Folosirea bunului comun, chiriile și reparațiile până la partaj
Folosința bunului, încasarea chiriilor și deciziile despre reparații pot fi reglementate înainte de împărțirea proprietății. Modul de folosire se stabilește prin acord sau, în lipsa acordului, prin hotărâre judecătorească; o cerere de partaj de folosință nu presupune în mod obligatoriu un proces simultan de partaj al proprietății. [1] [2]
Soluția depinde de forma proprietății: după divorț, foștii soți rămân în devălmășie până la stabilirea cotelor, astfel că regula majorității cotelor din coproprietatea obișnuită nu trebuie aplicată mecanic. Chiriile însușite de unul singur pot fi recuperate în condițiile prescripției, actele legal încheiate pot rămâne opozabile după partaj, iar părțile necesare folosinței comune au limite speciale de împărțire. [3] [4] [5] [6] [7] [8]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 16 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Mai întâi, regimul bunului și data actelor
- 03Mașina comună: acord de folosință, cerere în instanță și despăgubiri
- 04Cine poate închiria, repara sau administra bunul
- 05Ce se întâmplă cu închirierea sau alt act după partaj
- 06Recuperarea chiriilor, a altor fructe și a cheltuielilor
- 07Casa împărțită poate păstra accesul, terenul și instalațiile comune
- 08Cum pregătesc cererea și ce instanță verific
- 09De ce nu amân pretențiile bănești până la terminarea partajului
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soți și foști soți care trebuie să stabilească folosința, administrarea, veniturile și cheltuielile bunurilor comune.
Coproprietari pe cote-părți și terți ale căror contracte privind bunul trebuie verificate înainte ori după partaj.
Împărțirea unei case atunci când accesul, terenul sau instalațiile pot rămâne în coproprietate forțată.
Procedura de evacuare, executarea silită și protecția împotriva violenței domestice.
Regimul complet al asociațiilor de proprietari, al arendării, al autorizării construcțiilor și al fiscalității veniturilor.
Stabilirea competenței internaționale sau a legii aplicabile bunurilor și contractelor cu elemente de extraneitate.
Mai întâi, regimul bunului și data actelor
Identifică actul de dobândire, regimul matrimonial și, dacă există, convenția ori hotărârea care a stabilit cotele. În coproprietatea obișnuită, fiecare titular are o cotă din drept, iar cotele se prezumă egale până la proba contrară; dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară se face prin înscrisuri. Pentru foștii soți, cota se determină pe baza contribuției la dobândirea bunurilor și la obligațiile comune, cu prezumția contribuției egale până la proba contrară. Cele două reguli trebuie deosebite. [9] [10] [11]
Separarea în fapt nu fixează singură data încetării regimului matrimonial. În cazul divorțului, regula este data introducerii cererii de divorț; instanței de divorț i se poate cere să constate încetarea de la data separației în fapt. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă în privința bunurilor și obligațiilor, iar după divorț foștii soți rămân în devălmășie până la stabilirea cotelor. [12] [13] [14] [3]
Pentru bunul aflat sub regulile comunității legale, fiecare soț poate folosi bunul fără consimțământul expres al celuilalt și poate face singur acte de conservare și administrare; schimbarea destinației cere acordul soților. Pentru devălmășie se pornește de la legea care o reglementează și de la regulile comunității aplicabile în completare. Nu transforma simpla separare într-o situație în care fiecare ar avea deja o cotă de 50% și ar putea vota după art. 641 din Codul civil (CC). [15] [16] [17] [3]
Locuința familiei are o protecție suplimentară: actele prin care i se afectează folosința cer consimțământul scris al celuilalt soț, chiar dacă autorul actului este proprietar exclusiv. Această rezervă rămâne aplicabilă și actelor de administrare ale bunurilor comune. [18] [19]
Mașina comună: acord de folosință, cerere în instanță și despăgubiri
