Poprirea pe salariu sau pensie și concursul creditorilor
Pentru întreținerea fostului soț, salariul sau pensia poate fi urmărită până la jumătate din venitul lunar net, în limitele sumei datorate. Pentru alte datorii, plafonul individual este de o treime; mai multe urmăriri asupra aceleiași sume nu pot depăși, de regulă, jumătate din net. Veniturile mici și anumite prestații sociale beneficiază de protecții suplimentare. [1] [2] [3] [4] [26]
Prestația compensatorie are un regim distinct de pensia de întreținere. Periodicitatea plății nu justifică, singură, aplicarea plafonului special al întreținerii. La distribuirea banilor se verifică separat natura creanței, drepturile de preferință și eventuala destinație de asigurare a existenței; întreținerea nu are prioritate absolută față de orice creditor. [7] [8] [5] [27]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Obligația stabilită în hotărâre
- 03Calculul sumei care poate fi reținută
- 04Veniturile protejate și banii virați în cont
- 05Ce fac creditorul, executorul și terțul poprit
- 06Ordinea creditorilor și distribuirea proporțională
- 07Ce rang poate avea prestația compensatorie
- 08Documentele și căile de contestare când reținerea sau rangul sunt greșite
- 09Venituri de la mai mulți angajatori: ce explică CCR
- 10Legea aplicabilă dosarului
- 11Termene și repere
- 12Lista de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Poprirea civilă a veniturilor și conturilor pentru întreținerea fostului soț ori o prestație compensatorie bănească.
Concursul între creanțe de întreținere și alte creanțe și contestarea proiectului de distribuire.
Stabilirea inițială a dreptului la prestație compensatorie sau a cuantumului întreținerii.
Proceduri fiscale de executare ori proceduri colective de insolvență care au reguli proprii.
Executarea în natură a uzufructului și recunoașterea ori executarea unui titlu în străinătate.
Obligația stabilită în hotărâre
Pensia de întreținere a fostului soț se întemeiază pe condițiile speciale din art. 389 din Codul civil, inclusiv starea de nevoie provocată de incapacitatea de muncă în împrejurările prevăzute de lege. Cuantumul ei se stabilește până la o pătrime din venitul net al debitorului; împreună cu întreținerea copiilor nu poate depăși jumătate din acest venit. Aceste limite privesc stabilirea obligației. Plafonul de poprire de jumătate nu mărește pensia stabilită prin titlu: permite recuperarea sumelor datorate, inclusiv a restanțelor, în limita urmăririi legale. [28] [14] [1] [29]
Prestația compensatorie urmărește compensarea dezechilibrului semnificativ produs de divorț în condițiile de viață ale soțului solicitant. Codul civil o separă expres de întreținerea prevăzută de art. 389 și nu permite solicitarea lor cumulată de la fostul soț. Poate avea forma unei sume globale, a unei rente sau a unui uzufruct; renta poate fi o sumă determinată ori un procent din venitul debitorului. O rentă lunară rămâne prestație compensatorie dacă acesta este temeiul titlului. [30] [7] [13] [31]
Din această distincție rezultă, ca interpretare a textelor, că pentru o prestație compensatorie bănească urmărită din salariu ori pensie se aplică, în principiu, plafonul pentru alte datorii — o treime din net. Denumirea „compensatorie” nu o transformă nici în despăgubire pentru moarte sau vătămare corporală. Nici despăgubirile pentru prejudiciul produs prin divorț, reglementate separat de art. 388 din Codul civil, nu intră automat în acea categorie specială. Calificarea se face după natura obligației stabilite în titlu, nu după un cuvânt izolat din acesta. [8] [32] [33]
Poprirea unei creanțe bănești nu execută, prin ea însăși, un uzufruct acordat în natură. De asemenea, limita de o treime protejează veniturile din categoria art. 729 din Codul de procedură civilă; ea nu limitează automat urmărirea oricărei economii sau a oricărei sume existente într-un cont. [13] [34] [12]
Calculul sumei care poate fi reținută
Pentru salarii, alte venituri periodice și pensii de asigurări sociale, calculele pornesc de la venitul net și de la natura creanței. [35]
| Situația | Limita urmăririi |
|---|---|
| O creanță de întreținere sau alocație pentru copii | Cel mult jumătate din venitul lunar net. [1] |
| O altă datorie | Cel mult o treime din venitul lunar net. [2] |
| Mai multe urmăriri asupra aceleiași sume | Împreună, cel mult jumătate din venitul lunar net, dacă legea nu prevede altfel. Plafonul nu se multiplică prin numărul executorilor. [3] |
| Venit periodic pentru existență mai mic decât salariul minim net pe economie | Se poate urmări numai partea care depășește jumătate din acel salariu minim net, cu respectarea plafonului procentual incident. [4] [11] |
Dacă notăm venitul cu V și salariul minim net relevant cu M, iar V este mai mic decât M, suma urmărită trebuie să respecte simultan cota permisă și limita V − M/2; dacă această diferență este zero sau negativă, nu există parte urmăribilă din acel venit în temeiul acestei reguli. Acesta este un calcul rezultat din coroborarea limitelor legale, nu o valoare fixă a salariului minim. Nu înlocui salariul minim net cu salariul minim brut. [4] [11] [1] [2] [3]
În toate cazurile, suma reținută trebuie raportată și la obligația rămasă de executat. Un plafon maxim nu justifică încasarea unei sume mai mari decât creanța urmărită și obligațiile executorii aferente. [29]
Veniturile protejate și banii virați în cont
Protecție relativă. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensațiile legale acordate salariaților la desfacerea contractului de muncă și sumele cuvenite șomerilor pot fi urmărite, dacă legea nu dispune altfel, numai pentru întreținere și pentru despăgubiri cauzate prin moarte sau vătămare corporală. Reținerea este limitată la jumătate din cuantumul lor. O creanță de prestație compensatorie nu primește automat acces la aceste venituri doar pentru că provine dintr-un divorț. [33] [36] [7] [8]
Protecție pentru orice fel de datorie. Art. 729 alin. (7) exclude de la urmărire alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate și de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele și alte asemenea indemnizații cu destinație specială stabilite de lege. Excluderea privește și o poprire pentru întreținere. Enumerarea nu înseamnă că orice sumă numită generic „indemnizație” este neurmăribilă; trebuie identificată prestația și norma care îi stabilește destinația. [26]
Contul bancar. Poprirea poate cuprinde soldul și încasările viitoare, dar art. 781 alin. (2) impune respectarea art. 729 când acesta este aplicabil. Pentru identificarea unui salariu, a unei pensii sau a unei prestații protejate sunt utile extrasul de cont, documentul plătitorului și dovada reținerii deja efectuate. Este o măsură practică pentru aplicarea protecției după proveniența banilor; simpla denumire a contului nu stabilește regimul tuturor sumelor din el. O nouă reținere trebuie verificată în raport cu limitele aplicabile aceleiași sume. [12] [3]
Separat, nu se popresc sumele cu o afectațiune specială impusă prin lege asupra cărora debitorul nu are drept de dispoziție. Această situație presupune ambele condiții, nu doar afirmația debitorului că rezervă banii unei cheltuieli. Renunțarea la protecțiile legale sau urmărirea făcută cu încălcarea lor este nulă de drept. [37] [38]
Ce fac creditorul, executorul și terțul poprit
Creditorul cere înființarea popririi de la un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel de la domiciliul sau sediul debitorului. Poprirea se înființează fără somație prealabilă, pe baza încuviințării executării; adresa este comunicată terțului poprit — de exemplu, angajatorului, casei de pensii ori băncii — iar debitorul este înștiințat. [39] [40]
Terțul trebuie să îndeplinească obligațiile legale în 5 zile de la comunicarea popririi; pentru sumele datorate în viitor, termenul începe de la scadență. Pentru întreținere, legea prevede plata directă către creditor a sumei reținute și cuvenite. Pentru creanțele din afara categoriilor enumerate la art. 787 alin. (1) pct. 2, regula este consemnarea sumei și transmiterea dovezii către executor. Plata directă din acel punct privește și alocațiile pentru copii, precum și despăgubirile pentru moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Acest flux special de plată directă nu califică automat prestația compensatorie ca întreținere. [41] [42] [43] [7]
Când există mai multe popriri, terțul comunică datele celorlalți creditori și sumele urmărite. Dacă totalul cerut depășește partea urmăribilă, reține și consemnează numai acea parte, îi înștiințează pe executori, iar distribuirea revine executorului competent potrivit regulilor concursului. Nu plătește fiecărui creditor un plafon separat. [44] [45] [46] [3]
Schimbarea locului de muncă sau pensionarea nu stinge poprirea. Actele se transmit noului angajator ori organului de asigurări sociale, care devine terț poprit de la primirea lor. [47]
Ordinea creditorilor și distribuirea proporțională
Ordinea plății este o întrebare diferită de suma ce poate fi reținută. Mai întâi se stabilește partea urmăribilă; apoi suma disponibilă se eliberează ori se distribuie potrivit regulilor legale. Dacă există un singur creditor, după cheltuielile de executare datorate se acoperă drepturile sale, iar restul revine debitorului. [48] [49]
În concurs, art. 865 stabilește ranguri succesive, dacă legea nu prevede altfel. Câteva categorii decisive pentru întreținere sunt: [50]
| Rangul din art. 865 alin. (1) | Creanța și consecința practică |
|---|---|
| Lit. a) și b) | Cheltuielile de procedură și celelalte cheltuieli comune prevăzute de text, apoi cheltuielile de înmormântare ale debitorului. Aceste ranguri preced întreținerea. [51] [52] |
| Lit. c) | Creanțe salariale, pensii, prestațiile sociale enumerate de lege și repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Și acest rang precede întreținerea. [27] |
| Lit. d) | Obligația legală de întreținere, alocațiile pentru copii și alte sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență. [5] |
| Lit. e), h) și j) | În ranguri ulterioare: creanțele fiscale de la lit. e); împrumuturile bancare, livrările, serviciile, lucrările, chiriile și arenzile de la lit. h); alte creanțe la lit. j). Tabelul selectează categoriile relevante și nu înlocuiește lista legală integrală. [53] [54] [55] |
Natura creanței creditorului determină rangul: faptul că debitorul primește o pensie nu transformă creanța de întreținere împotriva lui într-o creanță de pensie de la lit. c). Întreținerea fostului soț și întreținerea copilului intră, în principiu, în același rang d); dacă suma nu ajunge, repartizarea între creanțe de același rang este proporțională, dacă o normă specială nu prevede altfel. [27] [5] [6]
De exemplu, după acoperirea rangurilor anterioare, o sumă distribuibilă de 1.500 lei destinată exclusiv unor creanțe de întreținere exigibile de 1.000 lei și 2.000 lei se împarte, în ipoteza aceleiași preferințe și fără altă regulă specială, în 500 lei și 1.000 lei. Este un exemplu aritmetic al proporției 1:2; nu stabilește pensia viitoare și nu permite depășirea plafonului de poprire. [6] [3]
O poprire bancară mai veche nu devine, numai prin vechime, prioritară întreținerii. Există însă o distincție esențială: când se distribuie prețul unui bun vândut, creditorii cu gaj, ipotecă ori alte preferințe conservate asupra acelui bun își primesc plata în condițiile art. 867 înaintea rangului c). O ipotecă asupra unui imobil nu trebuie transferată automat ca prioritate asupra salariului debitorului. Accesoriile unei creanțe urmează rangul principalului. [50] [5] [54] [56] [57]
Ce rang poate avea prestația compensatorie
Nu există o echivalență automată între prestația compensatorie și întreținerea legală. Totuși, nici plasarea oricărei prestații compensatorii la ultimul rang nu rezultă din text: lit. d) include, pe lângă întreținere, alte sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență. Această formulare este mai largă decât cea privind plafonul special de poprire pentru întreținere. [7] [5] [1]
Pentru o sumă globală compensatorie, fără alt drept de preferință sau garanție incidentă, încadrarea reziduală la „alte creanțe”, lit. j), este concluzia rezultată din coroborarea textelor. Pentru o rentă periodică, trebuie analizate titlul și destinația concretă: dacă se susține că asigură mijloacele de existență, poate fi invocată categoria mai largă de la lit. d). Periodicitatea singură nu dovedește această destinație. Sunt interpretări ale normelor, nu o calificare a prestației compensatorii stabilită prin decizia Curții Constituționale (CCR) prezentată mai jos. [13] [10] [9]
Dacă instanța a impus o garanție reală pentru executarea rentei, se verifică bunul afectat, valabilitatea și conservarea preferinței. Art. 393 din Codul civil permite obligarea debitorului la constituirea unei garanții reale ori la darea unei cauțiuni, la cererea soțului creditor. Acest lucru nu conferă tuturor prestațiilor compensatorii un rang preferențial asupra tuturor bunurilor. [58] [56]
Documentele și căile de contestare când reținerea sau rangul sunt greșite
Creditorul prezintă titlul și un calcul distinct al capitalului, dobânzilor și cheltuielilor, precum și dovada preferinței invocate. Pentru prestația compensatorie contează forma exactă din hotărâre și eventuala garanție; pentru întreținere, obligația și ratele exigibile. La distribuire, titlurile se depun în original ori copie certificată, potrivit procedurii aplicabile. [59] [13] [58] [60]
Debitorul care invocă un venit protejat poate prezenta executorului și terțului poprit actul de acordare a prestației, documentele de venit, extrasele de cont și dovezile reținerilor. Dacă actul de executare încalcă protecția ori plafonul, persoana interesată sau vătămată poate formula contestație la instanța de executare. Pentru poprire, termenul este, ca regulă, 15 zile de la comunicare ori înștiințare; pentru debitorul cu venit periodic, începe cel mai târziu la prima reținere. O solicitare informală de corectare nu trebuie tratată ca înlocuitor al contestației în termen. [12] [38] [61] [62] [63] [64]
Pentru proiectul de distribuire există o succesiune specială: proiectul se comunică debitorului și creditorilor care și-au depus titlurile; obiecțiunile scrise se formulează în 5 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii. Fără obiecțiuni în termen, proiectul devine definitiv. Dacă sunt obiecțiuni, executorul convoacă părțile pentru conciliere. Neprezentarea celor care au formulat obiecțiuni produce consecința legală a renunțării la acestea și a decăderii din contestație. [65] [66] [67] [68] [69]
Dacă nu se ajunge la acord și obiecțiunile sunt menținute, termenul contestației este de 5 zile de la întocmirea procesului-verbal al concilierii nereușite. Legea suspendă de drept numai plata creanței sau părții contestate. Instanța se pronunță asupra menținerii suspendării la primul termen cu părțile legal citate; încheierea poate fi apelată în 5 zile de la pronunțare, fără suspendare de drept prin apel. Hotărârea asupra contestației la distribuire are un alt punct de plecare: apel în 5 zile de la comunicare. [70] [71] [72]
La termenele pe zile nu se socotesc ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere contează programul locului de primire și regulile speciale privind poșta, curierul, faxul ori e-mailul și dovada momentului depunerii. Nerespectarea termenului poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv. [15] [16] [17] [18] [19] [20]
Venituri de la mai mulți angajatori: ce explică CCR
În Decizia nr. 68 din 18 februarie 2020, CCR a explicat că limitele popririi protejează mijloacele de existență ale debitorului, concomitent cu recuperarea creanței. Textul nu distinge după tipul contractului de muncă sau după numărul angajatorilor. Stabilirea surselor și cuantumului total al veniturilor revine instanței care aplică legea. [73] [74] [75]
Soluția a fost respingerea excepției ca inadmisibilă, deoarece critica privea interpretarea și aplicarea legii. Decizia este definitivă și general obligatorie, dar nu fixează o formulă administrativă prin care fiecare angajator ar trebui să cumuleze singur venituri neverificate. Ea nu soluționează nici calificarea prestației compensatorii, nici ordinea creditorilor din art. 865. [76] [77]
Legea aplicabilă dosarului
Data hotărârii de divorț, natura obligației din titlu și data începerii executării au funcții diferite. Regulile privind întreținerea și prestația compensatorie identifică dreptul urmărit; legea procedurală stabilește felul în care se face executarea. Potrivit art. 24–25 din Codul de procedură civilă, legea procedurală nouă se aplică executărilor începute după intrarea sa în vigoare, iar cele începute sub legea veche rămân, ca regulă, supuse acesteia. De aceea, numerotarea și forma aplicabilă unui dosar vechi se verifică înainte de calcularea unui termen sau alegerea unei căi de atac. [7] [24] [25]
Termene și repere procedurale
- Interval
5 zile. [41]
- De când începe
De la comunicarea popririi; pentru sumele datorate în viitor, de la scadența lor. Destinatarul obligației este terțul poprit. [41]
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere se respectă programul legal al locului de primire și modalitățile din art. 183, cu dovada momentului depunerii. [15] [16] [17] [18] [19]
Dacă popriri concurente depășesc partea urmăribilă, în acest termen se reține și consemnează numai partea legală, cu înștiințarea executorilor. [45]
- Interval
15 zile, dacă legea nu prevede altfel. [63]
- De când începe
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere se respectă programul legal al locului de primire și modalitățile din art. 183, cu dovada momentului depunerii. [15] [16] [17] [18] [19]
- Consecințe
Nerespectarea termenului atrage, ca regulă, decăderea din exercitarea dreptului procesual și nulitatea actului tardiv. [20]
[63][64][62][15][16][17][18][19][71][21][22][23][20][24][25]
- Interval
5 zile. [66]
- De când începe
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere se respectă programul legal al locului de primire și modalitățile din art. 183, cu dovada momentului depunerii. [15] [16] [17] [18] [19]
[66][65][15][16][17][18][19][68][71][21][22][23][67][24][25]
- Interval
5 zile. [71]
- De când începe
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere se respectă programul legal al locului de primire și modalitățile din art. 183, cu dovada momentului depunerii. [15] [16] [17] [18] [19]
[71][70][72][15][16][17][18][19][69][21][22][23][20][24][25]
- Interval
5 zile. [71]
- De când începe
De la pronunțarea încheierii prin care instanța menține ori înlătură suspendarea de drept a plății, în procedura art. 876. [71]
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere se respectă programul legal al locului de primire și modalitățile din art. 183, cu dovada momentului depunerii. [15] [16] [17] [18] [19]
Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate, dovedite. Apelul și cererea de repunere trebuie depuse în 5 zile de la încetarea împiedicării, deoarece pentru o cale de atac durata este cea prevăzută pentru acea cale. Cererea se judecă de instanța competentă să soluționeze apelul; repunerea nu operează automat. [21] [22] [23]
- Interval
5 zile. [72]
- De când începe
De la comunicarea hotărârii instanței de executare care soluționează contestațiile la proiectul de distribuire. [72]
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Pentru depunere se respectă programul legal al locului de primire și modalitățile din art. 183, cu dovada momentului depunerii. [15] [16] [17] [18] [19]
- Consecințe
Tardivitatea atrage, ca regulă, decăderea din calea de atac și nulitatea actului depus peste termen. [20]
Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate, dovedite. Apelul și cererea de repunere trebuie depuse în 5 zile de la încetarea împiedicării, deoarece pentru o cale de atac durata este cea prevăzută pentru acea cale. Cererea se judecă de instanța competentă să soluționeze apelul; repunerea nu operează automat. [21] [22] [23]
Lista de pași
Pentru distribuire, prezintă titlul, calculul distinct al creanței și dovada rangului ori a garanției invocate. [59]
Dacă ai formulat obiecțiuni la distribuire, participă la concilierea convocată de executor și urmărește rezultatul; absența are consecința expresă a renunțării la obiecțiuni și a decăderii din contestație. [69]
Întrebări frecvente
Prestația compensatorie plătită lunar se poprește întotdeauna până la jumătate din salariu?
Nu rezultă o asemenea regulă numai din plata lunară. Codul civil distinge prestația compensatorie de pensia de întreținere; pentru salariu sau pensie, aplicarea plafonului de o treime pentru alte datorii este concluzia de principiu a coroborării textelor. Rangul la distribuire se examinează separat: o rentă destinată efectiv existenței poate ridica problema încadrării la formula mai largă din art. 865 alin. (1) lit. d). [7] [8] [9]
O pensie mică poate fi poprită pentru întreținerea fostului soț?
Da, în limitele legale, însă plafonul de jumătate nu înlătură protecția suplimentară a venitului pentru existență mai mic decât salariul minim net. Se poate urmări numai partea care depășește jumătate din acel minim, fără depășirea plafonului procentual și a datoriei urmărite. Dacă nu există parte peste prag, acea regulă nu lasă o sumă urmăribilă. [35] [1] [4] [11] [29]
Banca este plătită înaintea întreținerii fiindcă a trimis prima poprirea?
Vechimea adresei nu înlocuiește ordinea legală. În distribuirea supusă art. 865, întreținerea legală este la lit. d), iar creanța din împrumut bancar la lit. h). Se verifică însă eventualele norme speciale și, pentru prețul unui bun vândut, garanțiile sau preferințele asupra acelui bun; art. 867 nu transformă ipoteca imobiliară într-o prioritate generală asupra salariului. [50] [5] [54] [56]
Întreținerea fostului soț este întotdeauna plătită după întreținerea copilului?
În ordinea de distribuire a art. 865, obligațiile legale de întreținere se află în aceeași categorie. Dacă banii disponibili acestui rang nu ajung, regula este repartizarea proporțională cu creanțele, în lipsa unei dispoziții speciale. Această distribuire nu modifică valoarea pensiilor stabilite în titluri și nu înlocuiește limitele Codului civil pentru stabilirea întreținerii. [5] [6] [14]
De reținut
Arată cele 14 idei principale ale ghidului
Cum pregătesc titlul, documentele de venit și situația reținerilor
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 23 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (1) lit. a)a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (1) lit. b)b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (2)(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (3)(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. d)d) creanțele rezultând din obligația legală de întreținere, alocații pentru copii sau obligația de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (3)(3) În cazul creanțelor care au aceeași ordine de preferință, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporțional cu creanța fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 390 alin. (3)(3) Soțul care solicită prestația compensatorie nu poate cere de la fostul său soț și pensie de întreținere, în condițiile art. 389.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (1) lit. b)b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. d)d) creanțele rezultând din obligația legală de întreținere, alocații pentru copii sau obligația de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (3)(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 781 alin. (2)(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 392 alin. (1)(1) Prestația compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparțin debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 389 alin. (3)(3) Întreținerea datorată potrivit dispozițiilor alin. (2) se stabilește până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale și cu starea de nevoie a creditorului. Această întreținere, împreună cu întreținerea datorată copiilor, nu va putea depăși jumătate din venitul net al celui obligat la plată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (7)(7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. c)c) creanțele reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreținerea și îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătății, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 389 alin. (2)(2) Soțul divorțat are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreținere și atunci când incapacitatea se ivește în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 783 alin. (2)(2) În adresa de înființare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 390 alin. (1)(1) În cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, soțul reclamant poate beneficia de o prestație care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 392 alin. (2)(2) Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 388Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (4)(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 781 alin. (1)(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (1) teza introductivă(1) Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (5)(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 781 alin. (5) lit. a)a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 730Renunțarea la beneficiul dispozițiilor prevăzute în articolele din prezenta secțiune, precum și urmărirea ori cesiunea făcută cu încălcarea acestor dispoziții sunt nule de drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 782 alin. (1)(1) Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 783 alin. (1)(1) Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar, și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 787 alin. (1) teza introductivă(1) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 787 alin. (1) pct. 22. să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 787 alin. (1) pct. 11. să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe decât cele arătate la pct. 2; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 787 alin. (2)(2) Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va proceda potrivit alin. (1), comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătați la pct. 1 și 2 din același alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 789 alin. (1)(1) În cazul în care sunt înființate mai multe popriri și sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi depășesc suma urmăribilă din veniturile debitorului, terțul poprit, în termenul prevăzut la art. 787 alin. (1), va reține și va consemna suma urmăribilă, înștiințându-i pe executorii judecătorești care au înființat popririle, dispozițiile art. 654 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 789 alin. (2)(2) Distribuirea se va face de către executorul judecătoresc competent, potrivit dispozițiilor art. 864 și următoarele.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 786 alin. (1)(1) Poprirea rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă sau este pensionat. În aceste cazuri, terțul poprit va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului de asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 729 alin. (6)(6) Sumele reținute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 864 și următoarele.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 864Dacă există un singur creditor urmăritor, după reținerea cheltuielilor de executare, când este cazul, suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia până la acoperirea integrală a drepturilor sale, iar suma rămasă disponibilă se predă debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) teza introductivă(1) În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferință, dacă legea nu prevede altfel:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. a)a) creanțele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie, orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum și creanțele născute împotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia îndeplinirii condițiilor sau formalităților prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat și înscrierea acestuia în registrul de publicitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. b)b) cheltuielile de înmormântare a debitorului, în raport cu condiția și starea acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. e)e) creanțele fiscale provenite din impozite, taxe, contribuții și din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) lit. h)h) creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum și din chirii sau arenzi; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 867Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate, în condițiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art. 865 alin. (1) lit. c).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 868Dobânzile și penalitățile sau alte asemenea accesorii ale creanței principale vor urma ordinea de preferință a acestei creanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 393Instanța, la cererea soțului creditor, îl poate obliga pe soțul debitor să constituie o garanție reală sau să dea cauțiune pentru a asigura executarea rentei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 870 alin. (1)(1) În vederea participării la distribuire, toți creditorii interesați vor trebui să depună la sediul executorului judecătoresc, în termenul prevăzut la art. 869 alin. (4), titlurile de creanță, în original sau în copie certificată, arătând în mod distinct capitalul, dobânzile și cheltuielile ce le sunt datorate, precum și, dacă va fi cazul, drepturile de preferință neînscrise în cartea funciară sau în alte registre publice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 533 alin. (1)(1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 712 alin. (1)(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 714 alin. (1)(1) Contestația se introduce la instanța de executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) teza introductivă(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 22. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 875 alin. (1)(1) Proiectul de distribuire va fi comunicat debitorului și creditorilor care și-au depus titlurile de creanță, potrivit dispozițiilor privitoare la comunicarea și înmânarea citațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 875 alin. (2)(2) Ei vor fi citați cu mențiunea expresă că, sub sancțiunea decăderii, în termen de 5 zile de la data comunicării, pot formula, în scris, obiecțiuni la proiectul de distribuire.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 875 alin. (3)(3) În lipsa obiecțiunilor în termenul arătat la alin. (2), proiectul de distribuire devine definitiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 875 alin. (4)(4) În caz de obiecțiune, executorul va convoca în scris debitorul și toți creditorii în vederea unei eventuale concilieri, care va avea loc la sediul executorului în termen de cel mult 15 zile de la data primirii ultimei contestații.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 876 alin. (4)(4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul arătat la alin. (1) sunt considerați că au renunțat la obiecțiunile formulate, fiind decăzuți din dreptul de a face contestație la executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 876 alin. (2)(2) Dacă nu se ajunge la un acord, iar cei care au formulat obiecțiuni stăruie în menținerea lor, executorul va încheia un proces-verbal în care se vor consemna obiecțiile celor prezenți, semnat de el și de cei prezenți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 876 alin. (3)(3) Cel nemulțumit de proiectul de distribuire poate introduce contestație în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (2). Contestația suspendă de drept plata creanței sau a părții din creanța contestată. La primul termen la care părțile au fost legal citate, instanța este obligată să se pronunțe asupra menținerii sau, după caz, a înlăturării suspendării. Instanța se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțare. Apelul nu suspendă de drept executarea încheierii atacate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 877 alin. (1)(1) Toate contestațiile formulate împotriva proiectului de distribuire se judecă de instanța de executare, printr-o singură hotărâre, de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților. Hotărârea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Decizia CCR nr. 68/2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 1313. Curtea reține că textul de lege criticat instituie limitele în care pot fi urmărite anumite categorii de venituri, în funcție de specificul lor, constituind o veritabilă normă de protecție socială a debitorului, care să-i permită acestuia asigurarea mijloacelor de existență, concomitent cu achitarea debitelor, implicit fiind asigurată și protecția creditorului, în vederea recuperării creanței. Astfel, veniturile cu caracter periodic ale debitorului, care sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot face obiect al urmăririi silite, până la jumătate din venitul lunar net (pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii), respectiv până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii. De asemenea, în cazul în care veniturile destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum. Așadar, prevederea legală criticată nu instituie o interdicție absolută de urmărire a veniturilor, ci numai o limitare de urmărire a veniturilor al căror cuantum este mai mic decât salariul minim net pe economie, creditorii putând urmări acea parte a salariului ce depășește jumătate din salariul minim pe economie. Prin poprire, pot fi urmărite orice sume care constituie un venit al debitorului, cu condiția de a fi plătite cu caracter de durată și periodic, iar pentru a se urmări în limita prevăzută de art. 729 alin. (3) din Codul de procedură civilă, trebuie să aibă destinația de a asigura existența zilnică a debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Decizia CCR nr. 68/2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 1414. Astfel, din analiza dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că protecția socială a debitorului se întinde asupra sumelor de bani ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, fără a se distinge în funcție de tipul contractelor individuale de muncă, astfel cum sunt reglementate în Codul muncii, respectiv cu durată determinată sau nedeterminată, prin agent de muncă temporară, cu timp parțial sau prin muncă la domiciliu. Tot astfel, prevederile legale criticate, respectiv art. 729 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu instituie nicio diferențiere în raport cu sursa veniturilor din muncă, fără a specifica dacă acestea sunt obținute de la un singur angajator sau mai mulți angajatori, ceea ce înseamnă că totalitatea veniturilor debitorului, obținute din muncă, sau din orice alte sume ce i se plătesc periodic acestuia, pot fi urmărite în limitele instituite de textul de lege criticat - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Decizia CCR nr. 68/2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 1515. Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de faptul că textul de lege criticat nu prevede nicio soluție în privința aplicării sale și în cazul în care debitorul urmărit dobândește veniturile din contracte de muncă cu normă parțială la mai mulți angajatori, iar venitul obținut la fiecare angajator în parte nu depășește limita în care acesta poate fi urmărit. Or, o asemenea susținere vizează însă o chestiune de interpretare și aplicare a legii, în sensul stabilirii surselor de venituri totale ale debitorului urmărit, o asemenea operațiune intrând în competența exclusivă a instanței de judecată, care poate să verifice aceste aspecte fie la inspectoratele teritoriale de muncă - în privința naturii juridice a contractelor de muncă încheiate de debitor, fie la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene/de sector ale finanțelor publice - în ceea ce privește cuantumul veniturilor debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Decizia CCR nr. 68/2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 1616. Cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit. iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate, Curtea reține că soluționarea acesteia excedează competenței sale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 729 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 este inadmisibilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Decizia CCR nr. 68/2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 729 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația C.A.R. Victoria Mureș I.F.N. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 1.633/320/2018/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.
Textul în documentul-sursă ↗