privește indemnizația pentru lucrare; nu se extinde automat la orice împrumut, plată de preț ori creanță întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză. [107]

  • Suspendarea dintre soți nu se aplică automat concubinilor; se analizează orice altă cauză legală incidentă. [88]

  • Recunoașterea dreptului de către debitor poate întrerupe prescripția. [92]

  • Nu este suficient să se numească cererea partaj pentru a face imprescriptibilă o creanță distinctă. [4] [80]

Lista de pași

  • Pentru fiecare bun, pune alături actul de dobândire, data, titularii și cotele; pentru imobil, adaugă datele și extrasul de carte funciară. [2] [3] [9]

  • Separă pretenția asupra proprietății de pretenția pentru bani și precizează de ce există coproprietate sau obligație de restituire. [10] [13] [6] [7]

  • Grupează extrasele, facturile și mesajele pe fiecare plată ori lucrare și identifică faptul pe care îl dovedește fiecare document; solicită o expertiză dacă evaluarea cere cunoștințe de specialitate. [14] [55] [58]

  • Pentru partaj, identifică toți coproprietarii și formulează soluția urmărită: loturi în natură, atribuire cu sultă sau vânzare în condițiile legii. [73] [64] [31] [35] [42]

  • Pentru fiecare creanță, notează temeiul, scadența sau momentul cunoașterii pagubei și a persoanei răspunzătoare, precum și orice recunoaștere dovedită a datoriei; nu calcula automat de la despărțire. [82] [83] [84] [92]

  • Dacă dobândirea ori începutul prescripției este anterior datei de 1 octombrie 2011, verifică regula istorică aplicabilă înainte de a folosi regulile actuale. [21] [97] [102] Pentru indemnizația autorului lucrării, verifică și perioada în care proprietarul i-a permis să dețină imobilul. [106]

Întrebări frecvente

După despărțirea unor parteneri necăsătoriți, când se cere partaj și ce se întâmplă dacă unul refuză vânzarea casei?

Partajul se cere dacă există proprietate comună dovedită, nu numai o contribuție financiară. Refuzul vânzării amiabile a întregii case nu împiedică partajul judiciar al coproprietății obișnuite, sub rezerva limitelor legale. Instanța poate împărți în natură, poate atribui bunul la cerere cu sultă ori poate dispune vânzarea, inclusiv prin licitație, în condițiile procedurii. Refuzul nu îl obligă automat pe celălalt să cumpere cota reclamantului. [2] [4] [31] [35] [42] [39]

Regula este împărțirea în natură, proporțional cu cotele. Atribuirea întregului bun cu sultă sau vânzarea se analizează dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură. [31] [34]

Durata concubinajului creează prin ea însăși un drept la partaj la despărțire?

Nu. Niciun număr de ani de concubinaj nu înlocuiește actul sau alt mod legal de dobândire a proprietății. Comunitatea legală privește soții, iar un drept comun al partenerilor necăsătoriți trebuie dovedit pentru bunul concret. Pot exista cote-părți sau devălmășie creată prin act juridic valabil, cu respectarea formei și a legii aplicabile în timp. [1] [2] [11] [8] [20]

Cum se alege și se dovedește între partajul bunurilor dobândite în comun și restituirea investițiilor în bunul exclusiv al fostului concubin?

Mai întâi se stabilește dacă solicitantul este proprietar: titlul și convenția valabilă pot susține partajul; plățile se verifică separat de cotele din drept. Dacă bunul este exclusiv al celuilalt, se analizează un contract de restituire sau alt temei de creanță. Îmbogățirea fără justă cauză este subsidiară și limitată de pierdere și îmbogățire; nu garantează recuperarea tuturor facturilor. Sunt necesare probe ale plăților, destinației și temeiului invocat, iar prescripția creanței se verifică distinct de partaj. [2] [3] [13] [6] [7] [14] [80] [84]

Pentru indemnizația autorului unei lucrări, prescripția nu curge cât timp proprietarul îl lasă să dețină imobilul. [106] Această regulă privește indemnizația pentru lucrare; nu se extinde automat la orice împrumut, plată de preț ori creanță întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză. [107]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului

  • Durata concubinajului nu creează singură proprietate comună ori comunitate matrimonială; titlul trebuie stabilit pentru fiecare bun.

    [1][2]

  • Căsătoria ulterioară nu schimbă automat proprietatea dobândită înainte de căsătorie; o convenție matrimonială valabilă poate include anumite bunuri anterioare în comunitatea convențională.