Un acord util precizează cine folosește mașina și în ce intervale, predarea cheilor și actelor, locul de predare, costurile suportate de fiecare și durata înțelegerii. Acestea sunt propuneri practice pentru a concretiza acordul de folosință; legea nu impune automat alternarea săptămânală și nici atribuirea mașinii persoanei care a condus-o până atunci. Dreptul de folosință se exercită fără schimbarea destinației și fără încălcarea drepturilor celuilalt coproprietar. [1] [20]
Dacă nu există o înțelegere, poți cere instanței stabilirea modului de folosire a bunului, cu un obiect concret: de exemplu, un program de utilizare și obligațiile necesare pentru a-l pune în practică. Cererea se adaptează formei proprietății; pentru bunul încă în devălmășia soților se corelează dreptul comun cu regulile comunității. Indică ce soliciți, situația de fapt și probele, fără a confunda folosința cu atribuirea definitivă a proprietății. [1] [15] [17] [21] [22] [23]
Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat, în paragraful 68 al Deciziei nr. 7/2024, că partajul de folosință de drept comun este admisibil fără o acțiune concomitentă de partaj al bunului. Dispozitivul acelei hotărâri privește însă locuința conjugală: nu stabilește cui îi revine o mașină și nu extinde la ea criteriile speciale privind atribuirea locuinței. [2] [24]
Pentru o nevoie urgentă, poate fi analizată o ordonanță președințială: trebuie justificate aparența dreptului și urgența prevăzută de lege, iar măsura trebuie să rămână provizorie, fără soluționarea fondului și fără efecte care să împiedice restabilirea situației. Cererea se depune la instanța competentă să judece fondul. Simplul conflict dintre foștii parteneri nu dovedește toate aceste condiții. [25] [26] [27] [28]
Folosirea exclusivă poate atrage despăgubiri atunci când se exercită împotriva voinței celuilalt proprietar. Sunt utile dovezile că ai cerut accesul, ale refuzului, ale perioadei și ale prejudiciului pretins. Nu rezultă automat o chirie lunară de la data despărțirii: trebuie susținute și probate condițiile cererii. Distinge această despăgubire de veniturile efectiv încasate prin închirierea mașinii unui terț. [29] [30] [31]
Cine poate închiria, repara sau administra bunul
Regulile de mai jos privesc coproprietatea obișnuită pe cote-părți. Verifică mai întâi dacă există un contract de administrare acceptat de toți coproprietarii: acesta poate deroga de la regulile indicate de art. 644 CC. Pentru bunul din comunitatea soților se verifică separat regimul explicat mai sus. [32] [16]
| Operațiunea avută în vedere | Acordul cerut de dreptul comun |
|---|---|
| Conservarea bunului, cum poate fi o intervenție necesară pentru a preveni degradarea lui | Fiecare coproprietar poate face acte de conservare fără acordul celorlalți. Încadrarea depinde de scopul și întinderea intervenției. [33] |
| Administrarea obișnuită, inclusiv încheierea sau denunțarea unei locațiuni care nu intră în regula specială de durată | Este necesar acordul coproprietarilor care dețin majoritatea cotelor-părți. [4] [34] |
| Administrarea care restrânge substanțial folosința unui coproprietar ori îi impune o sarcină excesivă | Este necesar și acordul coproprietarului astfel afectat. [35] |
| Dispoziția asupra întregului bun, folosința gratuită, cesiunea veniturilor imobiliare sau locațiunea pe mai mult de 3 ani, ori înfrumusețarea exclusivă | Este necesar acordul tuturor coproprietarilor; durata de peste 3 ani privește cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile. [34] |
Majoritatea se calculează după cote, nu după numărul persoanelor. Doi coproprietari cu câte o jumătate nu pot forma fiecare singur majoritatea; nici deținerea unei cote mai mari nu permite ignorarea acordului celui a cărui folosință este substanțial restrânsă. Acestea sunt consecințe ale regulilor despre majoritate și protecția coproprietarului afectat. [4] [35]
O reparație nu se clasifică numai după denumirea de pe factură. Prevenirea unei degradări poate constitui conservare; o lucrare de administrare urmează regulile majorității și ale acordului persoanei afectate, iar o lucrare care urmărește exclusiv înfrumusețarea cere unanimitate. Descrie concret defecțiunea, riscul, lucrările și costul, pentru a putea justifica încadrarea. [33] [4] [35] [34] [30]
Dacă un coproprietar nu își poate exprima voința sau se opune abuziv, cei interesați pot cere instanței suplinirea acordului pentru un act de administrare indispensabil menținerii utilității ori valorii bunului. Prezintă devize, fotografii, constatări tehnice, propunerea comunicată și răspunsul sau lipsa lui. Această cale nu oferă o autorizare generală pentru orice închiriere, modernizare ori vânzare; trebuie dovedite condițiile operațiunii cerute. [36] [34] [30]
Prin contractul de administrare, toți coproprietarii pot conveni un mecanism de încasare a veniturilor, plată a costurilor și luare a deciziilor, în limitele art. 644. Oricare coproprietar poate denunța acest contract, situație în care redevin aplicabile regulile legale; dacă sunt implicate imobile, contractul și declarația de denunțare se notează în cartea funciară, la cererea oricărui coproprietar. [32] [37] [38]
Ce se întâmplă cu închirierea sau alt act după partaj
Actele încheiate în condițiile legii cu privire la bunul comun rămân valabile și sunt opozabile celui căruia îi este atribuit bunul. Prin urmare, atribuirea casei unuia dintre coproprietari nu stinge, prin ea însăși, o închiriere legal încheiată. Aceeași regulă a secțiunii despre partaj se aplică și bunurilor aflate în devălmășie. [6] [39]
Verificarea începe cu data contractului, regimul bunului la acel moment, durata, semnatarii, acordurile ori împuternicirile și eventualele acte adiționale. Pentru coproprietatea obișnuită, se verifică majoritatea, protecția celui afectat și cazurile de unanimitate; pentru comunitatea soților, regulile matrimoniale și, dacă este cazul, protecția locuinței familiei. Contractul este supus legii în vigoare la încheierea lui, potrivit regulii tranzitorii aplicabile. [4] [35] [34] [16] [18] [40]
Actul făcut cu încălcarea art. 641 CC este inopozabil coproprietarului care nu a consimțit expres sau tacit. Aceasta este o sancțiune față de coproprietarul neconsimțitor, nu o regulă care declară automat nul orice contract și nici o validare a lui prin simplul partaj. Dacă invoci lipsa acordului, identifică actul, regula încălcată și efectul concret a cărui înlăturare o ceri. [41] [6] [22]
Exemplu: o locațiune obișnuită pe doi ani, încheiată cu acordul tuturor coproprietarilor și cu respectarea celorlalte condiții legale, rămâne opozabilă celui care primește bunul la partaj. În schimb, pentru o locațiune pe cinci ani a bunului în coproprietate obișnuită, semnătura titularului unei cote majoritare nu înlocuiește acordul celorlalți. Durata contractului și acordul cerut trebuie verificate înainte de a cere încetarea folosinței chiriașului. [6] [34] [41]
Recuperarea chiriilor, a altor fructe și a cheltuielilor
În coproprietatea pe cote-părți, fructele bunului se cuvin tuturor proporțional cu cota lor. Faptul că un singur coproprietar a încasat chiria nu înseamnă că o poate păstra integral. Pentru bunurile foștilor soți încă aflate în devălmășie, calculul trebuie corelat cu stabilirea cotelor și cu regularizarea obligațiilor din lichidarea comunității; o cotă de 50% nu se tratează ca definitiv stabilită doar pentru că a intervenit divorțul. [31] [3] [11] [42]
Întocmește o situație pe perioade: bunul și contractul din care provin veniturile, chiria datorată, sumele efectiv încasate, titularul încasării, cota solicitată și plățile deja primite. Contractele, actele adiționale, extrasele de cont, chitanțele și corespondența pot susține calculul. În cerere trebuie precizate suma, modul de calcul și probele pentru fiecare capăt de cerere; dacă nu deții toate înscrisurile, identifică-le pentru a putea solicita administrarea probei potrivite. [21] [23] [30]
Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are drept la restituire proporțional cu cotele. Separat, sarcinile coproprietății se repartizează potrivit cotelor. Cere dovada naturii, necesității și plății costurilor invocate: nu orice cheltuială personală a celui care încasează chiria devine cheltuială comună. [43] [44] [30]
Un calcul orientativ, pentru cote deja stabilite de câte o jumătate: din venituri comune dovedite de 12.000 lei și cheltuieli eligibile de producere sau încasare a acestora de 2.000 lei, suportate integral de cel care a primit venitul, beneficiul net de împărțit este 10.000 lei. Partea celuilalt este 5.000 lei, dacă nu există alte plăți, convenții sau creanțe de regularizat. Exemplul presupune că sumele și încadrarea cheltuielilor sunt acceptate ori probate; nu stabilește o deducere automată pentru orice factură. [31] [43] [44] [32] [30]
Fructele naturale sau industriale însușite de un coproprietar intră în masa partajabilă dacă mai există, nu au fost consumate ori înstrăinate și pot fi identificate distinct. În celelalte situații poate exista un drept la despăgubiri, supus prescripției, cu excepția pierderii fortuite. Pentru chiriile și celelalte fructe civile însușite de un coproprietar, dreptul de a le reclama este supus prescripției de drept comun. [45] [5]
Formulează distinct restituirea veniturilor efectiv încasate, contribuția la cheltuieli și despăgubirea pentru folosința exclusivă împotriva voinței tale. Fiecare solicitare are obiect și probe proprii. Dacă se judecă și partajul, instanța stabilește creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii împotriva altora. [31] [43] [29] [21] [23] [46]
Casa împărțită poate păstra accesul, terenul și instalațiile comune
Când o clădire ajunge să aibă spații cu proprietari diferiți, părțile destinate întrebuințării lor, care nu pot fi folosite decât în comun, sunt în coproprietate forțată. Împărțirea locuinței în loturi nu înseamnă că fiecare scară, conductă ori cale de acces poate deveni exclusivă. [47] [7]
| Elementul verificat | Regula care contează la împărțire |
|---|---|
| Terenul de sub construcție și suprafața neconstruită necesară exploatării normale | Sunt considerate părți comune, în condițiile art. 649. Eventuala suprafață excedentară se află în coproprietate obișnuită. [48] [49] |
| Fundația, structura, acoperișul, scările, holurile și celelalte componente enumerate de lege | Se verifică regimul de părți comune, nu doar lotul în dreptul căruia se află fizic. [48] [50] |
| Instalațiile de apă, canalizare, electricitate, încălzire ori gaze | Regula părții comune privește traseul de la branșament sau racord până la punctul de distribuție către proprietățile exclusive. [48] [51] |
| Coșuri de fum, aerisiri, spălătorii și uscătorii | Pot fi comune numai proprietarilor care folosesc acele utilități conform proiectului. [52] |
Și în afara clădirii pot exista bunuri forțat comune: poteci, fântâni ori drumuri de hotar necesare sau utile imobilelor vecine, precum și instalații ori drumuri comune afectate mai multor fonduri. Folosința trebuie să respecte destinația și să permită folosința celorlalți. Cota asupra părților comune ale clădirii este accesorie spațiului principal și nu se înstrăinează ori ipotechează separat de acesta. [53] [54] [55] [56] [57]
Regula este inadmisibilitatea partajului în cazurile de coproprietate forțată vizate de art. 671, cu excepțiile legale. Pentru părțile comune din clădiri, partajul poate fi cerut când acestea încetează să mai fie destinate folosinței comune. Încetarea destinației cere acordul tuturor coproprietarilor; apoi se aplică regulile coproprietății obișnuite, iar partea rezultată se înscrie corespunzător în cartea funciară pe baza documentației cadastrale. Pentru celelalte cazuri de coproprietate forțată, art. 671 alin. (3) permite partajul numai prin bună învoială. [7] [8] [58] [59] [60] [61]
Dacă imobilul intră în domeniul Legii nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari și administrarea condominiilor, se aplică și condițiile speciale ale acesteia; legea definește condominiul pornind de la cel puțin trei proprietăți individuale și precizează separat domeniul administrării imobilelor cu cel puțin trei proprietari. Art. 44 cere o hotărâre motivată, cu acordul scris al tuturor proprietarilor, constatarea prin hotărârea unanimă a adunării generale și formalitățile cadastrale și autentice prevăzute de lege. Mai ales, procedura nu se aplică părților cărora nu le poate înceta destinația comună deoarece s-ar putea afecta buna funcționare a condominiului și drepturile celorlalți. Unanimitatea nu înlătură această limită funcțională. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68]
Pentru a verifica o împărțire propusă, folosește actele și documentația cadastrală și cere, dacă este necesar, o expertiză privind loturile, accesul și instalațiile. În principiu, împărțirea se face în natură; dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil, legea prevede atribuirea lui cu sultă, la cerere, ori vânzarea și distribuirea prețului. O soluție care presupune desființarea unei folosințe comune trebuie confruntată și cu limitele speciale de mai sus. [69] [70] [71] [72] [73] [7]
După împărțire, întreținerea, repararea și exploatarea părților comune rămân, în lipsa unor reguli legale sau înțelegeri contrare, în sarcina coproprietarilor proporțional cu cotele; cheltuielile părților comune folosite exclusiv de unii revin acestora. Pentru lucrările necesare conservării clădirii și întreținerii părților comune trebuie permis accesul în spațiile individuale, cu despăgubirea prejudiciilor în condițiile legii. [74] [75] [76] [77]
Cum pregătesc cererea și ce instanță verific
Alege solicitarea care rezolvă problema: stabilirea folosinței, suplinirea acordului pentru administrarea indispensabilă, plata veniturilor ori a cheltuielilor sau partajul proprietății. Formulează separat obiectul și probele fiecărui capăt; instanța nu poate desprinde din simpla denumire „partaj” toate sumele, perioadele și măsurile pe care vrei să le obții. Cererea de partaj cuprinde și persoanele implicate, titlul, bunurile, valoarea, locul și persoana care le deține sau le administrează. [1] [36] [21] [22] [23] [78]
Partajul judiciar al proprietății este de competența judecătoriei indiferent de valoare. Pentru partajul unui imobil din indiviziune care nu provine din succesiune, competența teritorială urmează regula locului imobilului. Cererile accesorii ori incidentale urmează, în condițiile art. 123 din Codul de procedură civilă, instanța competentă pentru cererea principală. [79] [80] [81] [82]
Dacă soliciți separat numai plata unei creanțe, nu presupune că regula partajului se aplică automat: în dreptul comun, judecătoria soluționează celelalte cereri evaluabile până la 200.000 lei inclusiv, iar tribunalul are competența de primă instanță pentru cererile care nu sunt atribuite altor instanțe. Teritorial, regula generală este instanța domiciliului pârâtului, dacă nu există o normă specială. Pentru folosință ori suplinirea acordului, competența se verifică după obiectul concret și eventuala legătură accesorie cu litigiul principal; pentru ordonanța președințială, legea trimite la instanța fondului. [83] [84] [85] [82] [28]
Organizează probele pe fapte: titlul și cotele; solicitările de acces ori acord și refuzurile; contractele și încasările; facturile și plățile; starea tehnică și necesitatea lucrărilor; configurația loturilor și a părților comune. Susținerile trebuie dovedite, iar instanța poate dispune expertiză când sunt necesare cunoștințe de specialitate. [30] [23] [69]
De ce nu amân pretențiile bănești până la terminarea partajului
Partajul poate fi cerut oricând, în limitele legale, dar această regulă nu face imprescriptibilă recuperarea chiriilor sau orice despăgubire dintre coproprietari. Termenul general al prescripției este de trei ani, dacă legea nu prevede alt termen; începutul se stabilește după natura dreptului reclamat. Regula generală privește cunoașterea nașterii dreptului la acțiune, iar pentru prestații succesive se examinează exigibilitatea fiecăreia, cu excepția prestațiilor care alcătuiesc un tot unitar. [86] [5] [45] [87] [88] [89]
Pentru despăgubirea întemeiată pe o faptă ilicită, contează cunoașterea sau posibilitatea de a cunoaște atât paguba, cât și persoana răspunzătoare. Nu folosi automat data divorțului ori data hotărârii de partaj ca început pentru toate pretențiile. [90] [88]
Prescripția este suspendată între soți cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt. Separat, poate conta suspendarea dintre administratorul bunurilor altuia și titularul lor, în condițiile raportului de administrare și ale dării socotelilor. Simpla calitate de fost partener sau faptul încasării chiriei nu trebuie confundate cu dovada unui asemenea raport. [91] [92] [93]
Verifică înainte de expirare dacă există o recunoaștere a dreptului, un act de executare voluntară ori o cerere în justiție cu efect întreruptiv. O notificare de punere în întârziere întrerupe prescripția numai dacă este urmată de chemarea în judecată în șase luni. Introducerea și soarta cererii trebuie analizate împreună: art. 2539 alin. (2) din Codul civil și art. 205¹ din Legea nr. 71/2011 reglementează inclusiv situațiile de respingere, anulare, renunțare sau perimare și condițiile unei noi cereri. [94] [95] [96] [97] [98] [99]
Pentru situațiile mai vechi, verifică legea de la data relevantă. Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011; art. 641 privește numai actele încheiate ulterior. Regulile art. 669–686 se aplică convențiilor de partaj încheiate și cererilor judiciare de partaj introduse după această dată. Prescripțiile începute și neîmplinite la intrarea în vigoare rămân supuse legii care le-a instituit, iar legea procesuală aplicabilă se verifică separat, după momentul începerii procesului. [100] [101] [102] [103] [104] [105]
Termene și repere procedurale
- Interval
- De când începe
Depinde de temeiul concret: cunoașterea sau posibilitatea de a cunoaște nașterea dreptului la acțiune; pentru prestații succesive, exigibilitatea fiecăreia, cu excepția unui tot unitar; pentru repararea pagubei prin faptă ilicită, cunoașterea ori posibilitatea de a cunoaște paguba și persoana răspunzătoare. Data divorțului nu este un început unic pentru toate pretențiile. [88] [89] [90]
- Cum se aplică
Termenul stabilit în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an. Dacă ultima lună nu are ziua corespunzătoare, se ia ultima zi a lunii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Calculul se reface ținând seama de suspendările și întreruperile aplicabile creanței. [106] [107] [108] [91] [94]
- Consecințe
După împlinire, debitorul poate refuza prestația; prescripția trebuie opusă de cel în folosul căruia curge și nu se aplică din oficiu în regimul noului Cod civil. Ea se invocă în prima instanță, prin întâmpinare sau, în lipsă, cel târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. [109] [110] [111] [112]
[5][87][86][88][89][90][106][107][108][91][94][92][93][95][96][97][98][99][45][109][110][111][112][104][100]
Respingerea, anularea, renunțarea ori perimarea cererii pot împiedica păstrarea întreruperii. Regula unei noi cereri introduse în 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii și admise este prevăzută de art. 2539 alin. (2) din Codul civil, completat de art. 205¹ din Legea nr. 71/2011 inclusiv pentru renunțare și perimare; aceste situații cer verificarea dosarului concret. [98] [99]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Dacă avem câte o jumătate, poate unul dintre noi să închirieze singur?
În coproprietatea obișnuită, jumătate nu reprezintă majoritatea cotelor. Verifică însă dacă există un contract de administrare acceptat de toți și dacă operațiunea intră într-un caz de unanimitate ori afectează substanțial folosința celuilalt. Pentru bunul încă aflat în devălmășia soților, se verifică regimul matrimonial, nu se presupun automat două cote definitive de 50%. [4] [34] [35] [32] [3]
Pot cere chiriile chiar dacă nu vreau încă să împart proprietatea?
Dreptul la fructele comune și cererea de împărțire a proprietății au obiecte distincte. Poți formula pretenția privind veniturile încasate, cu stabilirea dreptului și a cotei pe care se întemeiază calculul; dacă se judecă partajul, se pot stabili și creanțele născute din starea de proprietate comună. Nu aștepta partajul presupunând că termenul pentru chirii este suspendat automat. [31] [11] [21] [46] [5]
Dacă primesc casa la partaj, trebuie încheiat un nou contract cu chiriașul?
Art. 681 CC păstrează valabilitatea și opozabilitatea actelor legal încheiate față de cel care primește bunul. Partajul singur nu impune încheierea unui contract nou pentru a continua locațiunea existentă. Verifică contractul, durata, acordurile necesare și legea aplicabilă; dacă lipsesc condițiile legale, efectul se analizează distinct, inclusiv prin regula inopozabilității față de coproprietarul neconsimțitor. [6] [4] [34] [41] [40]
Pot primi în proprietate exclusivă drumul sau scara de care are nevoie și celălalt lot?
Trebuie verificat dacă elementul este în coproprietate forțată ori rămâne necesar folosinței comune. Dreptul de folosire al celorlalți nu poate fi înlăturat doar prin desenarea loturilor. Pentru părțile comune ale clădirii, încetarea destinației cere acordul tuturor, iar partajul urmează excepțiile art. 671; pentru celelalte cazuri de coproprietate forțată, partajul este posibil numai prin bună învoială. În condominiile supuse Legii nr. 196/2018, art. 44 alin. (5) păstrează explicit limita privind buna funcționare și drepturile celorlalți. [47] [53] [55] [56] [58] [8] [61] [68]
De reținut
Arată cele 9 idei principale ale ghidului
Suplinirea judiciară a acordului privește administrarea indispensabilă menținerii utilității ori valorii bunului, în caz de imposibilitate de exprimare a voinței sau opoziție abuzivă. [36]
Pregătirea actelor, a calculului veniturilor și a propunerii de folosință
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 639Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 6868. În ceea ce privește partajul de folosință în dreptul comun, temeiul de drept este reprezentat de art. 639 din Codul civil, potrivit căruia „Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească“. Prin „modul de folosire a bunului comun“, legiuitorul a avut în vedere și partajul de folosință. Un asemenea partaj de folosință este admisibil, fără ca legea să ceară introducerea concomitentă a unei acțiuni având ca obiect partajul bunului comun. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 356Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (1)(1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunțarea unor contracte de locațiune, cesiunile de venituri imobiliare și altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 638 alin. (3)(3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însușite de un coproprietar este supus prescripției, potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 681Actele încheiate, în condițiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile și sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 671 alin. (1)(1) Partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secțiunile a 3-a și a 4-a din prezentul capitol, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 671 alin. (2)(2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părți încetează de a mai fi destinate folosinței comune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 634 alin. (1)(1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 634 alin. (2)(2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 385 alin. (1)(1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 385 alin. (2)(2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 355 alin. (2)(2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 345 alin. (1)(1) Fiecare soț are dreptul de a folosi bunul comun fără consimțământul expres al celuilalt soț. Cu toate acestea, schimbarea destinației bunului comun nu se poate face decât prin acordul soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 345 alin. (2)(2) De asemenea, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 668 alin. (1)(1) Dacă se naște prin efectul legii, proprietatea în devălmășie este supusă dispozițiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunității legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 322 alin. (1)(1) Fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 636 alin. (1)(1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (hotărâre prealabilă)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivAdmite sesizarea formulată de Tribunalul Timiș - Secția I civilă, în Dosarul nr. 25.846/325/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că: În interpretarea dispozițiilor art. 324 alin. (1) și (4) din Codul civil, sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj“ reprezintă momentul maxim până la care hotărârea prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei își produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (2)(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 998Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 636 alin. (2)(2) Cel care, împotriva voinței celorlalți proprietari, exercită în mod exclusiv folosința bunului comun poate fi obligat la despăgubiri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 637Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporțional cu cota lor parte din drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 644 alin. (1)(1) Se poate deroga de la dispozițiile art. 635, 636, 641 și art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietății încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 640Fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun fără acordul celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (4)(4) Orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (2)(2) Actele de administrare care limitează în mod substanțial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalți coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 641 alin. (3)(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesați pot cere instanței să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-și exprima voința sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menținerii utilității sau valorii bunului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 644 alin. (2)(2) În cazul în care oricare dintre coproprietari denunță contractul de administrare, acesta își încetează existența, rămânând aplicabile regulile din prezenta secțiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 644 alin. (3)(3) În cazul în care, printre bunurile aflate în coproprietate, se află și bunuri imobile, contractele de administrare a coproprietății și declarațiile de denunțare a acestora vor fi notate în cartea funciară, la cererea oricăruia dintre coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 686Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul său, precum și celor aflate în devălmășie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 102 alin. (1)(1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 642 alin. (1)(1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 638 alin. (1)(1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către coproprietari, în proporție cu cotele lor părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 635Coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile coproprietății, proporțional cu cota lor parte din drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 638 alin. (2)(2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun însușite de un coproprietar fac parte din masa partajabilă cât timp ele nu au fost consumate ori înstrăinate sau nu au pierit și pot fi identificate distinct. În caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despăgubiri, cu excepția cazului în care fructele au pierit în mod fortuit. Dreptul la acțiunea în despăgubiri este supus prescripției, potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (1)(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 648 alin. (1)(1) Dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 649 alin. (1) teza introductivă(1) Sunt considerate părți comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 649 alin. (1) lit. a)a) terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafața construită, cât și din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafață excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăți obișnuite;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 649 alin. (1) lit. b)b) fundația, curtea interioară, structura, structura de rezistență, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți și/sau spațiile comune, acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii și ascensoarele;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 649 alin. (1) lit. c)c) instalațiile de apă și canalizare, electrice, de telecomunicații, de încălzire și de gaze de la branșament/racord până la punctul de distribuție către părțile aflate în proprietate exclusivă, canalele pluviale, paratrăsnetele, antenele colective, precum și alte asemenea părți;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 649 alin. (2)(2) Coșurile de fum și de aerisire, precum și spațiile pentru spălătorii și uscătorii sunt considerate părți comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizează aceste utilități în conformitate cu proiectul clădirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 646 pct. 22. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile, fântânile, drumurile și izvoarele;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 646 pct. 33. bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrală termică sau alte instalații care deservesc două sau mai multe clădiri, un drum comun într-un cartier de locuințe sau alte asemenea bunuri;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 647 alin. (1)(1) Fiecare coproprietar poate exercita folosința bunului comun, cu condiția să respecte destinația acestuia și să permită exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 651Cota-parte din dreptul de proprietate asupra părților comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spațiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părți nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Legea nr. 60/2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. VII text nou art. 658 alin. (1)(1) Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî cu acordul tuturor coproprietarilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Legea nr. 60/2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. VII text nou art. 658 alin. (2)(2) În cazul încetării destinaţiei de folosinţă comună în condiţiile alin. (1), devin aplicabile dispoziţiile privitoare la coproprietatea obişnuită. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Legea nr. 60/2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. VII text nou art. 658 alin. (3)(3) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezultă din încetarea destinaţiei folosinţei comune se înscrie în mod corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale întocmite în acest scop." ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 671 alin. (3)(3) În cazul proprietății periodice și în celelalte cazuri de coproprietate forțată, partajul este posibil numai prin bună învoială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (1) lit. b)b) administrarea, întreținerea și folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii care au în structura lor locuințe sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință, aflate în proprietatea a cel puțin 3 persoane fizice sau juridice, fiecare proprietar având o proprietate individuală și o cotă-parte indiviză din proprietatea comună.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. h)h) condominiu - imobil format din teren cu una sau mai multe construcții, în care există cel puțin 3 proprietăți individuale reprezentate de locuințe și locuințe sau spații cu altă destinație, după caz, și cote-părți indivize de proprietate comună;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (1)(1) Încetarea destinației de folosință comună pentru părțile comune din condominii se poate hotărî motivat cu acordul scris al tuturor proprietarilor din condominiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (3)(3) Constatarea încetării destinației de folosință comună pentru părțile comune se face prin hotărâre a adunării generale a asociației de proprietari adoptată în unanimitate de către proprietarii din condominiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (6) lit. b)b) recepția documentației cadastrale pentru recalcularea cotelor-părți indivize, în vederea scoaterii din părțile de folosință comună;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (6) lit. c)c) încheierea actului în formă autentică prin care toți proprietarii din condominiu își exprimă acordul pentru încetarea destinației de folosință comună și pentru diminuarea corespunzătoare a cotelor-părți din proprietatea comună.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (5)(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică părților comune din condominiu pentru care nu poate înceta destinația de folosință comună, întrucât poate afecta buna funcționare a condominiului și pot fi lezate drepturile celorlalți proprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 330 alin. (1)(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (1)(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) teza introductivă(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. a)a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. b)b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 654 alin. (1)(1) În lipsa unor prevederi legale sau înțelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreținerea, repararea și exploatarea părților comune, în proporție cu cota sa parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 654 alin. (2)(2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de părțile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 656 alin. (1)(1) Coproprietarii sunt obligați să permită accesul în spațiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrărilor necesare conservării clădirii și întreținerii părților comune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 656 alin. (2)(2) În această situație, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despăgubiți de către asociația de proprietari sau, după caz, de către proprietarul în interesul căruia au fost efectuate lucrările.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 981Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. j)j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (3)(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (1)(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 123 alin. (1)(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. k)k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 11. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 669Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2517Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2523Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2526Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2528 alin. (1)(1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 teza introductivăPrescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 pct. 11. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 pct. 33. între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătorești sau al unui act juridic, administrează bunurile altora și cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cât timp administrarea nu a încetat și socotelile nu au fost date și aprobate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 95: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2537 pct. 11. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2537 pct. 22. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2540Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 98: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2539 alin. (2)(2) Prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenție în procedura insolvenței sau a urmăririi silite a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205¹Dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil sunt aplicabile inclusiv în cazul în care prin hotărârea rămasă definitivă s-a luat act de renunțarea la judecată ori s-a constatat perimarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 100: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 101: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 62Dispozițiile art. 641 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 102: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (1)(1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 103: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 104: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 106: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 107: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 108: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 109: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2506 alin. (2)(2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 110: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2512 alin. (1)(1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 111: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2512 alin. (2)(2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 112: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2513Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 113: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34Dispozițiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 114: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 43Dispozițiile art. 385 din Codul civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 115: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 65Dispozițiile art. 667 și 668 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