Restituirea întreținerii plătite fără să fie datorată
Întreținerea poate fi cerută înapoi dacă se dovedește că nu era datorată, inclusiv când plata s-a făcut în baza unei hotărâri. Cel care cere restituirea trebuie să își dovedească susținerile și sumele cerute. [1] [8] Pentru studentul major care a lucrat, apărarea se construiește pe situația concretă din lunile contestate: studiile, veniturile, bunurile și nevoile de întreținere. Simplul contract de muncă nu justifică, prin el însuși, restituirea tuturor sumelor. [2] [5] [7]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 11 minute
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce trebuie lămurit înainte de a cere sau de a restitui banii
- 03Cum se apără studentul major care a avut venituri din muncă
- 04Ce trebuie să dovedească persoana care cere restituirea
- 05Ce se schimbă dacă există o hotărâre sau o executare silită
- 06Instanța, conținutul cererii și costurile care trebuie verificate
- 07Întâmpinarea beneficiarului: răspunsul se pregătește de la comunicarea cererii
- 08Prescripția: fiecare pretenție și momentul real de început
- 09Termene și repere
- 10Lista de pași
- 11Întrebări frecvente
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane care cer restituirea întreținerii despre care susțin că nu era datorată.
Beneficiari majori, inclusiv studenți care au realizat venituri din muncă, chemați să restituie întreținerea.
Stabilirea inițială și calculul complet al întreținerii.
Ghidul complet al contestației la executare, al suspendării și al căilor de atac.
Răspunderea penală pentru neplata întreținerii.
Competența internațională, executarea transfrontalieră și reprezentarea beneficiarului minor.
Ce trebuie lămurit înainte de a cere sau de a restitui banii
Articolul 534 din Codul civil permite celui care a executat obligația să ceară restituirea întreținerii nedatorate, fie că a plătit de bunăvoie, fie în urma unei hotărâri. Restituirea poate fi cerută de la persoana care a primit întreținerea sau de la persoana care avea, în realitate, obligația să o presteze; în această a doua variantă, temeiul este îmbogățirea fără justă cauză. Cele două situații cer identificarea corectă a pârâtului și a motivului pentru care i se solicită plata. [1]
Începe cu patru întrebări practice: cine a plătit și în ce calitate, pentru cine s-a făcut plata, ce perioade și ce sume sunt contestate și de ce se susține că întreținerea nu era datorată în acele perioade. Verifică hotărârea sau înțelegerea, extrasele de cont, mențiunile transferurilor și eventuala executare silită. Un total fără explicația plăților nu înlocuiește obiectul determinat și calculul cererii. [29] [8]
Scăderea sau încetarea întreținerii și recuperarea sumelor deja plătite sunt cereri cu scopuri diferite. Schimbarea nevoilor beneficiarului ori a mijloacelor plătitorului poate duce la modificarea sau încetarea pensiei; pentru restituire trebuie justificată separat nedatorarea sumelor pretinse. Din coroborarea acestor reguli rezultă că o hotărâre de încetare nu dovedește automat că toate plățile anterioare trebuie înapoiate. [6] [16]
Cum se apără studentul major care a avut venituri din muncă
Părinții datorează întreținere copilului major aflat în continuarea studiilor până la terminarea lor, fără depășirea vârstei de 26 de ani. Regula se citește împreună cu cerința stării de nevoie: are drept la întreținere cel care nu se poate întreține din munca sau bunurile sale, iar întinderea obligației depinde de nevoia sa și de mijloacele celui obligat. [2] [3] [5]
De aceea, întrebarea utilă este dacă și în ce măsură veniturile obținute îți permiteau să te întreții în lunile pentru care părintele cere restituirea. Aceasta este o aplicare a criteriilor legale, nu o regulă potrivit căreia orice student angajat păstrează întreținerea. Un salariu suficient și stabil poate susține cererea părintelui; un venit redus ori obținut doar într-o parte a perioadei trebuie analizat împreună cu celelalte resurse și nevoi. Rezultatul depinde de probele concrete. [7] [5] [8]
Pregătește un tablou pentru fiecare perioadă contestată:
- adeverințele de student și documentele care arată desfășurarea studiilor;
- contractele de muncă, durata și programul lor, veniturile efectiv încasate și perioadele fără venit;
- resursele proprii relevante și cheltuielile necesare traiului și studiilor, susținute prin înscrisuri;
- hotărârea de întreținere, plățile primite și explicația diferențelor dintre perioade.
Acestea sunt exemple de probe utile pentru aplicarea criteriilor legale, nu o listă care garantează câștigarea procesului. Starea de nevoie și mijloacele întreținătorului se pot dovedi prin orice mijloc de probă; în proces, probele trebuie să fie admisibile și să ajute la soluționarea cauzei. [4] [10]
Răspunde distinct la afirmația „ai lucrat”, la afirmația „te puteai întreține singur” și la calculul sumei cerute. Poți contesta numai anumite luni ori diferența de sumă, dacă probele justifică această poziție. Părintele trebuie să dovedească susținerile pe care își sprijină cererea, iar tu trebuie să susții cu probe faptele pe care le invoci în apărare; nu presupune că simpla negare sau adeverința de student rezolvă întregul litigiu. [8] [35] [36]
Ce trebuie să dovedească persoana care cere restituirea
Construiește cererea în jurul plăților concrete și al motivului nedatorării. Atașează dovada fiecărei plăți, arată perioada pentru care a fost făcută și explică de ce nu exista obligația pentru acea sumă. Dacă motivul este angajarea studentului, sunt relevante veniturile și posibilitatea întreținerii proprii în perioada cerută, nu numai data semnării contractului de muncă. [1] [8] [7]
Un tabel de lucru poate avea coloanele: perioada întreținerii, data plății, suma achitată, dovada, suma cerută înapoi și motivul concret. La sfârșit, verifică totalul și evită includerea aceleiași plăți de două ori. În cererea depusă, obiectul, valoarea și modul de calcul trebuie precizate, iar fiecare capăt de cerere trebuie susținut prin probe. [29] [31]
Dacă documentul relevant este la partea adversă, poți cere instanței să dispună prezentarea lui. Dacă este păstrat de o autoritate sau instituție publică, poți cere aducerea lui la dosar, identificând documentul și legătura sa cu litigiul. Aceste mecanisme nu înlocuiesc indicarea faptelor pe care vrei să le dovedești și verificarea admisibilității probei. [11] [12] [10]
Dacă soliciți plata de la o altă persoană care ar fi avut obligația reală de întreținere, explică de ce acea persoană era obligată și de ce pretenția se întemeiază pe îmbogățirea fără justă cauză. Nu trata această variantă ca identică cu acțiunea împotriva celui care a primit banii. [1]
Ce se schimbă dacă există o hotărâre sau o executare silită
Citește dispozitivul hotărârii și identifică obligația, perioada și eventualele limite stabilite. Articolul 534 permite restituirea și pentru întreținerea plătită în urma unei hotărâri, dar cererea trebuie corelată cu autoritatea de lucru judecat: hotărârea are această autoritate asupra chestiunii tranșate, iar efectul privește dispozitivul și considerentele care îl susțin. Nu poți folosi cererea de restituire ca o cale suplimentară de atac asupra acelorași chestiuni deja judecate; trebuie analizat temeiul concret al nedatorării și efectul titlului existent. [1] [14] [15] [16]
Dacă titlul executoriu sau însăși executarea silită a fost desființată, există mecanismul întoarcerii executării, pentru restabilirea situației anterioare. Măsura poate fi cerută instanței care desființează titlul ori executarea; dacă se dispune rejudecarea și măsura nu a fost luată, poate fi cerută instanței care rejudecă fondul; dacă nu s-a dispus pe aceste căi, cererea separată se adresează instanței de executare. [17] [18] [19] [20]
Simpla afirmație că întreținerea nu mai era datorată nu echivalează cu desființarea titlului. Executarea se sprijină pe un titlu executoriu, iar pentru o hotărâre judecătorească nu pot fi reluate prin contestație motive de fapt sau de drept care puteau fi invocate în procesul de fond ori într-o cale de atac disponibilă. [13] [21]
Dacă executarea continuă, cererea de restituire nu o oprește prin simpla depunere: suspendarea se cere instanței în procedura corespunzătoare. Alegerea căii și condițiile ei, inclusiv cele privind cauțiunea, sunt explicate în ghidul despre suspendarea executării silite. [22]
Instanța, conținutul cererii și costurile care trebuie verificate
Pentru litigiul de restituire a întreținerii întemeiat pe art. 534, regula de competență se obține din art. 265 din Codul civil și art. 94 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă: judecătoria, ca instanță de tutelă și de familie, sub rezerva unei dispoziții speciale aplicabile. Teritorial, punctul de plecare este instanța domiciliului pârâtului. Verifică separat o cerere de întoarcere a executării, care are regula proprie descrisă mai sus. [23] [24] [25] [20]
Regula alternativă pentru instanța domiciliului creditorului reclamant al întreținerii nu trebuie preluată automat de părintele care cere banii înapoi. Această limită rezultă din identificarea beneficiarului regulii speciale și din obiectul concret al cererii. [26]
Cererea de chemare în judecată trebuie să identifice părțile și, dacă este cazul, reprezentantul, să precizeze suma cerută și calculul ei, faptele și temeiurile juridice, probele pentru fiecare capăt de cerere și semnătura. Atașează înscrisurile și explică legătura fiecăruia cu plata ori cu nedatorarea. [27] [28] [29] [30] [31] [32]
În privința taxei judiciare, OUG nr. 80/2013 prevede scutirea acțiunilor și cererilor referitoare la obligațiile legale și contractuale de întreținere. Pentru acțiunea ta, solicită motivat aplicarea acestei scutiri și explică legătura cu art. 534. Denumirea „restituire” nu stabilește singură regimul tuturor capetelor de cerere; nu presupune aceeași încadrare pentru o cerere distinctă de întoarcere a executării. [58] [59] [60]
Separat de taxă, există riscul cheltuielilor de judecată: partea care pierde procesul poate fi obligată, la cererea părții care câștigă, să le plătească. Păstrează documentele privind cheltuielile pe care le soliciți; existența și întinderea lor trebuie dovedite în condițiile legii. [69] [61]
Întâmpinarea beneficiarului: răspunsul se pregătește de la comunicarea cererii
Dacă ai primit cererea de restituire, întâmpinarea este actul prin care răspunzi în fapt și în drept. Arată excepțiile pe care le invoci, răspunde tuturor pretențiilor și motivelor, indică probele pentru fiecare apărare și semnează documentul. Precizează concret dacă soliciți respingerea integrală sau numai a unei părți din pretenții și de ce. [33] [34] [35] [36] [37]
În procedura obișnuită, termenul pentru întâmpinare este de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile prevăzute de lege. La calculul pe zile nu intră nici ziua de început, nici ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Verifică actul comunicat de instanță: în procese urgente termenul poate fi redus, iar pentru pârâtul domiciliat în străinătate instanța fixează un termen mai îndelungat, rezonabil. [38] [41] [42] [39] [40]
Nedepunerea întâmpinării în termen atrage, ca regulă, pierderea dreptului de a mai propune probe și de a invoca excepții care nu sunt de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. În mod obișnuit, reclamantul propune probele în cererea sa, iar pârâtul în întâmpinare. Nu amâna documentele și cererile de probe doar pentru că nu a fost încă stabilit sau nu a sosit primul termen de judecată. [43] [9]
Prescripția: fiecare pretenție și momentul real de început
Termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă nu există un termen special aplicabil. Regula generală leagă începutul de momentul în care titularul a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea dreptului la acțiune. Pentru restituirea întemeiată pe plata nedatorată ori îmbogățirea fără justă cauză, art. 2528 alin. (2) trimite la regula cunoașterii pagubei și a persoanei care răspunde. [44] [45] [47] [46]
Aplicarea acestor reguli la restituirea întreținerii cere stabilirea naturii cererii și a faptelor cunoscute. Notează pentru fiecare plată când s-a făcut, când ai cunoscut sau trebuia să cunoști împrejurarea care ar face-o nedatorată și cine este persoana de la care o ceri. Nu calcula automat „ultimii 3 ani” de la depunerea cererii și nu presupune că o hotărâre ulterioară de încetare pornește, în toate cazurile, un termen nou pentru toate plățile. Acesta este un raționament de aplicare, iar data de început trebuie justificată în situația concretă. [48] [45] [1]
Termenul în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare, în ultima zi a acelei luni. Când ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se deplasează la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Calculul trebuie să includă eventualele cauze legale de suspendare sau de întrerupere, dacă faptele le justifică. [49] [50] [51] [52] [53]
Dintre cauzele legale relevante, art. 2532 reglementează suspendarea între părinți, tutore ori curator și persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate restrânsă, precum și între curatori și persoanele pe care le reprezintă, cât timp durează ocrotirea și socotelile nu au fost date și aprobate. Reglementează și situația persoanei fără capacitate deplină care nu are reprezentant ori ocrotitor legal, cu excepțiile prevăzute de lege. Simpla rudenie cu un copil major care are capacitate deplină nu este același lucru cu primul caz de suspendare. [62] [63] [70]
Recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curge prescripția sau introducerea cererii în justiție sunt exemple de acte de întrerupere prevăzute de lege. Se verifică actul concret și condițiile efectului său; enumerarea nu justifică presupunerea că orice discuție informală ori demers întrerupe termenul. [64] [65]
Beneficiarul chemat să restituie trebuie să invoce prescripția, dacă apreciază că este împlinită; instanța nu o aplică din oficiu. După împlinirea termenului, persoana obligată poate refuza executarea prestației, cu respectarea regulilor de invocare în proces. [66] Ea poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, dacă nu a fost invocată astfel, cel mai târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. Arată ce sume consideri prescrise și care este calculul tău. [54] [55] [56]
Pentru prescripțiile începute sub o lege anterioară se verifică regimul aplicabil atunci: Codul civil prevede că prescripțiile începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse dispozițiilor care le-au instituit. Ghidul nu transferă automat regulile actuale tuturor plăților istorice. [57]
Termene și repere procedurale
- Interval
25 de zile în procedura obișnuită. [38]
- De când începe
Comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile legii. [38]
- Cum se aplică
- Consecințe
Ca regulă, intervine decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepțiile care nu sunt de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. [43]
- Interval
Termen general de 3 ani, dacă nu este aplicabil un termen special. [44]
- De când începe
- Cum se aplică
[44][45][46][47][48][49][50][51][52][53][54][55][57][62][63][66]
Nu se atribuie automat tuturor plăților data hotărârii ulterioare de încetare ca început al prescripției. [48]
- Interval
În primă instanță, prin întâmpinare sau, dacă nu a fost invocată astfel, cel mai târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. [56]
- De când începe
Procesul în care se cere restituirea; reperul final este primul termen la care părțile sunt legal citate. [56]
- Cum se aplică
Este un moment procesual, nu un nou termen de 3 ani acordat pârâtului. [56]
- Consecințe
Invocarea după momentul stabilit nu respectă limita prevăzută de art. 2513. [56]
Prescripția nu este aplicată din oficiu. [55]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Trebuie să restitui toată întreținerea doar pentru că am avut un loc de muncă în timpul facultății?
Nu rezultă automat o asemenea obligație din simplul contract de muncă. Trebuie analizate continuarea studiilor, posibilitatea de a te întreține din venituri și bunuri și sumele aferente perioadelor contestate. Acesta este rezultatul coroborării condițiilor legale, nu o garanție că orice student angajat păstrează dreptul la întreținere. [2] [5] [7]
Pot cere înapoi banii dacă am plătit în baza unei hotărâri?
Art. 534 permite și această cerere, dacă se dovedește că întreținerea nu era datorată. Verifică însă ce a stabilit hotărârea și autoritatea de lucru judecat. Dacă titlul ori executarea au fost desființate, analizează mecanismul întoarcerii executării, inclusiv instanța competentă. [1] [14] [15] [17] [20]
Este suficient să cer încetarea pensiei pentru a primi înapoi plățile anterioare?
De reținut
Arată cele 10 idei principale ale ghidului
De organizat: plățile și probele, pe perioade
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534Dacă, din orice motiv, se dovedește că întreținerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu era datorată, cel care a executat obligația poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligația să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 499 alin. (3)(3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 524Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 528Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (1)(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531 alin. (1)(1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 524Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (1)(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (1)(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 293 alin. (1)(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 298 alin. (1)(1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 632 alin. (1)(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 430 alin. (1)(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 430 alin. (2)(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534Dacă, din orice motiv, se dovedește că întreținerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu era datorată, cel care a executat obligația poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligația să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 723 alin. (1)(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 724 alin. (1)(1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 724 alin. (2)(2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 724 alin. (3)(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 713 alin. (1)(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (1)(1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 265Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1) pct. 22. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (1)(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. b)b) excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. c)c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. d)d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (1)(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (5)(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (6)(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 208 alin. (2)(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2517Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2523Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2528 alin. (1)(1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2528 alin. (2)(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2528 alin. (2)(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 teza introductivăPrescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2512 alin. (1)(1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2512 alin. (2)(2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2513Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (4)(4) Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. c)c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. c)c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (1)(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 pct. 22. între părinți, tutore sau curator și cei lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori între curatori și cei pe care îi reprezintă, cât timp durează ocrotirea și socotelile nu au fost date și aprobate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 pct. 44. în cazul celui lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziție legală contrară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2537 pct. 11. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2537 pct. 22. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2506 alin. (2)(2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 452Dovada cheltuielilor de judecată Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2532 pct. 22. între părinți, tutore sau curator și cei lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori între curatori și cei pe care îi reprezintă, cât timp durează ocrotirea și socotelile nu au fost date și aprobate;
Textul în documentul-sursă ↗