    [15][17][18]

  • Devălmășia poate rezulta dintr-un act juridic valabil, cu respectarea formei și a regulii temporale aplicabile actelor ulterioare intrării în vigoare a Codului civil.

    [11][12][8][20]

  • Prezumția cotelor egale presupune coproprietate; pentru bunul dobândit prin act juridic, dovada unor cote inegale se face prin înscrisuri.

    [3][24]

  • Contribuțiile financiare mai mari nu modifică automat cotele expres convenite și pot necesita analiza unei creanțe distincte.

    [25][10]

  • Refuzul vânzării amiabile nu împiedică prin el însuși partajul judiciar al coproprietății obișnuite, cu respectarea suspendărilor și excepțiilor.

    [28][4][5][29]

  • Partajul se face în natură, iar în condițiile legii prin atribuire la cerere cu sultă ori vânzare și împărțirea prețului.

    [31][34][35][42][39]

  • Îmbogățirea fără justă cauză este subsidiară, restituirea fiind limitată de pierderea reclamantului și îmbogățirea beneficiarului, care trebuie să subziste la sesizarea instanței.

    [6][47][7]

  • Martorii și imposibilitatea morală de întocmire a unui înscris nu înlătură cerința formei pentru validitatea transferului imobiliar.

    [22][60][8]

  • Partajul judiciar este de competența judecătoriei indiferent de valoare, iar pentru imobilul a cărui indiviziune nu provine din succesiune se aplică regula locului imobilului.

    [65][66][67]

  • Creanța are de regulă un termen de trei ani, cu început determinat de temeiul concret; despărțirea nu este automat începutul prescripției pentru toate creanțele.

    [80][81][82][83][84]

  • Calculul în ani folosește ziua corespunzătoare, ultima zi a lunii dacă ziua lipsește și prelungirea până la prima zi lucrătoare dacă sfârșitul este nelucrător.

    [85][86][87]

  • Suspendarea dintre soți nu este o suspendare automată pentru concubini; recunoașterea poate constitui o cauză de întrerupere.

    [88][92]

  • Legea aplicabilă dobândirii și prescripției vechi se verifică distinct de regulile partajului cerut după intrarea în vigoare a Codului civil.

    [97][20][100][102]

  • Prescripția indemnizației autorului lucrării nu curge cât proprietarul îl lasă să dețină imobilul; domeniul acestei reguli nu cuprinde automat toate creanțele dintre concubini.

    [106][107]

Organizarea actelor pe bunuri, cote și plăți

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 631 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 631
    Dispozițiile prezentului capitol se aplică ori de câte ori, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevăzut de lege, dreptul de proprietate privată are 2 sau mai mulți titulari.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (2)
    (2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 670 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 670
    Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1345 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1345
    Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1348 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1348
    Cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1244 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1244
    În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 667 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 667
    Există proprietate în devălmășie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părți determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 668 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 668 alin. (2)
    (2) În cazul în care izvorul proprietății în devălmășie este un act juridic, dispozițiile privitoare la regimul comunității legale se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1270 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1270 alin. (1)
    (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 313 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 313 alin. (1)
    (1) Între soți, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 teza introductivă
    În cazul în care se adoptă comunitatea convențională, convenția matrimonială se poate referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. a)
    a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepția bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) și c);
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul tuturor părților, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și având conținut predeterminat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (2)
    (2) Convenția matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 65 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65
    Dispozițiile art. 667 și 668 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (3)
    (3) În cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1244 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1244
    În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (2)
    (2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1270 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1270 alin. (2)
    (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 641 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 641 alin. (4)
    (4) Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 632 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 632 alin. (3)
    (3) Coproprietatea forțată nu poate înceta prin partaj judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 671 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 671 alin. (1)
    (1) Partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secțiunile a 3-a și a 4-a din prezentul capitol, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (1)
    (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (2)
    (2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 988 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 988
    La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 989 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 989 alin. (1)
    (1) În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 989 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 989 alin. (3)
    (3) În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 991 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 991 alin. (1)
    (1) În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 991 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 991 alin. (3)
    (3) În cazul în care vreuna dintre părți nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit potrivit alin. (2), instanța, prin încheiere dată cu citarea părților, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 992 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 992 alin. (1)
    (1) După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către un executor judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitație publică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. b)
    b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (2)
    (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (1)
    (1) Dispozițiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (2)
    (2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1347 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1347 alin. (1)
    (1) Restituirea nu este datorată decât dacă îmbogățirea subzistă la data sesizării instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1346 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1346 teza introductivă
    Îmbogățirea este justificată atunci când rezultă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1346 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1346 lit. a)
    a) din executarea unei obligații valabile;
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1346 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1346 lit. c)
    c) dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv, pe riscul său ori, după caz, cu intenția de a gratifica.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Curtea de Apel Iași — Minuta nr. 61/DOC/2024Ghid oficial · pct. 1, p. 3 · forma din 9 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 1, p. 3
    Practica Tribunalului Iaşi cu privire la problema analizata este neunitară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Curtea de Apel Iași — Minuta nr. 61/DOC/2024Ghid oficial · pct. 1, p. 5 · forma din 9 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 1, p. 5
    Îmbogățirea fără justă cauză, ca temei juridic al acțiunii prin care concubinii pretind restituirea contribuției lor la dobândirea bunurilor proprietatea celuilalt concubin, nu poate fi exclusă de plano, urmând a se aprecia de la caz la caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Curtea de Apel Iași — Minuta nr. 61/DOC/2024Ghid oficial · pct. 1, p. 5 · forma din 9 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 1, p. 5
    a) În ipoteza în care se invocă și se face dovada existenței unei înțelegeri între concubini cu privire la dobândirea bunurilor în comun, în timpul concubinajului, prin contribuția fiecăruia, fără a fi stabilită în concret cota fiecăruia din bun, sunt aplicabile prevederile art. 668 alin. 2 C.civ. ce fac trimitere la dispozițiile privitoare la regimul comunității legale, concubinii având la îndemână acțiunea de partaj, conform prevederilor art. 357 C.civ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Curtea de Apel Iași — Minuta nr. 61/DOC/2024Ghid oficial · pct. 1, p. 5 · forma din 9 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 1, p. 5
    c) În schimb, în ipoteza în care nu a existat vreo înțelegere între concubini și unul din ei a contribuit la dobândirea bunurilor de către celălalt în proprietatea exclusivă a acestuia, concubinul are un drept de creanță împotriva celuilalt, al cărui temei juridic nu poate fi decât îmbogățirea fără cauză, simpla relație de concubinaj nefiind suficientă pentru a pretinde că îmbogățirea unuia dintre ei ar avea o cauză justă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (1)
    (1) Se socotește început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (3)
    (3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părți numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (2)
    (2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 1
    1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic;
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 2
    2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310;
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 1
    1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic;
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 36 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36
    Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (2)
    (2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (1)
    (1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (2)
    (2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. k)
    k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 95 pct. 1
    1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (1)
    (1) În tot cursul procesului, instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (2)
    (2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor. Împărțeala se poate face prin bună învoială și dacă printre cei interesați se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruți, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (3)
    (3) În cazul în care înțelegerea privește numai partajul anumitor bunuri, instanța va lua act de această învoială și va pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2517 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2517
    Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2523 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2523
    Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2524 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2524 alin. (1)
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2528 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2528 alin. (1)
    (1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2528 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2528 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2532 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2532 pct. 1
    1. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2528 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2528 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2532 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2532 teza introductivă
    Prescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2537 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2537 teza introductivă
    Prescripția se întrerupe:
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2537 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2537 pct. 1
    1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2506 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2506 alin. (1)
    (1) Prescripția nu operează de plin drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2506 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2506 alin. (2)
    (2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2512 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2512 alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2513 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2513
    Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 3 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 3 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 201 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201
    Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 577 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 577 alin. (1)
    (1) Construcțiile, plantațiile și orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucrări, revin proprietarului acelui imobil dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 583 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 583 alin. (1)
    (1) Proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 597 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 597
    Lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse, în mod corespunzător, regulilor aplicabile autorului de rea-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 591 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 591 alin. (1)
    (1) Prescripția dreptului la acțiune al autorului lucrării privind plata indemnizației nu curge cât timp el este lăsat de proprietar să dețină imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 591 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 591 alin. (1)
    (1) Prescripția dreptului la acțiune al autorului lucrării privind plata indemnizației nu curge cât timp el este lăsat de proprietar să dețină imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 58 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opțiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 103 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 103
    Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-016 · https://divortpartaj.org/ghiduri/bunurile-cumparate-inainte-de-casatorie-sau-in-concubinaj/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision