⌕Meniu

Întreținerea copilului de la bunici, părintele vitreg sau moștenitori

Întreținerea poate fi cerută bunicilor când persoanele obligate înaintea lor nu au mijloace suficiente, cu respectarea ordinii legale și a posibilităților fiecărui bunic. [3] [4] [5] [6] Soțul părintelui care a contribuit la întreținerea copilului și moștenitorii unei persoane care îi datora ori îi acorda întreținere au obligații speciale, numai pe durata minoratului și dacă părinții copilului au murit, sunt dispăruți ori sunt în nevoie. Pentru moștenitori, obligația este limitată de valoarea bunurilor moștenite. [14] [17]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
8 minute
CATEGORIE
Întreținere și pretenții financiare în familie
Cuprins · 10 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când se poate cere întreținere de la bunici
  3. 03Nevoile copilului și contribuția fiecărui bunic
  4. 04Obligația soțului părintelui, numit frecvent părinte vitreg
  5. 05Când trebuie moștenitorii să continue întreținerea
  6. 06Cum se pregătește cererea și ce trebuie dovedit
  7. 07De când se poate acorda pensia și când se poate modifica
  8. 08Lista de pași
  9. 09Întrebări frecvente
  10. 10Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Cereri interne de întreținere împotriva bunicilor, cu verificarea ordinii legale, a nevoii și a mijloacelor.

  • Obligația specială a soțului părintelui care a contribuit la întreținerea unui copil minor.

  • Continuarea întreținerii minorului de către moștenitori, în condițiile art. 518 din Codul civil.

✕ NU ACOPERĂ

  • Stabilirea legii aplicabile și a competenței în situații cu element de extraneitate.

  • Recuperarea ratelor de întreținere scadente înaintea decesului și soluționarea litigiilor succesorale.

  • Contractul de întreținere, procedura notarială și executarea silită.

  • Efectele adopției și situația fostului soț al părintelui după încetarea căsătoriei.

Când se poate cere întreținere de la bunici

Ambii părinți sunt obligați, în solidar, să asigure întreținerea copilului lor minor. Bunicii pot avea o obligație legală deoarece sunt rude în linie dreaptă, dar chemarea lor la întreținere trebuie să respecte ordinea prevăzută de lege. [1] [2] [3] [4]

Dintre ascendenți, persoana de grad mai apropiat este obligată înaintea celei de grad mai îndepărtat. În plus, frații și surorile sunt obligați după părinți, dar înaintea bunicilor, dacă îndeplinesc la rândul lor condițiile pentru a datora întreținere, inclusiv cele privind mijloacele. Prin urmare, analiza nu se oprește la întrebarea dacă un singur părinte plătește. [3] [4] [6]

Dacă persoana obligată înaintea bunicilor nu are mijloace suficiente pentru toate nevoile celui îndreptățit, instanța poate obliga persoanele următoare în ordinea legală să completeze întreținerea. Nu este necesar ca primul obligat să fie lipsit de orice venit; contează diferența dintre nevoile justificate și întreținerea pe care acesta o poate asigura. [5]

Refuzul de a plăti nu dovedește singur lipsa mijloacelor. Pentru a cere completarea întreținerii de la bunici, trebuie analizate veniturile, bunurile, posibilitatea de a obține mijloace și celelalte obligații ale persoanelor care datorează întreținere înaintea lor. [41] [7]

Nevoile copilului și contribuția fiecărui bunic

Regula generală cere ca persoana care solicită întreținere să fie în nevoie și să nu se poată întreține din munca ori din bunurile sale. Regula specială potrivit căreia minorul poate fi în nevoie chiar dacă are bunuri este formulată expres pentru cererea împotriva părinților; ea nu trebuie transferată automat cererii împotriva bunicilor. În această din urmă cerere, prezintă și situația bunurilor și a resurselor copilului. [8] [9]

Un bunic poate fi obligat numai dacă are mijloace de plată sau posibilitatea de a le dobândi. Se examinează veniturile, bunurile, posibilitățile de realizare a acestora și celelalte obligații ale sale. Valoarea întreținerii se raportează atât la nevoia celui care o cere, cât și la mijloacele celui care o plătește. [6] [7] [11]

Când mai mulți bunici sunt obligați în același rang, contribuția se stabilește proporțional cu mijloacele fiecăruia. Regula nu prescrie împărțirea automată în patru părți egale între bunicii materni și paterni. [10] Nici plafonul de o pătrime din venitul net pentru un copil, prevăzut în cazul părintelui, nu devine automat cota fiecărui bunic. [12] Codul civil prevede și limita totală de jumătate din venitul net lunar pentru întreținerea datorată copiilor împreună cu cea datorată altor persoane. [13]

Obligația soțului părintelui, numit frecvent părinte vitreg

Pentru soțul părintelui, Codul civil cere îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: să fi contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț; copilul să fie încă minor; părinții firești ai copilului să fi murit, să fie dispăruți ori să fie în nevoie. Obligația durează numai cât timp copilul este minor și se verifică și condițiile generale privind mijloacele persoanei de la care se cere întreținerea. [14] [6]

Căsătoria cu părintele copilului nu este suficientă singură pentru această obligație. Nici simplul refuz de plată al unui părinte firesc nu înlocuiește cerințele privind situația părinților. Trebuie dovedite contribuția anterioară și împrejurările cerute de lege. [42] [20]

Există și o posibilă obligație în sens invers: copilul poate fi obligat să întrețină persoana care l-a întreținut astfel timp de 10 ani. Această durată privește obligația copilului față de persoana care l-a susținut; nu este o durată minimă cerută soțului părintelui pentru obligația sa față de minor. Rămân aplicabile condițiile legale privind nevoia celui care cere și mijloacele celui chemat să plătească. [15] [42] [8] [6]

Când trebuie moștenitorii să continue întreținerea

Ca regulă, obligația de întreținere se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului, dacă legea nu prevede altfel. Pentru întreținerea minorului există o excepție expresă. [16]

Moștenitorii pot fi ținuți să continue întreținerea dacă persoana decedată se afla în una dintre două situații: era obligată legal să întrețină minorul sau îi acordase întreținere fără să aibă o obligație legală. Sunt necesare și condițiile privind copilul: acesta este încă minor, iar părinții săi au murit, sunt dispăruți ori sunt în nevoie. Obligația moștenitorilor există numai cât timp copilul este minor și numai în măsura valorii bunurilor moștenite. [17]

Dacă sunt mai mulți moștenitori, legea prevede o obligație solidară; tot ea stabilește contribuția fiecăruia proporțional cu valoarea bunurilor moștenite. Solidaritatea se citește împreună cu limita valorică din regula precedentă. Nu trebuie confundată cu împărțirea contribuției bunicilor în funcție de mijloacele lor. [18] [17] [10]

Aceste reguli privesc continuarea întreținerii minorului după deces. Recuperarea unor rate care deveniseră deja scadente înaintea decesului este o problemă distinctă, în afara acestei prezentări. [17]

Cum se pregătește cererea și ce trebuie dovedit

Într-o situație internă, cererea se adresează judecătoriei, ca instanță competentă pentru cererile atribuite de Codul civil instanței de tutelă și de familie. [22] [23] [5] Pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, legea permite sesizarea instanței de la domiciliul persoanei îndreptățite la întreținere, în calitate de reclamant. [24] [25] [26]

Pentru un copil minor, cererea se formulează în numele acestuia, cu reprezentarea, asistarea sau autorizarea cerută de regulile capacității sale. Dacă există un conflict de interese între reprezentantul legal și copil, instanța numește un curator special. [27] [28]

Cererea trebuie să identifice părțile și, după caz, reprezentantul, să arate ce se solicită și valoarea ori modul de calcul al pretenției, motivele de fapt și de drept și probele pentru fiecare solicitare și să fie semnată. Elementele se completează potrivit situației concrete și cerințelor art. 194 din Codul de procedură civilă. [44] [29] [30] [31] [32] [33] [34]

Cel care afirmă un fapt în proces trebuie, ca regulă, să îl dovedească. Starea de nevoie și mijloacele persoanei chemate să plătească pot fi dovedite prin orice mijloc de probă admis de lege, nu doar printr-un singur tip de adeverință. [20] [19] [21] În funcție de situație, pregătește:

  • Pentru rudenie și nevoi: acte de stare civilă, documente privind cheltuielile necesare copilului și informații despre resursele și bunurile sale. Sunt exemple de probe pentru legătura de rudenie și condițiile întreținerii. [2] [8] [19] [21]
  • Pentru cererea împotriva bunicilor: date și probe despre insuficiența mijloacelor persoanelor obligate înaintea lor, precum și despre mijloacele și celelalte obligații ale bunicilor chemați în judecată. [5] [6] [7] [19]
  • Pentru soțul părintelui: dovezi despre căsătorie, contribuția sa anterioară la întreținere, minoratul copilului și situația părinților firești. [14] [20] [21]
  • Pentru moștenitori: dovezi despre deces, obligația de întreținere a persoanei decedate ori întreținerea voluntară oferită de aceasta, situația părinților și documentele succesorale disponibile care permit identificarea moștenitorilor și evaluarea bunurilor moștenite. [17] [18] [20] [21]

Cererile referitoare la obligațiile de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru. [35] [36]

De când se poate acorda pensia și când se poate modifica

Pensia de întreținere se datorează, ca regulă, de la data cererii de chemare în judecată. Poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară dacă introducerea cererii a fost întârziată din culpa debitorului; acordarea pentru trecut nu rezultă automat din faptul că nevoia exista deja. [37] [38]

Schimbările privind mijloacele persoanei care plătește sau nevoia celui care primește întreținerea pot determina instanța, potrivit împrejurărilor, să mărească ori să micșoreze pensia sau să hotărască încetarea plății. Pentru obligațiile speciale ale soțului părintelui și ale moștenitorilor rămâne valabilă limita expresă a minoratului. [39] [14] [17]

Lista de pași

  • Identifică persoanele obligate înaintea bunicilor și probele privind insuficiența mijloacelor lor; nu echivala automat neplata cu lipsa resurselor. [3] [4] [5] [41]

  • Centralizează nevoile, veniturile și bunurile persoanei care cere întreținerea, precum și datele disponibile despre mijloacele și celelalte obligații ale celor chemați să plătească. [8] [7] [19]

  • Pentru soțul părintelui, pregătește probele contribuției anterioare, ale minoratului copilului și ale situației părinților firești. [14] [20]

  • Pentru moștenitori, identifică temeiul întreținerii oferite ori datorate de persoana decedată și probele privind moștenitorii, bunurile moștenite și valoarea lor. [17] [18] [20]

  • Verifică părțile, reprezentarea, solicitarea concretă, motivele, probele și semnătura cererii; notează data depunerii, de care este legată, ca regulă, acordarea pensiei. [27] [44] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [37]

Întrebări frecvente

Pot cere bani bunicilor doar pentru că unul dintre părinți refuză să plătească?

Refuzul nu este, singur, suficient. Ambii părinți datorează întreținere minorului, iar cererea împotriva bunicilor presupune insuficiența mijloacelor persoanelor obligate înaintea lor, respectarea ordinii legale și verificarea mijloacelor bunicilor. Frații și surorile sunt obligați după părinți, dar înaintea bunicilor, dacă îndeplinesc condițiile legale. [1] [41] [4] [6]

Dacă sunt patru bunici, trebuie să plătească fiecare câte un sfert?

Nu există o împărțire automată în patru părți egale. Când mai mulți bunici sunt obligați, contribuția se raportează la mijloacele fiecăruia și la nevoia persoanei întreținute. Plafonul de o pătrime din venitul net pentru un copil privește întreținerea datorată de părinte; nu este o cotă fixă pentru fiecare bunic. [10] [11] [12]

Este necesar ca părintele vitreg să fi susținut copilul timp de 10 ani?

Pentru obligația soțului părintelui față de minor, legea cere contribuția anterioară la întreținere și celelalte condiții din art. 517 alin. (1), fără a stabili acolo un minimum de 10 ani. Durata de 10 ani privește posibilitatea ca, în sens invers, copilul să fie obligat să întrețină persoana care l-a susținut astfel. [42] [15]

Dacă nepotul este major și studiază, întreținerea continuă automat până la 26 de ani?

Regula continuării întreținerii până la terminarea studiilor, fără a depăși 26 de ani, este prevăzută pentru părinți. Ea nu prelungește obligațiile speciale ale soțului părintelui sau ale moștenitorilor, care sunt limitate la minorat. [40] [14] [17] O eventuală cerere a nepotului major împotriva bunicilor se examinează după regulile generale privind nevoia, mijloacele și ordinea obligaților; trebuie avută în vedere, după caz și în condițiile legii, și întâietatea soțului ori fostului soț și a descendenților față de ascendenți. [8] [6] [43] [3] [4] [5]

De reținut

Arată cele 20 de idei principale ale ghidului

  • Ambii părinți datorează în solidar întreținere copilului minor.

    [1]

  • Bunicii sunt rude în linie dreaptă; ascendenții mai apropiați au prioritate, iar frații și surorile sunt obligați după părinți și înaintea bunicilor, în condițiile legale.

    [2][3][4][6]

  • Când persoana obligată înaintea bunicilor nu are mijloace îndestulătoare, instanța poate dispune completarea întreținerii de către cei următori în ordinea legală.

    [5]

  • Simplul refuz ori neplata unui părinte nu probează insuficiența mijloacelor cerută pentru completarea întreținerii de către bunici.

    [41][7]

  • Regula specială privind minorul care are bunuri, prevăzută de art. 525 alin. (1) din Codul civil, privește cererea împotriva părinților și nu este extinsă automat bunicilor.

    [8][9]

  • Debitorul trebuie să aibă mijloace sau posibilitatea de a le dobândi; se ține seama de venituri, bunuri, posibilități de realizare și celelalte obligații.

    [6][7]

  • Mai mulți bunici obligați contribuie proporțional cu mijloacele, nu în cote egale prestabilite; plafoanele parentale după numărul copiilor nu devin automat cotele bunicilor.

    [10][11][12]

  • Întreținerea datorată copiilor împreună cu aceea datorată altor persoane nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

    [13]

  • Soțul părintelui care a contribuit anterior la întreținere este obligat față de minor numai dacă părinții firești au murit, sunt dispăruți ori sunt în nevoie, cu verificarea mijloacelor.

    [14][6]

  • Condiția de 10 ani privește posibila obligație reciprocă a copilului față de persoana care l-a întreținut, nu durata contribuției necesare pentru obligația soțului părintelui față de minor.

    [15][42][8][6]

  • Moștenitorii persoanei care era obligată să întrețină minorul ori îi acordase întreținere voluntar pot continua întreținerea numai în condițiile art. 518 din Codul civil, pe durata minoratului și în limita valorii bunurilor moștenite.

    [17]

  • Obligația mai multor moștenitori este solidară, contribuția fiind proporțională cu valoarea bunurilor moștenite și supusă limitei valorice legale.

    [17][18]

  • Cererea internă de întreținere se adresează judecătoriei; creditorul reclamant poate folosi și competența instanței de la domiciliul său.

    [22][23][5][24][25][26]

  • Capacitatea procesuală a minorului impune reprezentarea, asistarea ori autorizarea potrivit legii, iar conflictul de interese cu reprezentantul atrage numirea unui curator special.

    [27][28]

  • Nevoia și mijloacele se pot proba prin orice mijloc de probă prevăzut de lege; cel care susține un fapt are, ca regulă, sarcina să îl dovedească.

    [19][20][21]

  • Cererea trebuie să cuprindă identificarea părților și a reprezentării, obiectul și valoarea, motivele, probele și semnătura potrivit art. 194 din Codul de procedură civilă.

    [44][29][30][31][32][33][34]

  • Cererile privind obligațiile de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

    [35][36]

  • Pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată; o perioadă anterioară este posibilă dacă introducerea cererii a fost întârziată din culpa debitorului.

    [37][38]

  • Schimbările privind mijloacele plătitorului sau nevoia beneficiarului pot determina modificarea ori încetarea pensiei prin hotărârea instanței.

    [39]

  • Regula aplicabilă părinților privind continuarea studiilor până cel mult la 26 de ani nu prelungește automat obligațiile speciale din art. 517 și 518 din Codul civil și nu se transferă automat bunicilor.

    [40][14][17][8][6][43][3][4][5]

De pregătit: datele și documentele pentru cererea de întreținere

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (1)
    (1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 516 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 516 alin. (1)
    (1) Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 519 lit. b) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 519 lit. b)
    b) descendentul este obligat la întreţinere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulţi descendenţi sau mai mulţi ascendenţi, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 519 lit. c) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 519 lit. c)
    c) fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere după părinţi, însă înaintea bunicilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 522 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 522
    În cazul în care cel obligat în primul rând la întreţinere nu are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanţa de tutelă le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreţinere să o completeze, în ordinea stabilită la art. 519.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527 alin. (1)
    (1) Poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527 alin. (2)
    (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 524 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 524
    Are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 525 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 525 alin. (1)
    (1) Minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 521 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 521 alin. (1)
    (1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întreţină aceeaşi persoană, ele vor contribui la plata întreţinerii, proporţional cu mijloacele pe care le au.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (3)
    (3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 517 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 517 alin. (1)
    (1) Soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ este obligat să presteze întreţinere copilului cât timp acesta este minor, însă numai dacă părinţii săi fireşti au murit, sunt dispăruţi ori sunt în nevoie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 517 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 517 alin. (2)
    (2) La rândul său, copilul poate fi obligat să dea întreţinere celui care l-a întreţinut astfel timp de 10 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 514 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 514 alin. (2)
    (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligaţiei de întreţinere, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 518 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 518 alin. (1)
    (1) Moştenitorii persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor sau care i-a dat întreţinere fără a avea obligaţia legală sunt ţinuţi, în măsura valorii bunurilor moştenite, să continue întreţinerea, dacă părinţii minorului au murit, sunt dispăruţi sau sunt în nevoie, însă numai cât timp cel întreţinut este minor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 518 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 518 alin. (2)
    (2) În cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, obligaţia este solidară, fiecare dintre ei contribuind la întreţinerea minorului proporţional cu valoarea bunurilor moştenite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 528 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528
    Starea de nevoie a persoanei îndreptăţite la întreţinere, precum şi mijloacele celui care datorează întreţinere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 — teza introductivă
    Judecătoria Judecătoriile judecă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (1) — teza introductivă
    (1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (1) pct. 2
    2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (2)
    (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) — teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) — teza introductivă
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (1)
    (1) Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (3)
    (3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 522 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 522
    În cazul în care cel obligat în primul rând la întreţinere nu are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanţa de tutelă le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreţinere să o completeze, în ordinea stabilită la art. 519.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 517 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 517 alin. (1)
    (1) Soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ este obligat să presteze întreţinere copilului cât timp acesta este minor, însă numai dacă părinţii săi fireşti au murit, sunt dispăruţi ori sunt în nevoie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 519 lit. a) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 519 lit. a)
    a) soţii şi foştii soţi îşi datorează întreţinere înaintea celorlalţi obligaţi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 — teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 — teza introductivă
    Cuprinsul cererii de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C03-005 · https://divortpartaj.org/ghiduri/intretinerea-copilului-de-la-bunici-parintele-vitreg-sau-mostenitori/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision