⌕Meniu

Datoriile comune și datoriile moștenite la partaj

O datorie se analizează în două etape: stabilești dacă aparține comunității de bunuri sau numai unuia dintre soți, apoi identifici ce obligație se transmite prin moștenire. La lichidare se separă bunurile proprii, se împart bunurile comune și se regularizează datoriile; contribuția egală este o prezumție care poate fi răsturnată prin probe. [15] [16]

Soțul supraviețuitor poate fi, în același timp, debitor pentru o obligație proprie și moștenitor. Regula răspunderii moștenitorului numai cu bunurile succesorale nu șterge obligația pe care acesta o avea deja ca soț ori codebitor. Această distincție rezultă din coroborarea regulilor despre datoriile comune cu cele despre acceptarea moștenirii. [57] [58] [59]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Cele trei verificări pentru fiecare datorie
  3. 03Ce intră în datoriile comunității
  4. 04Lichidarea comunității înaintea calculului pasivului moștenirii
  5. 05Cu ce răspunde moștenitorul și când există excepții
  6. 06Ce pot urmări creditorii înainte și după partaj
  7. 07Un acord de partaj nu eliberează automat un codebitor
  8. 08Documente și demersuri practice
  9. 09Verificarea separată a legii datoriei, a legii moștenirii și a legii procedurii
  10. 10Lista de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Lichidarea comunității legale și delimitarea obligațiilor soțului supraviețuitor de cele transmise moștenitorilor; pentru comunitatea convențională se verifică mai întâi clauzele valabile ale convenției. [13] [15] [63] [64] [66]

  • Răspunderea succesorală reglementată de actualul Cod civil, cu limitele și excepțiile indicate în text. [18] [25]

✕ NU ACOPERĂ

  • Determinarea legii aplicabile și recunoașterea actelor în situații cu elemente din mai multe state.

  • Stabilirea unui sold concret, contestarea clauzelor unui credit ori calculul prescripției unei anumite creanțe.

  • Regimurile speciale de insolvență și de recuperare a creanțelor fiscale.

Cele trei verificări pentru fiecare datorie

Pentru fiecare credit, factură ori obligație de despăgubire, notează separat cine este debitorul față de creditor, ce bunuri pot fi urmărite și cum se împarte sarcina între soți sau între moștenitori. Distincția rezultă din regulile diferite privind datoriile comune, răspunderea subsidiară a soților și contribuția moștenitorilor la pasiv. O cotă stabilită la partaj nu răspunde singură tuturor celor trei întrebări. [1] [6] [27]

Situație Regula de pornire Ce trebuie separat
Obligație comună a soților Se urmăresc bunurile comune; dacă acestea nu acoperă obligația, intervine răspunderea solidară cu bunurile proprii, în condițiile legii. [1] [6] Partea suportată în relația dintre soți se regularizează potrivit contribuției și plăților dovedite. [15] [16]
Datorie personală a unui soț Creditorul personal nu urmărește direct bunurile comune; după urmărirea bunurilor proprii poate cere partajul numai în măsura necesară acoperirii creanței. [8] [9] Datoria personală nu devine comună numai fiindcă debitorul era căsătorit. Aceasta rezultă din delimitarea legală a celor două categorii. [1] [8]
Datorie transmisă prin moștenire Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund, ca regulă, cu bunurile succesorale și proporțional cu cota lor. [18] Se verifică separat urmărirea bunurilor succesorale încă neîmpărțite, garanțiile și excepțiile legale. [28] [31] [25]

Dacă soțul supraviețuitor este și codebitor, cererea creditorului poate avea un temei propriu împotriva lui, pe lângă transmiterea obligației defunctului către moștenitori. Din coroborarea acestor norme rezultă că protecția acordată în calitate de moștenitor nu poate fi folosită automat pentru a înlătura obligația proprie. [57] [58] [59]

Ce intră în datoriile comunității

Lista de mai jos privește comunitatea legală. Dacă există o comunitate convențională, citește mai întâi convenția matrimonială: în limitele legii, ea poate include datorii proprii în comunitate, poate restrânge comunitatea la datorii determinate și poate stabili modalități de lichidare. Restrângerea nu poate exclude obligațiile pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. În lipsa unei prevederi convenționale diferite, se aplică în completare regulile comunității legale. [63] [64] [65] [66]

Pentru comunitatea legală, Codul civil prevede răspunderea cu bunurile comune pentru următoarele categorii de obligații: [1]

  • Obligațiile legate de conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune. [2]
  • Obligațiile contractate împreună de soți. [3]
  • Obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. Faptul că a semnat un singur soț nu exclude, în această ipoteză, caracterul comun. [4]
  • Repararea prejudiciului produs prin însușirea bunurilor unui terț de către un soț, însă numai în măsura în care prin aceasta au sporit bunurile comune. [5]

Pentru obligațiile comune neacoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar cu bunurile proprii. Soțul care plătește peste partea ce i-ar reveni din comunitate, dacă lichidarea s-ar face la data plății, se subrogă în drepturile creditorului pentru diferență. Legea îi recunoaște și un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt soț până la acoperirea creanțelor indicate de normă. [6] [7]

Există și o protecție specială pentru veniturile din muncă și cele asimilate: acestea nu pot fi urmărite pentru datoriile comune asumate de celălalt soț, cu excepția obligațiilor pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. Nu este o imunitate generală a salariului față de orice datorie. [10] [4]

Lichidarea comunității înaintea calculului pasivului moștenirii

La încetarea comunității, lichidarea se face prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial. Până la finalizarea ei, comunitatea subzistă atât pentru bunuri, cât și pentru obligații. Când comunitatea încetează prin deces, lichidarea are loc între soțul supraviețuitor și moștenitorii celui decedat; obligațiile defunctului se divid între moștenitori potrivit cotelor lor succesorale, în cadrul regulilor și excepțiilor aplicabile pasivului. [11] [12] [13] [29] [31]

Operațiunea pornește de la bunurile proprii ale fiecărui soț, continuă cu masa comună și regularizarea datoriilor. Cota fiecăruia se stabilește după contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune. Egalitatea contribuției este prezumată până la proba contrară; nu există o împărțire imuabilă în jumătăți pentru orice dosar. [15] [16]

În procedura succesorală notarială, legea cere lichidarea regimului matrimonial înaintea stabilirii componenței patrimoniului succesoral. Din această ordine rezultă că partea proprie a supraviețuitorului nu se include în moștenire. De asemenea, nu aplici direct cota succesorală la întregul bun comun sau la întregul sold al unui credit înainte de a clarifica titularii și obligațiile. [41] [61] [62]

Dacă divorțul avusese deja loc, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie până la stabilirea cotelor. Decesul ulterior trebuie analizat pornind de la această comunitate nelichidată și de la transmiterea drepturilor defunctului; nu se presupune că regimul dintre foștii soți a încetat abia la deces. Pentru participanți și continuarea procesului, vezi Partajul bunurilor comune după decesul unui soț. [14] [15] [17]

Cu ce răspunde moștenitorul și când există excepții

Acceptarea consolidează transmiterea moștenirii de la data decesului. Moștenitorii legali, legatarii universali și cei cu titlu universal răspund pentru datorii și sarcini numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia. Dacă bunuri succesorale sunt înstrăinate, bunurile care le iau locul prin subrogație pot fi afectate stingerii pasivului. [17] [18] [23]

Această regulă nu înseamnă că orice moștenitor poate fi obligat, fără alt temei, să plătească din salariul sau economiile sale anterioare moștenirii. Ea nici nu îl eliberează de o datorie pe care o avea personal. În cazul soțului supraviețuitor, această concluzie presupune verificarea separată a contractului și a regulilor privind datoriile comune. [59] [57] [58]

O excepție importantă privește succesibilul care, cu rea-credință, sustrage ori ascunde bunuri succesorale sau ascunde o donație supusă raportului ori reducțiunii. El este considerat acceptant chiar dacă renunțase anterior și suportă sancțiunile prevăzute de lege. Pentru datoriile și sarcinile moștenirii răspunde proporțional cu cota sa, inclusiv cu propriile bunuri. [24] [25]

Legatarul cu titlu particular are un regim diferit: regula este că nu suportă datoriile și sarcinile moștenirii. Excepțional, răspunde numai cu bunurile care formează obiectul legatului dacă testatorul a prevăzut expres aceasta ori dacă celelalte bunuri succesorale sunt insuficiente pentru plata pasivului. Dacă legatul privește o universalitate, precum o moștenire culeasă de testator și încă nelichidată, răspunderea privește pasivul acelei universalități. [19] [20] [21] [22]

Renunțătorul este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, sub rezerva sancțiunii pentru conduita frauduloasă descrisă mai sus. Din coroborarea regulilor rezultă însă că renunțarea nu stinge datoria sa proprie, de exemplu aceea asumată împreună cu defunctul. [26] [24] [60] [57]

Ce pot urmări creditorii înainte și după partaj

Creditorii ale căror creanțe s-au născut înaintea decesului, precum și cei ale căror creanțe provin din conservarea sau administrarea bunurilor moștenirii, pot cere plata din bunurile succesorale aflate în indiviziune și pot solicita executarea silită asupra acestora înainte de partaj. Cota individuală a moștenitorului nu înlătură această regulă specială. [28]

Divizarea de drept a pasivului succesoral are excepții: obligația indivizibilă, obligația privind un bun individual determinat ori o prestație asupra lui, obligația garantată real și obligația pe care un moștenitor este însărcinat prin titlu să o execute singur. În cazul garanției reale, moștenitorul care primește bunul grevat poate fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea lui la restul pasivului se reduce corespunzător. Dacă atribuirea exclusivă a obligației rezultă din testament, scutirea celorlalți poate constitui o liberalitate supusă reducțiunii. [67] [29] [30] [31] [32]

Creditorul personal al unui moștenitor are altă poziție: înainte de partajul succesoral nu poate urmări partea acestuia din bunurile moștenirii. Poate însă cere partajul în numele debitorului, solicita participarea la partajul amiabil ori interveni în proces. Din bunurile succesorale atribuite și din cele care le iau locul, creditorii moștenirii sunt plătiți cu preferință față de creditorii personali ai moștenitorului. [33] [34] [35]

Moștenitorul universal ori cu titlu universal care a plătit din datoria comună mai mult decât partea sa are regres împotriva celorlalți pentru partea care revenea fiecăruia. Dacă unul este insolvabil, partea lui din pasiv se împarte între ceilalți proporțional cu cotele succesorale. Acest regres între moștenitori este distinct de regularizarea dintre soți. [36] [37] [6]

Un acord de partaj nu eliberează automat un codebitor

Poți conveni cu ceilalți participanți cine va suporta o datorie în relația dintre tine și ei. Ca regulă, contractul produce efecte între părțile sale, iar preluarea datoriei convenită cu debitorul produce efecte numai cu acordul creditorului. [38] [39] Din coroborarea acestor reguli rezultă că atribuirea creditului unuia dintre participanți printr-un acord intern nu dovedește singură că banca l-a eliberat pe celălalt codebitor. [68] [69]

Separă în actele și calculele tale: soldul cerut de creditor, obligațiile asumate prin contract, garanțiile existente, repartizarea internă și eventualul acord al creditorului pentru schimbarea debitorului. Recomandarea rezultă din regulile privind efectele contractului, preluarea datoriei și obligația garantată asupra bunului atribuit. O convenție internă nu justifică, prin ea însăși, ignorarea garanției creditorului. [68] [69] [70]

Documente și demersuri practice

Pregătește o situație distinctă pentru fiecare obligație: contractul sau actul din care provine, data nașterii, titularii, destinația sumei, garanțiile, soldul la deces și plățile ulterioare. Este o metodă de organizare a probelor, nu o listă legală exhaustivă. Ea servește calificării datoriei și regularizării; în instanță, fiecare capăt de cerere trebuie susținut prin dovezile indicate. [2] [3] [4] [15] [44]

Pune alături actele bunurilor, convenția matrimonială dacă există, dovada divorțului ori a decesului și actele care stabilesc moștenitorii și cotele lor. Certificatul de moștenitor dovedește calitatea și drepturile moștenitorilor acceptanți în condițiile legii; pentru masa succesorală, lichidarea regimului matrimonial se face mai întâi. Nu folosi aceeași cotă pentru contribuția la comunitate și pentru participarea la moștenire fără verificarea fiecărei operațiuni. [16] [40] [41]

Succesibilii, creditorii moștenirii și orice persoană interesată pot cere notarului competent inventarierea bunurilor succesorale, pe cheltuiala moștenirii. Dacă succesibilii ori deținătorii bunurilor se opun, inventarul este dispus de instanța de la locul deschiderii moștenirii. [42] [43]

Titlurile executorii împotriva defunctului pot fi executate și împotriva moștenitorilor, cu respectarea procedurii. Decesul nu permite continuarea automată a executării împotriva persoanei decedate: articolul 687 din Codul de procedură civilă reglementează acceptarea moștenirii ori desemnarea curatorului, precum și verificările la camera notarilor publici. Dacă debitorul a murit înaintea executării și nu există moștenitor acceptant și nici curator al succesiunii, instanța de executare va numi de îndată un curator special la cererea creditorului sau a executorului, până la numirea curatorului succesiunii. Pentru moștenirea acceptată în care sunt numai moștenitori majori, executarea pornește, ca regulă, împotriva tuturor, cu excepțiile prevăzute de lege. [45] [46] [47] [48] [49]

Verificarea separată a legii datoriei, a legii moștenirii și a legii procedurii

Data de 1 octombrie 2011 este reperul intrării în vigoare a actualului Cod civil. Pentru căsătoriile existente atunci, regulile articolelor 351–354 privind datoriile comune se aplică datoriilor născute ulterior; actele și faptele anterioare își păstrează efectele prevăzute de legea de la data lor. [52] [50] [53]

Moștenirile deschise înainte de acest reper sunt guvernate de legea în vigoare la deschidere. Prin urmare, nu transfera automat limita răspunderii din articolul 1114 actual unei succesiuni vechi. Pentru regulile de partaj ale articolelor 669–686 contează și data convenției ori a introducerii cererii, potrivit normei tranzitorii speciale. [51] [18] [54] [55]

Procesele și executările începute sub legea procesuală veche rămân supuse acelei legi. Un deces recent ori o cerere recentă de calcul al datoriei nu face automat aplicabile toate regulile actuale unui dosar început anterior. [56]

Lista de pași

  • Identifică pentru fiecare datorie debitorii, destinația și temeiul care o face comună ori personală. [1] [2] [3] [4] [5] [8]

  • Separă bunurile proprii, masa comună, contribuțiile și plățile dovedite înainte de a calcula drepturile succesorale. [15] [16] [41]

  • Distinge obligația proprie a supraviețuitorului de obligația transmisă lui ca moștenitor; verifică separat renunțarea și orice acord al creditorului. [57] [59] [60] [39]

  • Verifică ipotecile și celelalte excepții de la împărțirea pasivului, precum și urmărirea bunurilor succesorale încă neîmpărțite. [28] [29] [30] [31] [32]

  • Păstrează documentele de plată pentru regularizarea dintre soți și, după caz, regresul dintre moștenitori. [6] [36]

  • Stabilește legea aplicabilă prin data datoriei, data decesului și începutul procesului sau executării. [50] [51] [56]

Întrebări frecvente

Cum separ datoriile comunității de datoriile moștenirii și răspunderea soțului supraviețuitor de aceea a moștenitorilor?

Califici întâi fiecare datorie după contract, destinație și regimul matrimonial, apoi lichidezi comunitatea și identifici obligațiile defunctului care intră în pasivul succesoral. Cota de contribuție dintre soți și cota succesorală sunt operațiuni diferite. Moștenitorul răspunde, ca regulă, cu bunurile succesorale și potrivit cotei sale, însă soțul supraviețuitor rămâne supus obligației sale proprii când aceasta există. Pentru creditori contează și dreptul de a urmări bunurile succesorale neîmpărțite, garanțiile și excepțiile legale. [1] [15] [16] [13] [18] [57] [58] [28] [31]

Dacă renunț la moștenire, scap și de creditul semnat împreună?

Renunțarea privește calitatea de moștenitor; nu echivalează cu eliberarea dintr-un contract de credit. Din regulile privind datoria comună și renunțarea rezultă că obligația proprie trebuie analizată separat. Preluarea datoriei convenită cu debitorul produce efecte numai cu acordul creditorului. [60] [57] [39]

Creditorul defunctului trebuie să aștepte împărțirea moștenirii?

Nu în ipotezele articolului 1155 alin. (2): creanțele născute înainte de deces și cele provenite din conservarea sau administrarea bunurilor moștenirii pot fi plătite din bunurile aflate în indiviziune, asupra cărora creditorii pot cere executarea. Executarea trebuie însă să respecte regulile procedurale aplicabile decesului debitorului. [28] [46]

Toate datoriile se împart obligatoriu în două?

Nu. Contribuția egală a soților este numai o prezumție, iar moștenitorii au propriile cote succesorale. În plus, există răspundere solidară în condițiile datoriilor comune și excepții de la divizarea pasivului succesoral, inclusiv pentru obligațiile garantate real. [16] [27] [6] [31]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului

  • Datoriile comune sunt cele prevăzute de lege; creditorii personali ai unui soț nu urmăresc direct bunurile comune. [1] [2] [3] [4] [5] [8] [9]

  • Neacoperirea obligațiilor comune din bunurile comune poate atrage răspunderea solidară cu bunurile proprii și un drept de regres pentru plata peste cotă. [6]

  • La lichidare se regularizează datoriile; egalitatea contribuției este o prezumție răsturnabilă. [15] [16]

  • Limita răspunderii moștenitorului cu bunurile succesorale nu stinge obligația sa proprie ca soț ori codebitor. [59] [57] [58]

  • Ascunderea ori sustragerea cu rea-credință prevăzută de lege atrage acceptarea forțată și răspunderea inclusiv cu bunurile proprii. [24] [25]

  • Creditorii prevăzuți de articolul 1155 alin. (2) pot cere plata și executarea asupra bunurilor succesorale încă neîmpărțite. [28]

  • Garanțiile și celelalte excepții împiedică aplicarea mecanică a divizării pasivului succesoral. [29] [30] [31] [32]

  • Preluarea datoriei convenită cu debitorul are efect numai cu acordul creditorului. [39]

  • Legea datoriei și legea moștenirii se determină separat prin normele tranzitorii; nu toate succesiunile vechi au regimul actual. [50] [51] [52]

Lichidarea după deces și participarea moștenitorilor

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 — partea introductivă
    Soţii răspund cu bunurile comune pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. a) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. a)
    a) obligaţiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. b) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. b)
    b) obligaţiile pe care le-au contractat împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. c) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. c)
    c) obligaţiile asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. d) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. d)
    d) repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea, de către unul dintre soţi, a bunurilor aparţinând unui terţ, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soţilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 352 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (1)
    (1) În măsura în care obligaţiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soţii răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plăţii datoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 352 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (2)
    (2) Soţul care a plătit datoria comună în condiţiile alin. (1) are un drept de retenţie asupra bunurilor celuilalt soţ până la acoperirea integrală a creanţelor pe care acesta i le datorează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 353 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 353 alin. (1)
    (1) Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 353 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 353 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 354 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 354
    Veniturile din muncă ale unui soţ, precum şi cele asimilate acestora nu pot fi urmărite pentru datoriile comune asumate de către celălalt soţ, cu excepţia celor prevăzute la art. 351 lit. c).
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (3)
    (3) Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi, lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. În acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori proporţional cu cotele ce le revin din moştenire.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (1)
    (1) Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (2)
    (2) Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (3) — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (3) — partea introductivă
    (3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii. Prin excepţie, el răspunde pentru pasivul moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (3) lit. a) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (3) lit. a)
    a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (3) lit. b) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (3) lit. b)
    b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (3) lit. c) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (3) lit. c)
    c) celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (4)
    (4) În cazul înstrăinării bunurilor moştenirii după deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subrogaţiei pot fi afectate stingerii datoriilor şi sarcinilor moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.119 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.119 alin. (1)
    (1) Succesibilul care, cu rea-credinţă, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase la ea. El nu va avea însă niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse şi, după caz, va fi obligat să raporteze ori să reducă donaţia ascunsă fără a participa la distribuirea bunului donat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.119 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.119 alin. (2)
    (2) Moştenitorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) este ţinut să plătească datoriile şi sarcinile moştenirii proporţional cu cota sa din moştenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.121 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.121 alin. (1)
    (1) Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (1)
    (1) Moştenitorii universali şi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (2)
    (2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanţe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moştenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moştenirii pot cere să fie plătiţi din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (3) lit. a) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (3) lit. a)
    a) obligaţia este indivizibilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (3) lit. b) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (3) lit. b)
    b) obligaţia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestaţie determinată asupra unui astfel de bun;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (3) lit. c) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (3) lit. c)
    c) obligaţia este garantată cu o ipotecă sau o altă garanţie reală, caz în care moştenitorul care primeşte bunul afectat garanţiei va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului moştenirii se reduce corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (3) lit. d) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (3) lit. d)
    d) unul dintre moştenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligaţia. În acest caz, dacă titlul îl reprezintă testamentul, scutirea celorlalţi moştenitori constituie o liberalitate, supusă reducţiunii dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.156 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.156 alin. (1)
    (1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui moştenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.156 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.156 alin. (2)
    (2) Creditorii personali ai moştenitorilor şi orice persoană ce justifică un interes legitim pot să ceară partajul în numele debitorului lor, pot pretinde să fie prezenţi la partajul prin bună învoială sau pot să intervină în procesul de partaj.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.156 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.156 alin. (5)
    (5) Din bunurile moştenirii atribuite la partaj, precum şi din cele care le iau locul în patrimoniul moştenitorului, creditorii moştenirii vor fi plătiţi cu preferinţă faţă de creditorii personali ai moştenitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.157 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.157 alin. (1)
    (1) Moştenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garanţiei reale sau din orice altă cauză, a plătit din datoria comună mai mult decât partea sa are drept de regres împotriva celorlalţi moştenitori, însă numai pentru partea din datoria comună ce revenea fiecăruia, chiar şi atunci când moştenitorul care a plătit datoria ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.157 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.157 alin. (2)
    (2) Când unul dintre moştenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul moştenirii se împarte între toţi ceilalţi în proporţie cu cotele succesorale ale fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.280 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.280
    Contractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.605 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.605
    Preluarea datoriei convenită cu debitorul îşi va produce efectele numai dacă creditorul îşi dă acordul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.133 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.133 alin. (1)
    (1) Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.133 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.133 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii componenţei patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.115 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.115 alin. (1)
    (1) Succesibilii, creditorii moştenirii şi orice persoană interesată pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.115 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.115 alin. (2)
    (2) Dacă succesibilii sau persoanele care deţin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusă de către instanţa judecătorească de la locul deschiderii moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.159 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.159
    Titlurile executorii obţinute împotriva defunctului pot fi executate şi împotriva moştenitorilor săi, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 687 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 687 alin. (1)
    (1) Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moștenirea nu a fost acceptată de către cei chemați la moștenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condițiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condițiile art. 58.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 687 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 687 alin. (2)
    (2) În cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoștință, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite de îndată camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul să facă mențiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite și să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moștenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moștenitori, precum și faptul dacă până la acceptarea moștenirii de către cel puțin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 688 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 688 alin. (1)
    (1) Dacă debitorul moare înainte de începerea executării silite și se constată că nu există niciun moștenitor acceptant și nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecătoresc, instanța de executare va numi de îndată un curator special, până când va fi numit, în condițiile legii, curatorul succesiunii, dispozițiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 688 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 688 alin. (2)
    (2) În cazul în care moștenirea a fost acceptată și există numai moștenitori majori, executarea silită va fi pornită împotriva tuturor, în afară de cazul în care numai unii dintre aceștia sunt chemați, de lege ori potrivit voinței defunctului, să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moștenitorilor, aceștia vor fi citați, printr-o înștiințare colectivă, făcută la locul deschiderii moștenirii, pe numele acesteia, cu excepția cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 35 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Dispozițiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 91 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 91
    Moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 3 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. b) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. b)
    b) obligaţiile pe care le-au contractat împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 352 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (1)
    (1) În măsura în care obligaţiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soţii răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plăţii datoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (2)
    (2) Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.121 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.121 alin. (1)
    (1) Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.133 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.133 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii componenţei patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. a) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. a)
    a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c);
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. b) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. b)
    b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. e) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. e)
    e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 368 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 368
    În măsura în care prin convenţie matrimonială nu se prevede altfel, regimul juridic al comunităţii convenţionale se completează cu dispoziţiile legale privind regimul comunităţii legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (3) — partea introductivă · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (3) — partea introductivă
    (3) Regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică dacă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.280 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.280
    Contractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.605 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.605
    Preluarea datoriei convenită cu debitorul îşi va produce efectele numai dacă creditorul îşi dă acordul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.155 alin. (3) lit. c) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.155 alin. (3) lit. c)
    c) obligaţia este garantată cu o ipotecă sau o altă garanţie reală, caz în care moştenitorul care primeşte bunul afectat garanţiei va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului moştenirii se reduce corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Partajul bunurilor comune după decesul unui soțC06 · 12 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-023 · https://divortpartaj.org/ghiduri/datoriile-comune-si-datoriile-mostenite-la-partaj/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision