⌕Meniu

Obiecțiuni la expertiză, completare și o nouă expertiză

În partaj, poți cere instanței lămurirea sau completarea raportului de expertiză și, pentru motive temeinice, o nouă expertiză de către alt expert. Identifică concret datele, criteriile, calculele ori obiectivele contestate și măsura necesară. [1] [2] [34] Cererea unei noi expertize are un termen legat de ședința următoare depunerii raportului sau, dacă s-au formulat obiecțiuni, a răspunsului ori suplimentului, sub sancțiunea decăderii. Cele 10 zile prevăzute pentru depunerea raportului nu sunt un termen general al părții pentru obiecțiuni. [3] [4] [36]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce cer instanței: lămurire, completare sau o nouă expertiză
  3. 03Verificarea tehnică a raportului de partaj
  4. 04Termenele: depunerea raportului și ședința următoare
  5. 05Cum formulez obiecțiunile și ce depun
  6. 06După răspunsul expertului: ce rămâne de demonstrat
  7. 07Dacă cererea este respinsă sau termenul a fost pierdut
  8. 08Aplicarea regulilor în timp
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părți într-un proces de partaj care contestă datele ori concluziile raportului judiciar și solicită lămuriri, completări sau o nouă expertiză. [1] [2]

✕ NU ACOPERĂ

  • Procedura recuzării, înlocuirea pentru neîndeplinirea misiunii și răspunderea disciplinară a expertului.

  • Metode tehnice de evaluare specifice unei specialități și stabilirea regimului matrimonial aplicabil bunurilor.

Ce cer instanței: lămurire, completare sau o nouă expertiză

Dacă raportul de expertiză din partaj este neclar, incomplet ori conține concluzii pe care le contești, formulează obiecțiuni precise și indică măsura cerută instanței. Formularea cererii trebuie să arate ce vrei să fie verificat: o explicație a raportului, întregirea lui sau efectuarea unei alte expertize. [1] [2] [41]

Problema identificată Măsura pe care o soliciți Ce trebuie explicat
O concluzie, o formulă sau un criteriu nu este inteligibil; opiniile experților se contrazic Lămurirea raportului Pasajul neclar și întrebarea concretă la care este necesar răspunsul. [1]
Un obiectiv nu a primit răspuns ori lipsesc elemente necesare evaluării sau lotizării Completarea raportului Obiectivul omis și informația necesară pentru valoare, partajabilitate ori loturile cerute de instanță. [1] [6]
Deficiențele invocate justifică efectuarea unei alte lucrări O nouă expertiză, de către alt expert Motive temeinice, într-o cerere motivată formulată în termenul special. Instanța decide dacă măsura este justificată. [2] [3]

Simplul fapt că valoarea stabilită te dezavantajează nu creează un drept automat la o nouă expertiză. Arată de ce datele sau explicațiile raportului nu permit o concluzie tehnică întemeiată. [38]

Curtea Constituțională a arătat în Decizia nr. 313/2016, paragraful 17, că expertiza judiciară este un mijloc de probă în procesul civil, iar constatările din raport pot fi lămurite, completate ori combătute prin mecanismele art. 337 și 338 din Codul de procedură civilă (CPC). Acest considerent explică mijlocul procesual, fără să stabilească valoarea unui bun dintr-un partaj concret. [25]

Verificarea tehnică a raportului de partaj

Pornește de la încheierea prin care instanța a stabilit obiectivele expertizei și compară fiecare obiectiv cu răspunsul primit. În partaj, raportul trebuie să arate valoarea bunurilor și criteriile evaluării, dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, precum și loturile propuse atunci când instanța le-a cerut. [5] [6]

O verificare practică poate urmări următoarele puncte; acestea sunt repere pentru argumentarea obiecțiunilor, adaptate bunurilor și obiectivelor din dosar. [34] [35]

  • Identificarea bunului și datele de intrare: adresa, identificatorul cadastral, suprafețele, planurile, caracteristicile și starea folosite la evaluare. Semnalează diferențele concrete față de înscrisurile relevante și cere explicarea datelor alese. [34] [35]
  • Valoarea și justificarea ei: criteriile declarate, datele folosite, operațiile de calcul și legătura lor cu rezultatul. O altă estimare de preț este utilă ca argument numai în măsura în care explică de ce criteriile ori datele raportului trebuie discutate; instanța apreciază probele împreună. [6] [9] [34]
  • Împărțirea în natură: dacă raportul explică posibilitatea și modalitatea împărțirii, iar propunerile de loturi răspund solicitării instanței. Atribuirea loturilor și întregirea diferențelor de valoare prin bani aparțin instanței. [6] [8]
  • Limitele misiunii expertului: dacă problema este includerea unui bun în masa de împărțit, calitatea de coproprietar sau cota fiecăruia, supune-o instanței. Aceste elemente sunt stabilite de instanță; cererea de corectare a unei evaluări nu îi transferă expertului puterea de a le hotărî. [7] [45]

Pentru această comparație, pregătește raportul și anexele, încheierea cu obiectivele, eventualele răspunsuri și suplimente, precum și înscrisurile pe care se întemeiază fiecare critică. După caz, pot fi utile actele de proprietate, documentația cadastrală, planurile, fotografiile ori actele privind lucrările invocate. Nu toate aceste documente sunt necesare în orice dosar: selectează-le în funcție de obiecțiunea concretă. [34] [35]

Termenele: depunerea raportului și ședința următoare

Raportul scris, cu constatările și concluziile motivate, trebuie depus de expert cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecată; în cazuri urgente acest interval poate fi micșorat. Aceste 10 zile privesc depunerea raportului, nu reprezintă un termen general de 10 zile în care partea trebuie să formuleze obiecțiuni. La calculul pe zile nu intră ziua depunerii și ziua ședinței între care trebuie asigurat intervalul. [4] [26] [36]

Pentru lămurire sau completare, art. 337 CPC indică primul termen după depunerea raportului, când instanța poate cere explicațiile ori completările, din oficiu sau la cererea părților. Formulează obiecțiunile în raport cu acest moment. Textul nu enunță expres sancțiunea decăderii în aceeași formulare ca art. 338 alin. (2); aceasta nu înseamnă că obiecțiunile pot fi amânate fără consecințe. [1] [41]

Cererea unei noi expertize trebuie motivată și formulată, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului. Dacă s-au formulat obiecțiuni, momentul indicat de lege este termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni sau, după caz, a raportului suplimentar. Urmărește aceste depuneri și ședința care le urmează; textul leagă termenul de depunerea actului, nu de un număr de zile calculat de la primirea sa de către parte. [3]

Consultă dosarul și pregătește cererea în timp util pentru ca argumentele și înscrisurile să poată fi cunoscute și discutate. Pregătirea anticipată ajută la organizarea apărării; momentele procedurale aplicabile rămân cele prevăzute pentru măsura solicitată. [12] [39] [43]

Dacă raportul a ajuns târziu la dosar sau nu ai avut posibilitatea efectivă să îl studiezi, semnalează concret situația instanței și cere timpul necesar apărării. Amânarea pentru lipsă de apărare poate fi acordată numai excepțional, pentru motive temeinice neimputabile părții ori reprezentantului. Nu presupune că depunerea tardivă prelungește singură termenul cererii de nouă expertiză. [12] [13] [36] [3]

Cum formulez obiecțiunile și ce depun

Adresează cererea instanței care judecă dosarul. Cererea scrisă trebuie să identifice instanța, părțile și, după caz, reprezentanții, să arate obiectul și motivele și să fie semnată; include numărul dosarului pentru identificarea lucrării. Pentru comunicare sunt necesare exemplarele prevăzute de lege și un exemplar pentru instanță, cu excepțiile legate de reprezentantul comun ori de partea care figurează în mai multe calități. [14] [15] [39]

Pentru fiecare obiecțiune, o structură utilă este: obiectivul instanței → pagina și constatarea raportului → eroarea sau omisiunea → înscrisul ori calculul de sprijin → întrebarea și măsura cerută. Această structură ajută la verificarea criticii; nu este un formular impus de lege. [34] [35]

Exemplu de formulare, de adaptat la actele existente:

La obiectivul [număr], pagina [pagină], evaluarea utilizează suprafața [A]. Înscrisul [identificare], aflat la [poziția din dosar/anexa], indică suprafața [B]. Solicit lămurirea sursei și a motivului folosirii suprafeței [A] și, dacă se constată o eroare, completarea raportului cu calculul valorii potrivit datelor corecte.

Exemplul urmărește justificarea valorii prin date verificabile; diferența dintre două înscrisuri trebuie explicată în context, fără a considera automat unul dintre ele corect. Instanța stabilește măsura necesară și apreciază probele. [1] [9] [34]

Anexează copii ale înscrisurilor pe care te întemeiezi, la fiecare exemplar al cererii, și certifică-le pentru conformitate cu originalul. Pentru copii transmise electronic, legea permite conformarea prin aplicarea semnăturii electronice. [16] [17]

Dacă soliciți și o nouă expertiză, individualizează această cerere și motivele ei, inclusiv de ce explicațiile ori completările existente nu rezolvă problema. O formulare precum „nu sunt de acord cu prețul” nu înlocuiește demonstrarea motivelor temeinice și respectarea termenului special. [2] [3] [38]

După răspunsul expertului: ce rămâne de demonstrat

Compară răspunsul la obiecțiuni sau suplimentul cu fiecare critică formulată: există acum explicația cerută, s-a răspuns obiectivului, se poate reconstitui calculul? Dacă apreciezi că sunt necesare alte verificări, arată punctual ce deficiență persistă și de ce justifică o nouă expertiză, în termenul imediat următor depunerii răspunsului ori suplimentului, în condițiile art. 338 alin. (2). Caracterul temeinic al motivelor este apreciat de instanță. [34] [2] [3] [38]

Instanța examinează fiecare probă și toate probele împreună și le apreciază potrivit regulilor legale. Rapoartele nu se soluționează prin votul numeric al experților, iar faptul că o lucrare este mai nouă nu o face automat decisivă. Când experții au opinii diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia; contradicțiile pot determina lămuriri ori completări. [9] [10] [11] [1] [37]

Un expert ales de parte și încuviințat de instanță poate participa ca sfătuitor tehnic, poate formula întrebări și observații și, dacă este cazul, un raport separat asupra obiectivelor. O evaluare comandată privat nu înlocuiește automat raportul judiciar; explică ce constatări ale acesteia susțin obiecțiunile și supune-le aprecierii instanței. [18] [42] [9]

Instanța trebuie să pună cererile în discuția părților, iar hotărârea trebuie să arate motivele admiterii și înlăturării cererilor. Dacă se dispune o nouă expertiză, verifică încheierea pentru obiective, termenul lucrării, onorariul provizoriu și condițiile de plată stabilite de instanță. [44] [19] [5]

Dacă cererea este respinsă sau termenul a fost pierdut

Pentru criticarea soluției instanței, regula este că încheierile premergătoare se atacă prin apel odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel. Explică în ce mod soluția asupra expertizei a influențat hotărârea și ce probă soliciți în apel; încuviințarea ei rămâne supusă regulilor acestei faze. [20] [21] [22]

Instanța de apel poate dispune refacerea ori completarea probelor administrate la prima instanță, dacă sunt necesare soluționării cauzei, și poate administra probe noi în condițiile legii. Prin Decizia nr. 9/2020, pronunțată într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că noțiunea probelor noi include și probe nepropuse ori propuse tardiv în prima instanță, pentru care s-a constatat decăderea. Propunerea trebuie însă făcută în condițiile procedurale ale apelului, iar proba trebuie apreciată necesară. [22] [23] [24]

Această dezlegare nu interpretează direct termenul special din art. 338 și nu garantează o nouă expertiză în apel. Nu folosi posibilitatea apelului ca motiv pentru amânarea obiecțiunilor sau a cererii motivate la prima instanță. Nici puterea instanței de a dispune probe din oficiu nu înlătură obligația părților de a le propune în condițiile legii. [40] [3] [46]

Dacă ai pierdut un termen procedural din motive temeinic justificate, art. 186 CPC permite repunerea în termen: trebuie să dovedești împiedicarea, să îndeplinești actul omis în cel mult 15 zile de la încetarea ei și să ceri simultan repunerea. Instanța competentă să soluționeze cererea privind dreptul neexercitat decide și repunerea. La calcul nu intră ziua încetării împiedicării și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. Pentru exercitarea unei căi de atac, durata este cea prevăzută pentru acea cale, nu automat 15 zile. [28] [29] [30] [26] [27]

Decăderea din dreptul de a administra o probă nu înlătură posibilitatea de a discuta, în fapt și în drept, temeinicia susținerilor și probelor celeilalte părți. Această apărare nu echivalează cu admiterea unei noi expertize. [33] [2]

Aplicarea regulilor în timp

Ghidul privește expertiza dintr-un proces de partaj supus dispozițiilor Codului de procedură civilă în forma în vigoare la 22 octombrie 2026. Legea procedurală nouă se aplică proceselor începute după intrarea sa în vigoare, iar procesele începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. De aceea, data începerii procesului și eventualele dispoziții tranzitorii trebuie verificate înainte de aplicarea regulilor unei situații mai vechi; data căsătoriei ori a dobândirii bunului nu stabilește singură procedura expertizei. [31] [32]

Termene și repere procedurale

REGULĂDepunerea raportului de către expert
Interval

Cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată; obligația privește expertul și raportul său. [4]

De când începe

Termenul de judecată pentru care se depune raportul scris cu constatările și concluziile motivate. [4]

Cum se aplică

Intervalul se verifică înapoi de la ședință: între ziua depunerii și ziua ședinței trebuie să rămână cel puțin 10 zile, fără includerea celor două zile de capăt. [26] [36]

Consecințe

Dacă intervalul nu a fost asigurat, semnalează situația și cere posibilitatea efectivă de studiere și apărare; amânarea pentru lipsă de apărare este excepțională și cere motive temeinice neimputabile. Nu considera termenul cererii de nouă expertiză prelungit automat. [12] [13] [36] [3]

[4][26][36][3][12][13][31][32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În cazuri urgente, termenul de depunere poate fi micșorat. [4]

  • Nu este un termen de 10 zile de la primirea raportului acordat părții pentru obiecțiuni sau pentru o nouă expertiză. [36] [3]

REGULĂLămurirea sau completarea raportului
Interval

Primul termen după depunerea raportului, la care instanța poate cere lămuriri ori completări, din oficiu sau la cererea părților. [1]

De când începe

Depunerea raportului pentru care sunt necesare explicații, completări ori clarificarea contradicțiilor între opiniile experților. [1]

Cum se aplică

Se identifică ședința de judecată imediat următoare depunerii; art. 337 folosește un moment procesual, nu un număr de zile de la comunicare. [1] [41]

Consecințe

Formulează obiecțiunile în raport cu primul termen indicat de art. 337. Acest text nu enunță expres decăderea în formularea art. 338 alin. (2); nu rezultă că cererea poate fi depusă oricând și nu trebuie confundate cele două mecanisme. [41] [3]

[1][41][46][3][31][32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Instanța poate interveni și din oficiu; posibilitatea nu justifică amânarea demersului părții. [1] [46]

  • Pentru o nouă expertiză există termenul și sancțiunea distincte din art. 338 alin. (2), inclusiv după răspunsul la obiecțiuni ori supliment. [3]

REGULĂCererea motivată a unei noi expertize
Interval

La primul termen după depunerea raportului; dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni sau, după caz, a raportului suplimentar. [3]

De când începe

Depunerea raportului ori, în cazul în care au fost formulate obiecțiuni, depunerea răspunsului la acestea sau a raportului suplimentar. [3]

Cum se aplică

Cererea părții trebuie să fie motivată și formulată la ședința determinată de depunerea actului relevant, nu într-un termen general de 10 zile calculat de la primire. [3] [36]

Consecințe

Nerespectarea termenului cererii unei noi expertize este sancționată expres cu decăderea. Admiterea eventualei probe în apel se verifică distinct și nu este garantată. [3] [22] [24] [40]

[3][36][2][38][46][28][29][22][24][40][31][32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Noua expertiză presupune motive temeinice; nici respectarea termenului, nici dezacordul cu rezultatul nu obligă instanța să o dispună. [2] [38]

  • Instanța o poate dispune și din oficiu, dar rolul activ nu dispensează partea de formularea cererilor de probă în condițiile legii. [2] [46]

  • Dacă termenul a fost pierdut din motive temeinic justificate, repunerea se analizează în condițiile art. 186, inclusiv îndeplinirea actului și cererea simultană în durata legală indicată separat. [28] [29]

REGULĂRepunerea în termenul procedural pierdut
Interval

Cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, pentru îndeplinirea actului omis și cererea simultană de repunere; pentru exercitarea unei căi de atac se aplică durata acelei căi. [29]

De când începe

Încetarea împiedicării invocate de partea care a pierdut termenul; motivele întârzierii trebuie să fie temeinic justificate și dovedite. [28] [29]

Cum se aplică

Nu se includ ziua încetării împiedicării și ziua împlinirii; dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [26] [27]

Consecințe

Repunerea nu operează automat: sunt necesare dovada justificării întârzierii, îndeplinirea actului omis și cererea simultană în termen. Cererea unei noi expertize rămâne supusă condiției motivelor temeinice. [28] [29] [2]

[29][28][26][27][30][2][31][32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru căile de atac, durata nu este automat 15 zile, ci aceea prevăzută pentru exercitarea căii respective. [29]

  • Cererea se soluționează de instanța competentă să decidă cererea privind dreptul neexercitat la timp; repunerea presupune dovedirea motivelor temeinic justificate. [30] [28]

Lista de pași

  • Verifică data depunerii raportului, existența anexelor și ședința următoare; notează separat depunerea răspunsului la obiecțiuni ori a suplimentului. [39] [3]

  • Compară raportul cu obiectivele din încheiere și identifică pasajele care nu explică valoarea, criteriile ori posibilitatea împărțirii în natură. [5] [6] [34]

  • Pentru fiecare critică, indică pagina, datele contestate, documentul de sprijin și explicația sau completarea cerută. [34] [35]

  • Distinge cererea de lămurire ori completare de cererea motivată a unei noi expertize și respectă momentul procedural al fiecăreia. [1] [3] [41]

  • Semnează cererea și pregătește exemplarele pentru instanță și comunicare, cu înscrisurile anexate și copiile certificate, potrivit regulilor aplicabile. [14] [15] [16] [17]

  • După răspuns sau supliment, arată ce obiecțiuni au rămas nelămurite și, dacă soliciți altă expertiză, de ce sunt îndeplinite motivele temeinice. [34] [2] [3]

Întrebări frecvente

Am 10 zile de la primirea raportului pentru a depune obiecțiuni?

Nu există în art. 336 un asemenea termen general pentru parte. Cele 10 zile privesc depunerea raportului de către expert înaintea ședinței, cu posibilitatea micșorării în cazuri urgente. Pentru lămurire ori completare, urmărește primul termen după depunerea raportului; pentru noua expertiză, cererea motivată se formulează la momentul din art. 338 alin. (2), sub sancțiunea decăderii, inclusiv pentru situația de după răspunsul la obiecțiuni ori raportul suplimentar. [4] [36] [1] [3]

O diferență mare între două evaluări obligă instanța să numească alt expert?

Nu automat. Arată ce date, criterii ori calcule explică diferența și de ce este necesară o nouă expertiză. Instanța verifică motivele temeinice și apreciază probele împreună; simpla preferință pentru una dintre valori nu decide cererea. [6] [34] [38] [9]

Poate expertul ales de mine să formuleze observații?

Da, dacă este încuviințat de instanță ca expert ales de parte, în condițiile art. 330 alin. (5). Poate formula întrebări și observații și, dacă este cazul, un raport separat asupra obiectivelor. Aceasta nu face ca opinia sa să înlocuiască automat expertiza judiciară sau aprecierea instanței. [18] [42] [9]

Dacă mai mulți experți susțin aceeași valoare, instanța este obligată să o preia?

Instanța apreciază fiecare probă și ansamblul probelor; numărul opiniilor nu înlocuiește această analiză. Opiniile diferite trebuie motivate în lucrare, iar contradicțiile pot fi lămurite ori completate. [9] [10] [11] [1] [37]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Lămurirea ori completarea raportului și contradicțiile dintre experți se supun instanței în cadrul art. 337, la primul termen după depunerea raportului; nu se atribuie acestui text o sancțiune expresă pe care nu o enunță. [1] [41]

  • Noua expertiză se poate efectua de alt expert pentru motive temeinice, la cerere ori din oficiu; simplul dezacord cu valoarea nu determină automat admiterea. [2] [38]

  • Cererea unei noi expertize trebuie motivată și formulată, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după raport sau, dacă au fost obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului ori suplimentului. [3]

  • Intervalul de cel puțin 10 zile privește depunerea raportului înainte de ședință și poate fi micșorat în urgență; nu constituie un termen general al părții pentru obiecțiuni. [4] [36]

  • Raportul de partaj trebuie să arate valoarea și criteriile ei, partajabilitatea în natură și modalitatea, precum și loturile propuse la solicitarea instanței. [6]

  • Bunurile supuse împărțelii, coproprietarii și cotele sunt stabilite de instanță; expertul nu primește această competență printr-o obiecțiune la evaluare. [7] [45]

  • Instanța apreciază probele individual și împreună; opiniile motivate ale experților nu sunt departajate automat prin numărul susținătorilor sau data raportului. [9] [10] [11] [37]

  • Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii) admite în noțiunea probelor noi în apel și probe nepropuse ori tardive în prima instanță; respectarea procedurii și necesitatea probei rămân de verificat, fără să garanteze o nouă expertiză și fără să înlăture termenul din art. 338 la prima instanță. [23] [24] [40]

  • Repunerea în termen cere motive temeinic justificate dovedite, actul omis și cererea simultană în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cu durata specială pentru căile de atac. [28] [29]

  • Raportul separat al expertului ales de parte și încuviințat de instanță poate sprijini observațiile, fără să înlocuiască automat expertiza judiciară ori aprecierea probelor. [18] [42] [9]

Pregătirea obiecțiunilor pe obiective și documente

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 337 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 337
    Lămurirea sau completarea raportului Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (2)
    (2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 336 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 336 alin. (1)
    (1) Constatările și concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 331 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 331 alin. (2)
    (2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (2)
    (2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.§ 2. Dovada cu înscrisuri I. Dispoziții generale ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 336 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 336 alin. (2)
    (2) Când sunt mai mulți experți cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 13 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (3)
    (3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 222 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 222 alin. (1)
    (1) Amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (5)
    (5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 425 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 425 alin. (1) lit. b)
    b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (4)
    (4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 478 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 478 alin. (2)
    (2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 479 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 479 alin. (2)
    (2) Instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 478 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 30 martie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    DECIDE:Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 470, art. 478 alin. (2) și a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în fața primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât și acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 martie 2020.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · paragraful 74 · forma din 30 martie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 74
    74. Rezultă deci că instanța de apel poate administra orice probe noi, indiferent dacă au fost sau nu solicitate în fața primei instanțe, cerința impusă de către legiuitor pentru etapa procesuală a apelului fiind ca acestea să se fi propus în condiții procedurale prin cererea de apel sau prin întâmpinare, iar instanța de apel să aprecieze că sunt necesare soluționării cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Decizia CCR nr. 313/2016Hotărâre · paragraful 17 · forma din 17 mai 2016Curtea Constituțională a României · 313 · 17 mai 2016 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 17
    17. Având în vedere actele normative anterior menţionate, Curtea constată că expertiza întocmită de expertul tehnic judiciar este un mijloc de probă ce vizează procesul civil [art. 250 din Codul de procedură civilă]. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că procesul civil constituie activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii (Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, sau Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016). Expertiza este un mijloc de probă strict reglementat de Codul de procedură civilă, fiind realizată de experţi calificaţi drept persoane care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti din punct de vedere al efectuării expertizei, precum şi condiţiile de acces în profesia menţionată, condiţii care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional la un standard ridicat. Reglementarea criticată nu face altceva decât să stabilească aceste condiţii necesar a fi îndeplinite de persoanele care doresc dobândirea calităţii de expert judiciar. Faptul că Biroul central pentru expertize tehnice judiciare funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei şi îndrumă metodologic activitatea experţilor demonstrează preocuparea legiuitorului ca acest corp de experţi să fie sub autoritatea statului, fără ca actul profesional al expertului să fie cenzurat de minister. Mai mult, îndrumarea metodologică se constituie într-un instrument eficient în standardizarea expertizelor efectuate, ceea ce din nou denotă grija legiuitorului ca activitatea de expertiză să se desfăşoare unitar. Constatările expertului se obiectivează în raportul de expertiză, mijloc de probă în procesul civil, acestea putând fi completate/lămurite/combătute potrivit art. 337 şi 338 din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 263 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 263
    Situația părții decăzute Partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și a dovezilor părții potrivnice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 331 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 331 alin. (2)
    (2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 336 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 336 alin. (1)
    (1) Constatările și concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 13 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (3)
    (3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 30 martie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    DECIDE:Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 470, art. 478 alin. (2) și a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în fața primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât și acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 martie 2020.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 337 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 337
    Lămurirea sau completarea raportului Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (5)
    (5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (2)
    (2) Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (5)
    (5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Decizia ÎCCJ nr. 9/2020 (recurs în interesul legii)Hotărâre · paragraful 78 · forma din 30 martie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 30 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 78
    78. Posibilitatea conferită judecătorului prin art. 22 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură civilă ca, în scopul aflării adevărului, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc, nu le degrevează pe acestea din urmă de obligația de a propune în condițiile procedurale probele de care înțeleg să se folosească pentru dovedirea pretențiilor și apărărilor formulate, acest aspect rezultând din art. 254 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care statuează că părțile nu vor putea invoca în căile de atac omisiunea instanței de a administra din oficiu probele pe care ele însele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-015 · https://divortpartaj.org/ghiduri/obiectiuni-la-expertiza-completare-si-o-noua-expertiza/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision