⌕Meniu

Partajul bunurilor comune după decesul unui soț

Decesul înainte de partaj cere separarea a două operațiuni: stabilirea drepturilor fiecăruia asupra bunurilor comune și transmiterea drepturilor defunctului către moștenitori. Fostul soț își valorifică partea proprie; divorțul finalizat nu îi lasă o vocație succesorală legală în calitate de soț. [1] [2] [16] [17] Dacă partajul este deja pe rol, procesul poate continua cu moștenitorii, prin mecanismul de introducere și, după caz, de reluare a judecății. [18] [19] [20]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Mai întâi: soții erau divorțați sau încă căsătoriți la data decesului?
  3. 03Ce se separă înainte de stabilirea masei succesorale
  4. 04Cine participă când au decedat ambii foști soți sau există succesiuni în lanț
  5. 05Termenul pentru acceptarea moștenirii nu este termenul pentru partaj
  6. 06Acord notarial sau soluționare în instanță
  7. 07Ce fac dacă decesul intervine în procesul de partaj
  8. 08Dacă printre moștenitori sunt minori sau persoane ocrotite
  9. 09Clauza de preciput: când produce efecte și când devine caducă
  10. 10Datele care pot schimba legea aplicabilă
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Foști soți cu bunuri comune nelichidate la decesul unuia dintre ei.

  • Moștenitori care participă la lichidare sau la partaj, inclusiv după mai multe decese succesive.

  • Părți într-un proces de partaj în care intervine decesul și beneficiari ai unei clauze de preciput.

✕ NU ACOPERĂ

  • Continuarea acțiunii personale de divorț după deces.

  • Stabilirea legii aplicabile și a competenței internaționale în succesiuni ori regimuri matrimoniale cu element de extraneitate.

  • Calculul integral al rezervei succesorale și al tuturor datoriilor unei moșteniri.

Mai întâi: soții erau divorțați sau încă căsătoriți la data decesului?

Dacă divorțul era finalizat, dreptul tău asupra bunurilor comune nu dispare prin decesul fostului soț. După divorț, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie până la stabilirea cotelor. Drepturile patrimoniale ale celui decedat sunt apoi urmărite în propria lui succesiune. Această concluzie rezultă din coroborarea regulilor comunității cu transmiterea și acceptarea moștenirii. [1] [16] [5]

Pentru calitatea de fost soț, verifică data la care hotărârea de divorț a rămas definitivă sau data eliberării certificatului de divorț. Data cererii de divorț, relevantă pentru încetarea regimului matrimonial între soți, are un rol diferit de data desfacerii căsătoriei. Simpla depunere a cererii nu permite tratarea automată a celuilalt drept fost soț. [7] [8] [9]

Dacă divorțul era deja finalizat la deces, nu moștenești legal ca soț supraviețuitor doar fiindcă bunurile au rămas neîmpărțite. Această concluzie privește calitatea de soț și nu exclude, prin ea însăși, un alt titlu succesoral valabil. [17] [7] [8]

Dacă persoanele erau încă soți, iar comunitatea încetează prin deces, Codul civil prevede expres lichidarea între soțul supraviețuitor și moștenitorii celui decedat. În această ipoteză, partea proprie rezultată din lichidare și eventuala parte primită prin moștenire sunt drepturi distincte. Regula despre comunitatea încetată prin deces nu trebuie aplicată ca și cum divorțul anterior n-ar fi existat. [12] [6] [13]

Ce se separă înainte de stabilirea masei succesorale

Lichidarea pornește de la identificarea bunurilor proprii și a celor comune. Urmează stabilirea cotelor asupra masei comune și regularizarea datoriilor. Contribuția fiecăruia se apreciază atât la dobândirea bunurilor, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Contribuția egală este o prezumție care poate fi răsturnată prin probe. [2] [3]

Aceste reguli descriu comunitatea legală. Dacă există o convenție matrimonială, verifică modalitățile de lichidare convenite; regulile comunității legale se aplică în completarea comunității convenționale, în condițiile Codului civil. [28] [29]

Prin urmare, nu porni de la ideea că întregul apartament comun intră în moștenire sau că fiecare va primi neapărat jumătate. Mai întâi trebuie stabilit dreptul patrimonial al defunctului. La notar, această ordine este expresă: pentru a determina componența patrimoniului succesoral, notarul procedează mai întâi la lichidarea regimului matrimonial. [16] [3] [13]

Exemplu orientativ: dacă se stabilește o contribuție egală asupra unui bun comun, partea de jumătate a fostului soț rămas în viață nu se transmite prin moștenirea celuilalt. Dreptul defunctului este cel care trebuie urmărit succesoral. Exemplul presupune tocmai stabilirea contribuției egale; nu o impune în dosarul concret. [3] [16]

Datoriile nu dispar prin simpla încetare a comunității: aceasta subzistă, până la finalizarea lichidării, atât pentru bunuri, cât și pentru obligații. În proces, instanța stabilește și creanțele dintre coproprietari rezultate din proprietatea comună; la împărțirea unei moșteniri, verifică și pasivul succesoral prevăzut de lege. [11] [30]

Certificatul de moștenitor dovedește calitatea și drepturile acceptanților asupra bunurilor din masa succesorală, în cotele stabilite. Dacă o persoană se consideră vătămată prin emiterea lui, Codul civil permite cererea de anulare și stabilirea drepturilor sale. De aceea, un certificat existent trebuie citit împreună cu titlurile bunurilor și actele lichidării. [14] [15]

Cine participă când au decedat ambii foști soți sau există succesiuni în lanț

Pentru fiecare fost soț se reconstruiește separat succesiunea: data decesului, persoanele chemate, acceptarea ori renunțarea și eventualele transmisiuni ulterioare. Bunul rămas comun nu produce o moștenire reciprocă între foștii soți. Participă titularii actuali ai drepturilor transmise, alături de ceilalți coproprietari. [31] [4] [5] [17]

Sunt diferite trei situații:

  • Dacă un moștenitor a acceptat și apoi a decedat, dreptul astfel consolidat este urmărit în propria lui moștenire. [5] [4]
  • Dacă a decedat fără să exercite opțiunea succesorală, moștenitorii săi o exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil moștenirii autorului lor. Aceasta este retransmiterea dreptului de opțiune. [32]
  • Reprezentarea succesorală are propriile condiții și privește persoanele indicate de lege; nu orice succesiune în lanț este reprezentare. [35] [36]

Dacă nu se poate stabili că una dintre mai multe persoane decedate a supraviețuit alteia, ele nu au capacitatea de a se moșteni reciproc. Nu se inventează o ordine a deceselor pentru simplificarea cotelor. [37]

Rudenia singură nu justifică includerea tuturor rudelor drept proprietari. Ca regulă, cel care a renunțat este considerat că nu a fost niciodată moștenitor. Există însă excepția acceptării forțate: faptele de rea-credință indicate de lege pot face ca succesibilul să fie considerat acceptant chiar dacă renunțase anterior. [33] [38] Dacă moștenirea nu a fost acceptată sau succesibilul nu este cunoscut, există mecanismul curatorului special al moștenirii; acțiunile împotriva moștenirii se îndreaptă, în condițiile legii, împotriva curatorului numit de notarul competent. [39] [40]

Identificarea participanților este esențială: partajul făcut fără toți coproprietarii este lovit de nulitate absolută. Aceasta este o problemă diferită de omisiunea unui bun, pentru care legea permite un partaj suplimentar. [34] [41]

Termenul pentru acceptarea moștenirii nu este termenul pentru partaj

În regimul actual al Codului civil, opțiunea succesorală se exercită, ca regulă, într-un an de la deschiderea moștenirii. Deschiderea are loc la deces. Există însă momente speciale de început și reguli privind suspendarea sau repunerea în termen, care trebuie verificate potrivit situației. [42] [31] [45]

Acceptarea poate fi expresă sau tacită. Acceptarea tacită presupune un act ori fapt care nu ar putea fi făcut decât în calitate de moștenitor. Așadar, analiza nu se reduce la data certificatului: trebuie verificat dacă și cum a fost exercitată opțiunea în termen. Nu orice simplă legătură cu un bun dovedește această calitate. [46] [44] [42]

Partajul are alt regim: încetarea coproprietății poate fi cerută oricând, cu excepțiile de suspendare indicate de lege. Dreptul de a cere partajul nu înlocuiește acceptarea succesorală în termen și nici obligația de a stărui într-un proces deja început. Această delimitare rezultă din coroborarea regulilor de opțiune, partaj și perimare. [43] [47] [48]

Acord notarial sau soluționare în instanță

Lichidarea comunității se face prin act autentic notarial sau prin hotărâre judecătorească. Dacă există înțelegere, trebuie clarificate atât drepturile asupra fostei mase comune, cât și cine poate dispune de drepturile succesorale. Pentru partajul succesoral convențional cu imobile, forma autentică este cerută sub sancțiunea nulității absolute. [10] [49]

Dacă participanții contestă masa, cotele sau creanțele și nu ajung la înțelegere, instanța stabilește aceste elemente. Cererea de partaj trebuie să indice persoanele, titlul, toate bunurile, valoarea și locul lor, precum și cine le deține ori administrează. Acordul rămâne posibil și pe parcursul procesului. [30] [50] [51]

Cererile de împărțeală judiciară sunt de competența judecătoriei indiferent de valoare. Instanța competentă teritorial se stabilește după natura cererii: legea distinge împărțeala imobilului care nu provine din succesiune de cererile succesorale și prevede o regulă proprie pentru moștenirile deschise succesiv. Nu alege instanța numai după adresa bunului ori numai după domiciliul unui moștenitor. [52] [53] [54] [55] [56]

La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, Codul de procedură civilă (CPC) cere o încheiere notarială privind verificarea evidențelor succesorale. Această încheiere are alt obiect decât certificatul de moștenitor; nu rezultă o obligație universală de a finaliza mai întâi întreaga succesiune la notar pentru orice incident al unui partaj. [57] [58]

Ce fac dacă decesul intervine în procesul de partaj

Drepturile patrimoniale deduse judecății pot determina transmiterea legală a calității de parte. Decesul nu impune, prin el însuși, abandonarea partajului și formularea de la zero a unei alte acțiuni. CPC reglementează continuarea după introducerea moștenitorilor. [18] [19] [20]

Ca pași practici, anunță instanța și depune dovada decesului, apoi identifică moștenitorii și documentele care susțin calitatea lor. Partea interesată poate cere termen pentru introducerea lor în cauză. În lipsa unei asemenea cereri, regula este suspendarea de drept până la introducerea moștenitorilor; după suspendare, cererea de redeschidere trebuie să îi arate. Acesta este traseul rezultat din coroborarea normelor, nu un termen fix de așteptare a certificatului. [19] [20] [14]

Există o excepție de stadiu: dacă decesul intervine după închiderea dezbaterilor, nu împiedică pronunțarea hotărârii. De aceea, contează momentul exact al decesului în raport cu dosarul. [61]

Dacă lipsește un participant necesar, în materie contencioasă judecătorul pune în discuție introducerea lui. Dacă nimeni nu o solicită și cauza nu poate fi soluționată fără acesta, cererea este respinsă fără pronunțare pe fond. Persoanei introduse i se comunică actele și i se asigură posibilitatea de apărare. [62] [63]

Suspendarea pentru deces nu justifică pasivitatea nelimitată. Perimarea privește nelucrarea imputabilă părții timp de șase luni, calculată de la ultimul act de procedură. Pentru evenimentele din art. 412, suspendarea cursului perimării este de o lună de la eveniment numai dacă acesta a intervenit în ultimele trei luni ale termenului. Există și reguli pentru împiedicări temeinic justificate și pentru actele ce întrerup perimarea. Verifică aceste condiții în dosar; nu calcula automat șase luni de la certificatul de moștenitor. [48] [59] [60] [64] [65]

Dacă printre moștenitori sunt minori sau persoane ocrotite

Prezența unui minor ori a unei persoane fără capacitate deplină nu face automat imposibilă înțelegerea. Partajul prin bună învoială este însă supus autorizării instanței de tutelă și, după caz, a ocrotitorului legal, potrivit art. 674 din Codul civil (CC). Pentru moștenire, art. 1144 alin. (2), în forma modificată în 2022, impune respectarea regulilor de protecție pentru minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială și persoane dispărute. [69] [66]

Separă acceptarea moștenirii de actul ulterior de partaj. Prin Decizia nr. 58/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că acceptarea expresă de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu este act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Dezlegarea este obligatorie potrivit dispozitivului; ea nu formulează aceeași regulă pentru orice minor, indiferent de capacitatea sa. Dispozitivul nu conține o mențiune separată privind caracterul definitiv al deciziei. Hotărârea dezleagă chestiunea de drept, fără să dovedească soluția definitivă a litigiului în care a fost formulată sesizarea. [67] [68]

În proces, învoiala de împărțire care implică persoanele ocrotite prevăzute de CPC are și cerința încuviințării prealabile a instanței de tutelă și, după caz, a reprezentantului ori ocrotitorului legal. Nu presupune că un acord familial informal înlocuiește aceste condiții. [70]

Clauza de preciput: când produce efecte și când devine caducă

Preciputul trebuie să existe într-o convenție matrimonială. El poate permite soțului supraviețuitor beneficiar să preia fără plată, înaintea partajului moștenirii, unul sau mai multe bunuri comune, aflate în devălmășie ori coproprietate. Clauza poate fi prevăzută în folosul fiecăruia dintre soți sau numai al unuia. Verifică textul convenției și bunurile pe care le identifică. [71]

Situație Efectul prevăzut de Codul civil
Beneficiarul supraviețuiește, iar clauza rămâne eficientă Poate funcționa preluarea înaintea partajului moștenirii, în limitele clauzei. [71]
Comunitatea încetează în timpul vieții soților, inclusiv prin divorț Clauza devine caducă. [74]
Beneficiarul moare înaintea soțului dispunător ori soții mor simultan Clauza devine caducă în ipotezele expres prevăzute. [74]
Creditorii comuni urmăresc bunurile vizate Clauza nu le împiedică urmărirea, chiar înaintea încetării comunității. [73]
Bunurile sunt vândute la cererea creditorilor comuni Legea prevede caducitatea. [74]

Dacă divorțul a produs caducitatea, decesul ulterior al fostului soț, înainte de partaj, nu reactivează preciputul. Aceasta rezultă din regula caducității și din separarea încetării comunității de finalizarea lichidării. [76] [11]

Pentru o clauză care continuă să producă efecte, executarea se face în natură sau, dacă nu este posibil, prin echivalent. Regula echivalentului nu justifică promisiunea unei compensații automate după o cauză de caducitate, precum divorțul sau vânzarea la cererea creditorilor comuni. [75] [76]

Pentru comunitatea convențională, Codul civil precizează că executarea clauzei de preciput prin echivalent se face din activul net al comunității. Această limită trebuie citită împreună cu textul convenției. [77]

Preciputul nu este supus raportului donațiilor, dar este supus reducțiunii în condițiile trimiterii legale. Prin urmare, nici față de moștenitori efectele sale nu trebuie descrise ca lipsite de orice limită. [72]

Datele care pot schimba legea aplicabilă

Notează separat data dobândirii bunurilor, data nașterii datoriilor, data divorțului, fiecare deces și data cererii de partaj. Legea nr. 71/2011 are reguli distincte pentru dobândiri, datorii și efectele divorțului; data decesului nu rezolvă singură toate aceste probleme. [78] [79] [25]

Pentru moștenirile deschise înainte de 1 octombrie 2011 se aplică legea de la deschidere. În schimb, aplicarea art. 669–686 din CC privind partajul se verifică după data convenției ori a introducerii cererii de chemare în judecată. Nu transfera automat termenul actual de opțiune asupra unei succesiuni vechi. [21] [22] [23] [24]

Într-un proces deja început, se verifică și legea procedurală aplicabilă potrivit normelor tranzitorii. Acest ghid tratează situația internă; dacă apar domicilii, bunuri sau alte elemente în străinătate, determinarea legii și a competenței internaționale necesită o analiză separată. [26] [27]

Termene și repere procedurale

REGULĂOpțiunea succesorală
Interval

De regulă, un an. [42]

De când începe

De la deschiderea moștenirii, care intervine la deces, cu punctele de plecare speciale prevăzute de lege. [42] [31]

Cum se aplică

Termenul pe ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă aceasta lipsește, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [80] [81] [82]

Consecințe

În lipsa acceptării exprese ori tacite în termen și a unei situații legale care permite exercitarea ulterioară a opțiunii, succesibilul nu mai poate accepta moștenirea pentru a participa la partaj ca moștenitor. O cerere ulterioară de partaj nu înlocuiește exercitarea la timp a opțiunii. Această consecință rezultă din coroborarea termenului de opțiune cu efectele acceptării; se verifică inclusiv suspendarea și repunerea în termen. [88] [45] [46] [5] Dacă instanța a stabilit un termen mai scurt și succesibilul nu optează în el, este considerat renunțător. [89]

[42][31][80][81][82][83][84][85][86][45][87][32][88][46][5][89][21][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Există începuturi speciale pentru nașterea ulterioară deschiderii moștenirii și declararea judecătorească a morții, în condițiile fiecărui text. [83] [84]

  • Pentru testament descoperit ulterior ori legătură de rudenie cunoscută ulterior, contează momentele de cunoaștere stabilite de lege. [85] [86]

  • Se verifică suspendarea, repunerea în termen și eventuala reducere judiciară a termenului; retransmiterea opțiunii are regula sa. [45] [87] [32]

REGULĂCererea de partaj
Interval

Poate fi formulată oricând, sub rezerva cazurilor legale de suspendare. [43]

De când începe

Starea de coproprietate; pentru moștenitori, ieșirea din indiviziune este reglementată și de art. 1143 din CC. [43] [90]

Cum se aplică

Nu există un termen extinctiv general pentru cererea de încetare a coproprietății în condițiile acestei norme. [43]

Consecințe

Simpla durată a coproprietății nu înlătură dreptul de a cere partajul în condițiile legii. [43]

[43][90][42][48][23][24]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se respectă suspendarea partajului prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească, în condițiile normei. [43]

  • Această regulă nu înlocuiește termenul opțiunii succesorale ori stăruința necesară într-un proces pe rol. [42] [48]

REGULĂPerimarea procesului de partaj
Interval

Șase luni de nelucrare imputabilă părții. [48]

De când începe

De la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. [59]

Cum se aplică

Potrivit CPC, termenul pe luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [91] [92]

Consecințe

Cererea se perimă de drept dacă sunt îndeplinite condițiile legale; decesul nu elimină verificarea acestor condiții. [48] [60]

[48][59][91][92][60][65][64][93][26][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În cazurile art. 412, cursul perimării se suspendă o lună de la eveniment numai dacă acesta intervine în ultimele trei luni ale termenului. [60]

  • Se verifică actele întreruptive, împiedicările temeinic justificate și cazurile neimputabile prevăzute de lege. [65] [64] [93]

Lista de pași

  • Pregătește hotărârea definitivă sau certificatul de divorț și cronologia deceselor; acestea separă calitatea de fost soț de cea de soț supraviețuitor. [7] [8] [31]

  • Adună titlurile bunurilor, dovezile contribuției și documentele privind datoriile și creanțele discutate, pentru stabilirea masei și cotelor. [2] [3] [30]

  • Identifică fiecare succesiune și titular actual; verifică certificatele, acceptările și eventualele renunțări. [14] [5] [33] [32]

  • Pentru instanță, ordonează informațiile despre bunuri, valori, loc și deținător și verifică documentul notarial cerut dacă sesizezi instanța cu dezbaterea succesiunii. [50] [57]

  • Dacă decesul a intervenit pe rol, verifică stadiul dezbaterilor și formulează demersul de introducere sau redeschidere fără a ignora perimarea. [19] [61] [20] [60]

  • Citește convenția matrimonială pentru preciput și verifică existența unei cauze de caducitate; dacă participă persoane fără capacitate deplină, verifică autorizările necesare partajului. [71] [74] [69]

Întrebări frecvente

Trebuie să primesc o parte din moștenirea fostului soț ca să cer partea mea din bunurile comune?

Nu. Dreptul tău propriu asupra bunurilor comune nelichidate are alt temei decât dreptul succesoral. După divorțul finalizat nu moștenești legal în calitate de soț doar pentru că partajul nu s-a făcut; drepturile defunctului sunt urmărite cu moștenitorii lui. [1] [17] [16]

Poate participa un singur copil pentru toți moștenitorii?

Un copil nu dobândește, doar prin rudenie, dreptul de a-i înlocui pe toți titularii. Trebuie stabilite calitatea și drepturile fiecăruia, iar partajul fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută. [14] [34]

Dacă procesul este suspendat pentru deces, pot aștepta oricât?

Nu te baza pe o suspendare nelimitată a perimării. Reluarea se cere cu arătarea moștenitorilor, iar condițiile nelucrării imputabile și regula specială de o lună din art. 418 alin. (2) din CPC se verifică distinct. [20] [48] [60]

Preciputul mă protejează de executarea cerută de creditorii comuni?

Nu. Dreptul lor de urmărire este păstrat expres, iar vânzarea bunurilor la cererea creditorilor comuni este o cauză de caducitate. Executarea prin echivalent a unei clauze eficiente nu anulează această regulă. [73] [74] [75]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului

  • Fostul soț își păstrează dreptul propriu asupra masei comune; divorțul finalizat nu îi conferă vocație legală ca soț la moștenirea celuilalt. [1] [17]

  • Lichidarea și stabilirea contribuției preced delimitarea drepturilor defunctului în masa succesorală; egalitatea contribuției poate fi răsturnată prin probe. [2] [3] [13]

  • Transmiterea succesorală a dreptului nelichidat rezultă din coroborarea normelor comunității cu regulile moștenirii; art. 355 alin. (3) privește direct comunitatea încetată prin deces, nu divorțul anterior. [16] [1] [12]

  • Retransmiterea opțiunii succesorale este distinctă de reprezentare; partajul trebuie să îi includă pe toți coproprietarii. [32] [35] [34]

  • Decesul în cursul partajului activează mecanismul suspendării sau al introducerii moștenitorilor și pe cel al redeschiderii, cu excepția evenimentului ulterior închiderii dezbaterilor. [19] [20] [61]

  • Perimarea nu este suspendată nelimitat doar pentru că o parte a decedat; art. 418 alin. (2) prevede o suspendare de o lună numai dacă evenimentul intervine în ultimele trei luni ale termenului. [48] [60]

  • Preciputul devine caduc dacă comunitatea încetează în timpul vieții soților; decesul ulterior nu reactivează clauza. [74] [76]

  • Preciputul nu împiedică urmărirea de către creditorii comuni; vânzarea bunurilor la cererea lor este cauză de caducitate. [73] [74]

  • Partajul amiabil al unui coproprietar fără capacitate deplină necesită autorizarea prevăzută de art. 674 din Codul civil; acceptarea expresă a moștenirii de către minorul lipsit de capacitate are dezlegarea obligatorie din Decizia ÎCCJ nr. 58/2024 (hotărâre prealabilă). [69] [66] [67]

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 953 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 953
    Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.114 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.114 alin. (1)
    (1) Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 970 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 970
    Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 382 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 382 alin. (1)
    (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 382 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 382 alin. (3)
    (3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorţ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (1)
    (1) În cazul divorţului, regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (3)
    (3) Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi, lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. În acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori proporţional cu cotele ce le revin din moştenire.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.133 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.133 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii componenţei patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.133 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.133 alin. (1)
    (1) Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.134 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.134
    Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau, după caz, declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 953 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 953
    Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 970 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 970
    Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 38 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38
    Calitatea de parte se poate transmite legal sau convențional, ca urmare a transmisiunii, în condițiile legii, a drepturilor ori situațiilor juridice deduse judecății.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 412 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 412 alin. (1) pct. 1
    1. prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 415 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 415 pct. 2
    2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 91 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 91
    Moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 43 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43
    Dispozițiile art. 385 din Codul civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. e) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. e)
    e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 368 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 368
    În măsura în care prin convenţie matrimonială nu se prevede altfel, regimul juridic al comunităţii convenţionale se completează cu dispoziţiile legale privind regimul comunităţii legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 954 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 954 alin. (1)
    (1) Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.105 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.105 alin. (1)
    (1) Moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.121 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.121 alin. (1)
    (1) Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (2)
    (2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 965 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 965
    Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 966 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 966 alin. (1)
    (1) Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 957 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 957 alin. (2)
    (2) Dacă, în cazul morţii mai multor persoane, nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se moşteni una pe alta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.119 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.119 alin. (1)
    (1) Succesibilul care, cu rea-credinţă, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase la ea. El nu va avea însă niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse şi, după caz, va fi obligat să raporteze ori să reducă donaţia ascunsă fără a participa la distribuirea bunului donat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.136 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.136 alin. (1)
    (1) Cât timp moştenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate să numească un curator special al moştenirii, pentru apărarea drepturilor moştenitorului eventual, având drepturile şi îndatoririle de administrare prevăzute la art. 1.117 alin. (3) - (5).
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.136 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.136 alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), acţiunile împotriva moştenirii se vor îndrepta împotriva unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (3)
    (3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (1)
    (1) Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.108 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.108 alin. (3)
    (3) Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (3)
    (3) Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.108 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.108 alin. (1)
    (1) Acceptarea poate fi expresă sau tacită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (1)
    (1) Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 416 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 416 alin. (1)
    (1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.144 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.144 alin. (1)
    (1) Dacă toţi moştenitorii sunt prezenţi şi au capacitate de exerciţiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma şi prin actul pe care părţile le convin. Dacă printre bunurile succesorale se află imobile, convenţia de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (1)
    (1) În tot cursul procesului, instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 118 alin. (1) partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 118 alin. (1) partea introductivă
    (1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului:
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 118 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 118 alin. (1) pct. 2
    2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 118 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 118 alin. (2)
    (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 193 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 193 alin. (3)
    (3) La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 193 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 193 alin. (3)
    (3) La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 416 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 416 alin. (2)
    (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 418 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 418 alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 412 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 412 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, faptele prevăzute la alin. (1) nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă ele au survenit după închiderea dezbaterilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 78 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2)
    (2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 79 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 79 alin. (1)
    (1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citația comunicându-i-se, în copie, și încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora. Prin citație i se va comunica și termenul până la care va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 418 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 418 alin. (3)
    (3) Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 417 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 417
    Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 63 — textul art. 1.144 din Codul civil alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 63 — textul art. 1.144 din Codul civil alin. (2)
    (2) Dacă nu sunt prezenți toți moștenitorii ori dacă printre ei se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori persoane dispărute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile moștenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori privitoare la persoanele dispărute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Decizia ÎCCJ nr. 58/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv — dezlegarea chestiunii de drept · forma din 12 noiembrie 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 58/2024 · 21 octombrie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv — dezlegarea chestiunii de drept
    În interpretarea dispozițiilor art. 1.108 alin. (2), art. 43 alin. (3), art. 41 alin. (3) și art. 144 din Codul civil, acceptarea expresă a moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu reprezintă un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Decizia ÎCCJ nr. 58/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv — caracter obligatoriu · forma din 12 noiembrie 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 58/2024 · 21 octombrie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv — caracter obligatoriu
    Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 674 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 674
    Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (2)
    (2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor. Împărțeala se poate face prin bună învoială și dacă printre cei interesați se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruți, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 333 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 333 alin. (1)
    (1) Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 333 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 333 alin. (2)
    (2) Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci numai reducţiunii, în condiţiile art. 1.096 alin. (1) şi (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 333 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 333 alin. (3)
    (3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 333 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 333 alin. (4)
    (4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 333 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 333 alin. (5)
    (5) Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 333 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 333 alin. (4)
    (4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. d) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. d)
    d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispozițiile art. 340 și 341 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 35 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Dispozițiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.554 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (2) lit. a) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (2) lit. a)
    a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (2) lit. b) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (2) lit. b)
    b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (2) lit. c) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (2) lit. c)
    c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (2) lit. d) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (2) lit. d)
    d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.113 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.113 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1.103.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.103 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.103 alin. (1)
    (1) Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.113 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.113 alin. (2)
    (2) Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.143 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.143 alin. (1)
    (1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 3
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 416 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 416 alin. (3)
    (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-025 · https://divortpartaj.org/ghiduri/partajul-bunurilor-comune-dupa-decesul-unui-sot/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision