Păstrarea probelor care riscă să dispară
Dacă o probă pentru partaj riscă să dispară sau să fie greu de administrat, poți cere păstrarea ei înaintea procesului ori în timpul acestuia. Instanța poate administra anticipat proba, iar pentru o stare de fapt urgentă există și constatarea executorului, cu reguli proprii de acord și încuviințare. Cererea trebuie să arate exact proba, faptul și riscul; ea nu soluționează partajul și nu blochează automat bunul. [1] [4] [17] [18] [19] [43]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 9 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce pot păstra prin această procedură?
- 03Alegerea între cererea judiciară și constatarea executorului
- 04La ce instanță depun cererea și ce trebuie să conțină?
- 05Cum se soluționează urgența și când poate lipsi citarea
- 06Dacă cererea este respinsă: apelul de 5 zile
- 07Costurile probei și taxa cererii
- 08Cum folosesc rezultatul în partaj?
- 09Perioada și limitele ghidului
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane cu interes în conservarea unei probe pentru un litigiu civil intern, înainte ori în cursul procesului.
Măsurile de indisponibilizare și administrare a bunului litigios.
Competența internațională și obținerea probelor din alt stat.
Determinarea cotelor de contribuție și atribuirea bunurilor.
Ce pot păstra prin această procedură?
Poți cere administrarea anticipată a mărturiei unei persoane, a opiniei unui expert, constatarea stării unui bun mobil sau imobil ori recunoașterea unui înscris, fapt sau drept, dacă există interes și pericolul ca proba să dispară sau să fie greu de administrat ulterior. Cererea este posibilă înaintea procesului și în timpul lui. Când partea adversă își dă acordul, lipsa urgenței nu împiedică cererea. [1] [2]
Explică riscul concret: ce se poate modifica, pierde ori deveni inaccesibil, când și de ce administrarea obișnuită ar veni prea târziu. O nemulțumire generală față de celălalt soț nu identifică, singură, proba amenințată. De exemplu, pentru lucrări care urmează să acopere degradări, precizează starea de constatat, locul și intervalul anunțat al lucrărilor. Exemplul descrie ce trebuie motivat; admiterea depinde de situația dovedită. [4] [44]
Asigurarea probei urmărește păstrarea dovezii. Ea nu stabilește cotele de contribuție, nu atribuie bunul unuia dintre soți și nu îl indisponibilizează prin simpla admitere a cererii. Pentru protejarea bunului însuși, consultă Măsurile de conservare a bunurilor până la partaj și Sechestrul judiciar asupra bunului comun disputat. [43] [14]
Alegerea între cererea judiciară și constatarea executorului
Cererea judiciară de asigurare a probelor se potrivește atunci când soliciți instanței una dintre probele prevăzute de lege, de exemplu ascultarea unui martor sau opinia unui expert despre o stare a bunului amenințată de schimbare. Trebuie indicate proba, faptele și urgența ori acordul adversarului. [1] [4]
Constatarea urgentă a unei stări de fapt prin executor judecătoresc privește o stare care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor. Cererea se adresează unui executor în circumscripția căruia se va face constatarea. Dacă operațiunea necesită concursul adversarului sau al altei persoane, este necesar acordul acesteia. Lipsa acordului nu îți permite să forțezi accesul: poți cere instanței încuviințarea constatării, cu aplicarea corespunzătoare a art. 360–363 din Codul de procedură civilă. Instanța poate soluționa încuviințarea fără citarea persoanei vizate. [17] [18] [19]
Executorul consemnează starea de fapt în limitele acestei proceduri. Pentru evaluarea și atribuirea bunurilor în partaj, traseul este cel descris în Evaluarea bunurilor la partaj: valoarea și data evaluării; constatarea urgentă nu decide aceste chestiuni. [17] [43]
La ce instanță depun cererea și ce trebuie să conțină?
Înainte de judecată, competența aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul constatării. În timpul judecății, cererea se adresează instanței care judecă procesul în prima instanță. Nu alege automat judecătoria de la domiciliul tău și nu considera suficient faptul că partajul a fost doar pregătit: precizează dacă există deja proces și numărul lui. [3]
Cererea scrisă trebuie să identifice instanța, părțile, adresele, reprezentanții când este cazul, obiectul, motivele și semnătura. Arată distinct proba solicitată, faptele pe care vrei să le dovedești și motivele conservării urgente; dacă invoci acordul adversarului, individualizează-l. Pentru comunicarea către părți, pregătește exemplarele cerute de lege, inclusiv un exemplar pentru instanță. [5] [4] [6]
O schemă practică este: „Solicit administrarea probei [identificarea exactă], pentru dovedirea faptului [faptul relevant], privind bunul/martorul aflat la [locul]. Riscul constă în [împrejurarea concretă], susținută de [înscrisuri sau alte dovezi]. [Dacă există: dosarul, instanța și stadiul.] Solicit [dacă este justificat: soluționarea fără citare] deoarece întârzierea ar produce [riscul precis].” Completează datele reale și semnează; această structură nu dispensează de motivarea situației concrete. [5] [4] [9]
Cum se soluționează urgența și când poate lipsi citarea
Regula este citarea părților și comunicarea unei copii a cererii către adversar. Acesta nu este obligat să depună întâmpinare. Cererea se soluționează în camera de consiliu, prin încheiere. În caz de pericol în întârziere, instanța poate încuviința cererea fără citare, după aprecierea împrejurărilor; simpla folosire a cuvântului „urgent” în cerere nu impune această soluție. [7] [8] [9]
Dacă există pericol în întârziere, asigurarea dovezii și constatarea stării de fapt pot avea loc inclusiv în zile nelucrătoare sau în afara orelor legale, dar numai cu încuviințarea expresă a instanței. Cere această încuviințare când situația o reclamă și motivează intervalul necesar. [21]
Încheierea care admite asigurarea este executorie și nu are cale de atac. Proba se poate administra de îndată ori la termenul fixat, iar încheierea care constată administrarea ei nu are, la rândul ei, cale de atac. Legea nu oferă un număr unic de zile în care orice cerere va fi soluționată sau orice probă administrată. [10] [12] [13]
Dacă cererea este respinsă: apelul de 5 zile
Încheierea de respingere poate fi atacată separat, numai cu apel, în 5 zile. Termenul începe de la pronunțare dacă încheierea a fost dată cu citarea părților și de la comunicare dacă a fost dată fără citare. Regula privește modul în care s-a judecat cererea; nu transforma absența ta fizică de la un termen cu citare într-un motiv de a aștepta comunicarea. [11]
Termenul pe zile se calculează pe zile libere: nu se include ziua de început și nici ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Depunerea la registratură ține de ora închiderii programului legal; pentru poștă recomandată, curier, fax sau e-mail se aplică regulile speciale ale art. 183. Păstrează dovada depunerii ori a datei și orei primirii. [22] [23] [25] [26] [27]
Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și nu operează automat: pentru această cale de atac, cererea de repunere și apelul se fac în termenul de 5 zile de la încetarea împiedicării, iar instanța competentă apreciază justificarea. [28] [29] [30] [31]
Costurile probei și taxa cererii
Pentru o cerere distinctă, neevaluabilă în bani, limitată la asigurarea probelor și fără un tarif special ori o scutire aplicabilă, reperul legal este taxa de 20 lei prevăzută de art. 27 din OUG nr. 80/2013. Încadrarea și cuantumul datorat sunt stabilite de instanță; alte capete de cerere pot schimba calculul. Taxele se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege. [39] [40] [41]
Taxa judiciară este distinctă de cheltuielile necesare administrării probei. Când sunt necesare asemenea cheltuieli, instanța pune în vedere părții solicitante să depună dovada plății sumei stabilite, de îndată sau în termenul fixat. Neplata în termen poate atrage pierderea dreptului de a administra proba în fața acelei instanțe; plata ulterioară este permisă dacă nu amână judecata. [36] [37] [38]
Păstrează dovezile cheltuielilor pentru procesul principal: instanța care judecă fondul le va avea în vedere. Nu presupune că admiterea asigurării obligă imediat adversarul să îți ramburseze toate sumele. [16]
Cum folosesc rezultatul în partaj?
Proba păstrată va fi examinată în procesul de fond sub aspectul admisibilității și al utilității pentru soluționarea cauzei. Instanța poate dispune o nouă administrare, dacă este necesară și încă posibilă. Și partea care nu a cerut asigurarea poate folosi proba. Prin urmare, conservarea unei dovezi nu înseamnă câștigarea partajului și nici stabilirea anticipată a valorii tuturor bunurilor. [14] [15]
Procesul-verbal al executorului are puterea doveditoare a unui înscris autentic. Dacă persoana împotriva căreia s-a făcut constatarea nu a fost prezentă, i se comunică o copie. Acest regim al documentului nu transformă constatările într-o hotărâre asupra dreptului de proprietate sau asupra cotelor soților. [20] [43]
În Decizia nr. 278 din 26 aprilie 2018, Curtea Constituțională a explicat scopul limitat al conservării dovezii și necesitatea autorizării judiciare atunci când constatarea cere concursul unei persoane, iar acordul ei lipsește. Curtea a arătat și că procesul-verbal poate fi contestat ca probă în cauza în care este folosit, potrivit regulilor probatoriului. Dacă te opui constatărilor, formulează și susține obiecțiile în acel cadru; această decizie nu stabilește o cale autonomă generală ori un termen unic pentru atacarea oricărui proces-verbal. [45] [46] [47]
Exemplu ipotetic: înainte de înlocuirea unor instalații, un copartajant vrea să păstreze dovada stării lor. El trebuie să indice concret instalațiile, situația de fapt, riscul schimbării și proba potrivită. Dacă dorește opinia unui expert, formulează cererea judiciară; dacă urmărește constatarea la fața locului prin executor, se verifică separat necesitatea concursului altei persoane și acordul ori încuviințarea instanței. Alegerea nu garantează admiterea. [44] [1] [17] [18] [19]
Perioada și limitele ghidului
Acest ghid privește administrarea probelor în proceduri civile interne din România. Pentru un proces deja început, legea aplicabilă și regulile tranzitorii trebuie raportate la momentul începerii lui. În materia probelor, condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare ale probelor preconstituite și ale prezumțiilor legale țin de legea de la data faptelor juridice, iar administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării. Nu aplica automat toate regulile actuale unui dosar istoric. [32] [33] [34] [35]
Pentru taxele din procese începute sub o reglementare anterioară contează și norma tranzitorie proprie din OUG nr. 80/2013. Ghidul nu stabilește competența internațională și nu înlocuiește procedura de obținere a unei probe aflate în alt stat. [42] [3]
Termene și repere procedurale
- Interval
5 zile; numai apel separat pentru încheierea de respingere. [11]
- De când începe
De la pronunțare dacă cererea a fost soluționată cu citarea părților; de la comunicare dacă a fost soluționată fără citarea lor. [11]
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu se socotesc ziua de la care începe termenul și ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile, dar la registratură actul trebuie depus până la ora la care activitatea încetează legal; pentru modalitățile speciale de depunere păstrează dovada. [22] [23] [24] [25] [26] [27]
- Consecințe
Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea din exercitarea căii de atac și nulitatea actului tardiv. [28]
[11][22][23][24][25][26][27][10][13][29][30][31][28][32][33]
Lista de pași
Verifică dacă există proces și localizează martorul ori obiectul constatării pentru alegerea instanței. [3]
Întrebări frecvente
Pot cere asigurarea probei înainte să introduc partajul?
Este suficient acordul celuilalt soț dacă proba nu este urgentă?
Poate executorul să facă o constatare când nu primește accesul necesar?
Pot ataca încheierea prin care s-a admis asigurarea?
Asigurarea dovezii împiedică vânzarea bunului?
Asigurarea privește administrarea anticipată a probei și nu produce, prin ea însăși, indisponibilizarea bunului. Dacă urmărești protejarea patrimoniului, alegerea unei măsuri de conservare are un obiect și condiții distincte, explicate în ghidul măsurilor de conservare. [43]
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
Cum pregătesc cererea și dovezile riscului
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 359 alin. (1)(1) Oricine are interes să constate de urgență mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 359 alin. (2)(2) În cazul în care partea adversă își dă acordul, cererea poate fi făcută, chiar dacă nu există urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (1)(1) Cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecății, la instanța care judecă procesul în prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (2)(2) Partea va arăta în cerere probele a căror administrare o pretinde, faptele pe care vrea să le dovedească, precum și motivele care fac necesară asigurarea acestora sau, după caz, acordul părții adverse.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1)(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (3)(3) Instanța va dispune citarea părților și va comunica părții adverse copie de pe cerere. Aceasta nu este obligată să depună întâmpinare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (4)(4) Instanța va soluționa cererea în camera de consiliu, prin încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (5)(5) În caz de pericol în întârziere, instanța, apreciind împrejurările, va putea încuviința cererea și fără citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 361 alin. (1)(1) Încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 361 alin. (2)(2) Încheierea de respingere poate fi atacată separat numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 362 alin. (1)(1) Administrarea probei ce trebuie asigurată va putea fi făcută de îndată sau la termenul ce se va fixa în acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 362 alin. (2)(2) Administrarea probelor asigurate se constată printr-o încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 363 alin. (1)(1) Probele asigurate în condițiile prevăzute la art. 362 vor fi cercetate de instanță, la judecarea procesului, sub raportul admisibilității și concludenței lor. În cazul în care găsește necesar, instanța va proceda, dacă este cu putință, la o nouă administrare a probelor asigurate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 363 alin. (2)(2) Probele asigurate pot să fie folosite și de partea care nu a cerut administrarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 363 alin. (3)(3) Cheltuielile făcute cu administrarea probelor vor fi ținute în seamă de instanța care judecă pricina în fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 364 alin. (1)(1) La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 364 alin. (2)(2) În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 364 alin. (3)(3) În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării. Instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispozițiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 364 alin. (4)(4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a înscrisului autentic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 365Dispoziții speciale În caz de pericol în întârziere, asigurarea dovezii și constatarea unei stări de fapt se vor putea face și în zilele nelucrătoare și chiar în afara orelor legale, însă numai cu încuviințarea expresă a instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1)(1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (2)(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 262 alin. (1)(1) Când administrarea probei încuviințate necesită cheltuieli, instanța va pune în vedere părții care a cerut-o să depună la grefă, de îndată sau în termenul fixat de instanță, dovada achitării sumei stabilite pentru acoperirea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 262 alin. (3)(3) Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părții din dreptul de a administra dovada încuviințată în fața acelei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 262 alin. (4)(4) Depunerea sumei prevăzute la alin. (1) se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27Orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1)(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 55Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 359 alin. (1)(1) Oricine are interes să constate de urgență mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 360 alin. (2)(2) Partea va arăta în cerere probele a căror administrare o pretinde, faptele pe care vrea să le dovedească, precum și motivele care fac necesară asigurarea acestora sau, după caz, acordul părții adverse.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Decizia CCR nr. 278/2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1515. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, prin cererea formulată, în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă, partea urmărește constatarea de urgență a unei stări de fapt, executorul judecătoresc fiind sesizat în baza procedurii speciale privind asigurarea de dovezi. Constatarea de urgență a unei stări de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, poate fi realizată de executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează a se face constatarea. Executorul judecătoresc procedează la exercitarea unei competențe prevăzute de lege, atât de art. 364 din Codul de procedură civilă, cât și de art. 7 lit. h) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Reglementarea legală criticată este integrată procedurii de asigurare a probelor prevăzute de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, care este o procedură specială, de urgență, cu un scop limitat, respectiv de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, condiția fundamentală a unui asemenea demers fiind existența unei primejdii în administrarea dovezii sau în constatarea unei anumite stări de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Decizia CCR nr. 278/2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1717. Prin urmare, Curtea a reținut că, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 239 din Codul de procedură civilă din 1865), constatarea de urgență a unei stări de fapt se face de executorul judecătoresc, la cererea părții interesate, fără a mai fi nevoie nici de autorizarea prealabilă a instanței de judecată și nici de desemnarea executorului judecătoresc de către aceasta, intervenția instanței fiind necesară numai atunci când, fiind cerut concursul părții adverse sau al altei persoane pentru efectuarea constatării, acest acord lipsește. În această situație, instanța va pronunța o încheiere prin care va autoriza executorul judecătoresc să efectueze constatarea, fără a fi obligatorie citarea celui împotriva căruia se cere. În urma constatării unei stări de fapt, în condițiile art. 364 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal care va fi comunicat celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a unui înscris autentic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Decizia CCR nr. 278/2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1818. În acest context, Curtea a reținut că nu se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât înlăturarea procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt se face după regulile din materia probațiunii, partea interesată putând contesta respectiva probă în cauza în care va fi folosită. De asemenea, având puterea doveditoare a înscrisului autentic, poate fi invocată nulitatea absolută a procesului-verbal potrivit art. 271 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că: „Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.“
Textul în documentul-sursă ↗