⌕Meniu

Semnalarea abuzului asupra copilului și primul răspuns

Dacă un copil are nevoie de intervenție imediată pentru a-i fi protejate viața sau siguranța, sună la 112. Pentru semnalarea abuzului, neglijării ori exploatării care nu reclamă intervenția imediată a serviciilor de urgență, poți apela gratuit 119 sau poți sesiza Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Nu trebuie să stabilești tu existența unei infracțiuni înainte de a semnala suspiciunea. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
6 minute
CATEGORIE
Siguranță, violență și protecția copilului
Cuprins · 10 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Canalul potrivit: 112, 119 sau DGASPC
  3. 03Cine poate sesiza și cine are obligația să o facă
  4. 04Ce informații transmit
  5. 05Cum intervin DGASPC și poliția
  6. 06Confidențialitatea și protejarea copilului
  7. 07Ce fac după sesizare
  8. 08Lista de pași
  9. 09Întrebări frecvente
  10. 10Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Copii care se află în România și pentru care există suspiciuni de abuz, neglijare ori alte forme de violență.

  • Părinți, copii, profesioniști și alte persoane care semnalează situația.

✕ NU ACOPERĂ

  • Forma și termenele unei plângeri penale și regulile audierii penale.

  • Proceduri de protecție transfrontalieră și recuperarea copilului din alt stat.

Canalul potrivit: 112, 119 sau DGASPC

112 este alegerea pentru o situație care cere intervenție imediată. 119 este numărul național gratuit destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și a altor forme de violență asupra copilului, în condițiile OUG nr. 105/2021. Apelurile la 119 sunt gestionate prin DGASPC. Dacă operatorul constată că este necesară intervenția imediată a agențiilor de urgență, DGASPC alertează 112. Nu aștepta să redactezi o sesizare scrisă dacă există o urgență. [1] [7] [2] [3] [4]

Sesizarea poate fi adresată și direct DGASPC din județul sau sectorul de domiciliu al copilului. Metodologia-cadru aprobată prin HG nr. 49/2011 permite semnalarea prin prezentare directă, telefonic ori în scris. Folosește datele de contact publicate de instituția competentă și precizează unde se află copilul în acel moment. [5] [8] [9] [10]

Cine poate sesiza și cine are obligația să o facă

Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza DGASPC; și copilul poate cere direct protecție. Nu este necesar să fii părinte, rudă ori reprezentant legal pentru a semnala un posibil abuz. Suspiciunea trebuie descrisă prin faptele pe care le cunoști, fără să aștepți o constatare penală. [5] [6]

Pentru profesioniști, legea prevede obligații distincte:

  • Angajații instituțiilor publice sau private care intră, prin natura profesiei, în contact cu copilul și au suspiciuni de abuz, neglijare, înstrăinare părintească ori rele tratamente trebuie să sesizeze de urgență DGASPC. [11]
  • Orice persoană care, prin profesie sau ocupație, lucrează direct cu un copil și suspectează abuz, neglijare ori înstrăinare părintească trebuie să sesizeze serviciul public de asistență socială sau DGASPC în a cărei rază a fost identificat cazul. Cele două texte se citesc împreună; pentru angajații din prima situație rămâne aplicabilă obligația expresă de sesizare urgentă a DGASPC. [12] [11]

Sesizarea autorităților competente nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii interne sau ierarhice a instituției. [13]

Abuzul nu se limitează la lovire: legea include forme fizice, emoționale, psihologice, sexuale și economice. Neglijarea poate fi voluntară sau involuntară și privește omisiunile persoanei responsabile de creșterea, îngrijirea ori educarea copilului, care îl pun în pericol, inclusiv în privința hranei, îngrijirii medicale ori educației. [14] [15]

Ce informații transmit

Pentru ca sesizarea să poată fi verificată, oferă cât mai clar informațiile pe care le cunoști: identitatea sau descrierea copilului, adresa și locul unde poate fi găsit, ce s-a întâmplat, când, cine era prezent și ce risc există acum. Separă ceea ce ai observat direct de ceea ce ai aflat de la altcineva. Acestea sunt recomandări practice pentru identificarea și evaluarea cazului, nu o listă de acte care trebuie obținute înainte de a cere ajutor. [16] [6]

Menționează și cum te pot contacta autoritățile în siguranță pentru clarificări. Dacă nu cunoști toate datele copilului, transmite elementele pe care le ai. Metodologia precizează că anonimatul unei sesizări telefonice sau scrise nu justifică refuzul de a o înregistra ori investiga atunci când există suficiente elemente de identificare a copilului. [17]

Nu condiționa semnalarea de obținerea unui certificat, a unei filmări sau a unei mărturisiri. Verificarea suspiciunii revine autorităților, iar DGASPC trebuie să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de violență asupra copilului. [6] [18]

Cum intervin DGASPC și poliția

DGASPC verifică sesizarea și evaluează nevoile de protecție. Persoanele care au copilul în îngrijire sau îi asigură protecția trebuie să colaboreze și să furnizeze informațiile necesare. Reprezentanții DGASPC au acces, în condițiile legii, la sediile persoanelor juridice și la domiciliile persoanelor fizice care îngrijesc ori protejează copilul; poliția are obligația să sprijine verificările. Această regulă nu descrie un drept nelimitat de intrare forțată. [18] [19] [20]

Sesizarea nu înseamnă automat plasament. Pentru intervenția de urgență, legea cere condiții concrete privind pericolul și stabilește cine decide. Dacă, după verificări, există motive temeinice privind pericolul iminent în sensul art. 100 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 și nu există opoziția persoanelor care îngrijesc sau protejează copilul, directorul DGASPC instituie plasamentul în regim de urgență. Dacă verificările sunt refuzate sau împiedicate și există motive temeinice privind pericolul iminent, DGASPC cere instanței o ordonanță președințială. Poliția sprijină intervenția, fără să înlocuiască autoritatea care decide măsura. [21] [22] [23] [24] [20]

Pașii și garanțiile acestui traseu sunt explicate în Plasamentul de urgență al copilului: DGASPC, instanța și ascultarea. [22] [23]

Confidențialitatea și protejarea copilului

Metodologia protejează numele persoanei care semnalează cazul: acesta nu se comunică echipei multidisciplinare ori altor profesioniști, iar dezvăluirea către instanță este permisă la cererea expresă a acesteia. Această confidențialitate nu trebuie confundată cu imposibilitatea tehnică de identificare a apelantului: reglementarea numărului 119 prevede accesul Serviciului de Telecomunicații Speciale la bazele de date cu abonați în scopul identificării apelanților. [25] [26]

Ascultă copilul fără să îl presezi să repete relatarea pentru mai multe persoane. Metodologia cere evitarea intervievării repetate. Transmite informațiile autorităților competente și protejează imaginea și viața privată a copilului; publicarea pe rețele sociale a imaginilor ori detaliilor care îl expun poate afecta drepturile sale. [27] [28] [29]

Ce fac după sesizare

Păstrează, când există, copia sesizării și numărul de înregistrare. Comunică DGASPC informațiile noi care ajută verificarea, mai ales schimbările privind locul sau siguranța copilului. Dacă situația devine o urgență care cere intervenție imediată, apelează 112. Solicitarea de informații despre sesizare nu înlocuiește intervenția de urgență. [30] [1] [2]

Metodologia prevede informarea persoanei care a sesizat despre acțiunile pe termen scurt și/sau oferirea unor date de contact pentru informații ulterioare. Această informare respectă confidențialitatea și nu trebuie să pericliteze investigația; nu echivalează cu accesul nelimitat la dosarul copilului. [31] [32]

Protecția copilului și cercetarea unei eventuale infracțiuni sunt trasee distincte. Dacă datele obținute în teren indică o infracțiune, polițistul ia primele măsuri și anunță de îndată polițistul desemnat pentru intervenție și cercetare. În situația prevăzută de art. 102 din Legea nr. 272/2004, când fapta este săvârșită de persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea ori educația copilului, angajatorii trebuie să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii din grija sa. [33] [34]

Dacă există deja o măsură de protecție și situația familiei s-a schimbat, demersul potrivit poate fi cererea de modificare sau încetare a măsurii și reintegrarea în familie. Aceasta are un temei distinct de sesizarea inițială a abuzului. [35] [36]

Lista de pași

  • Identifică dacă este necesară intervenția imediată și, în această situație, apelează 112. [1] [2]

  • Pentru celelalte semnalări de abuz, folosește 119 sau sesizează DGASPC și indică unde se află copilul. [1] [3] [5]

  • Descrie faptele cunoscute și datele care permit identificarea copilului, fără a amâna până ai un dosar complet. [16] [6]

  • Dacă lucrezi cu copilul, verifică și îndeplinește obligația de sesizare urgentă aplicabilă profesiei și situației tale. [11] [12]

  • Protejează viața privată a copilului și evită să îl pui să repete relatarea pentru mai multe persoane. [28] [29] [27]

  • Păstrează copia sesizării, când există, și transmite DGASPC informațiile relevante apărute ulterior. [30]

Întrebări frecvente

Pot sesiza dacă nu am dovezi complete?

Da. Se semnalează inclusiv suspiciunea; descrie faptele și elementele care permit identificarea copilului. DGASPC are obligația să verifice sesizarea. Nu trebuie să rezolvi tu cercetarea înainte de a cere protecție. [6] [18]

Poate copilul să sune sau să sesizeze singur?

Da. Legea recunoaște expres copilului posibilitatea de a sesiza DGASPC. Numărul 119 este destinat semnalării situațiilor de violență asupra copilului; în caz de nevoie imediată de intervenție se folosește 112. [5] [1] [2] [3]

Se ignoră o sesizare anonimă?

Nu doar pentru că este anonimă. Dacă oferă suficiente elemente de identificare a copilului, metodologia cere înregistrarea și investigarea ei. Totuși, nu se poate promite anonimat tehnic absolut pentru un apel la 119. [17] [26]

Dacă fac o sesizare, copilul este luat automat din familie?

Nu. Verificarea sesizării și dispunerea plasamentului sunt etape diferite. Măsura de urgență presupune îndeplinirea condițiilor legale și o decizie a directorului DGASPC sau a instanței, după situație. [18] [21] [23]

De reținut

Arată cele 5 idei principale ale ghidului

  • Dreptul de sesizare aparține oricărei persoane și copilului.

    [5]

  • Profesioniștii au obligații de sesizare; pentru angajații prevăzuți la art. 89 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, sesizarea DGASPC se face de urgență.

    [11][12]

  • DGASPC verifică toate sesizările, iar poliția sprijină verificările în condițiile legii.

    [18][20]

  • O sesizare nu determină automat plasamentul copilului.

    [21][23]

  • Sesizarea anonimă cu suficiente date privind copilul trebuie investigată; confidențialitatea nu înseamnă anonimat tehnic garantat.

    [17][25][26]

Pașii plasamentului de urgență

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”Normă · art. 9 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1)
    (1) Serviciul de Telecomunicații Speciale înființează numărul unic național destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului și dezvoltă infrastructura necesară operării acestuia pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112 pentru direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”Normă · art. 9 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (3)
    (3) În situațiile anunțate prin intermediul numărului unic național prevăzut la alin. (1), care necesită intervenția agențiilor specializate din cadrul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului vor alerta Serviciul de urgență 112.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”Normă · art. 10 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1)
    (1) Numărul național destinat raportării și prevenirii cazurilor de abuz, exploatare, neglijare și forme de violență asupra copilului, pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112, este 119.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”Normă · art. 10 alin. (4) · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (4)
    (4) Apelurile la numărul național 119 sunt gratuite pentru utilizatorii finali.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 89 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 89 alin. (2)
    (2) Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza direcția generală de asistență socială și protecția copilului din județul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare, sau de abuz fizic sau mental, înstrăinare părintească, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 6 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 6
    În cazul în care există o îndoială cu privire la veridicitatea unor fapte și, consecutiv, la oportunitatea semnalării, acest obstacol poate fi depășit prin comunicarea cu alți profesioniști, cu precădere cu experții aflați în evidența DGASPC. Orice prezumție de pericol pentru copil trebuie să declanșeze un proces de semnalare către autoritățile abilitate, chiar dacă acesta nu se va confirma.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”Normă · art. 9 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (2)
    (2) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului operează numărul unic național, conform unei proceduri unitare de implementare dezvoltate de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 21 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 21
    1. direct - persoana care semnalează, inclusiv copilul/adultul victimă, se prezintă direct la una dintre autoritățile abilitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 22 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 22
    2. prin intermediul telefonului - în această situație se pot utiliza următoarele tipuri de servicii telefonice: serviciul telefonic obișnuit al autorităților abilitate, serviciul telefonul copilului de la nivelul DGASPC (de exemplu, 983, 9852);
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 26 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 26
    b) în scris - persoana care semnalează face o sesizare scrisă a situației presupuse sau existente de violență, pe care o înaintează autorităților abilitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 89 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 89 alin. (3)
    (3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare, înstrăinare părintească sau rele tratamente au obligația de a sesiza de urgență direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 96 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 96 alin. (1)
    (1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz, de neglijare, de înstrăinare părintească a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 12 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 12
    a) semnalarea către autoritățile abilitate să ia măsuri nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii interne/ierarhice obișnuite;
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 94 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 alin. (1)
    (1) Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, și se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 94 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 alin. (2)
    (2) Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 58 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 58
    Fișele de semnalare sunt documente sintetice, cuprinzând date relevante despre copil și familie, suspiciunea/situația de violență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, B, par. privind semnalarea anonimă · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, B, par. privind semnalarea anonimă
    Atunci când semnalarea la telefon sau în formă scrisă este anonimă, această situație nu se constituie într-un motiv de refuz al înregistrării semnalării ori al investigării situației semnalate, dacă sunt destule elemente de identificare a copilului victimă (nume și adresă).
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 98 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 98 lit. a)
    a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice formă de violență asupra copilului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 100 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1)
    (1) Reprezentanții persoanelor juridice, precum și persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil sunt obligați să colaboreze cu reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului și să ofere toate informațiile necesare pentru soluționarea sesizărilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 99 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 99
    Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz, înstrăinare părintească sau neglijare a copilului, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului au drept de acces, în condițiile legii, în sediile persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil. Pentru efectuarea acestor verificări, precum și pentru prevenirea situațiilor de înstrăinare părintească, organele de poliție au obligația să sprijine reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 100 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, cauzată de abuz, neglijare sau înstrăinare părintească, și nu întâmpină opoziție din partea persoanelor prevăzute la alin. (1), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului instituie măsura plasamentului în regim de urgență. Prevederile art. 62-64, art. 68 alin. (5) și ale art. 70 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 100 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, cauzată de abuz, neglijare sau înstrăinare părintească, și nu întâmpină opoziție din partea persoanelor prevăzute la alin. (1), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului instituie măsura plasamentului în regim de urgență. Prevederile art. 62-64, art. 68 alin. (5) și ale art. 70 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 100 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (3)
    (3) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului, iar aceștia stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, cauzată de abuz și neglijare sau înstrăinare părintească, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească, solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. Prevederile art. 62-64 și ale art. 68 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 69 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 69 alin. (2)
    (2) Măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către instanța judecătorească în condițiile art. 100 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.2.2, Confidențialitatea, lit. e) · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.2.2, Confidențialitatea, lit. e)
    e) Există date care nu pot fi dezvăluite nici echipei multidisciplinare, nici celorlalți profesioniști implicați în rezolvarea cazului, așa cum este, de exemplu, numele persoanei care a semnalat suspiciunea sau situația de violență asupra copilului, respectiv de violență în familie. Acest tip de informații nu poate fi dezvăluit decât instanței, la cererea expresă a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: OUG nr. 105/2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 — „Din grijă pentru copii”Normă · art. 10 alin. (6) · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (6)
    (6) Serviciul de Telecomunicații Speciale utilizează bazele de date cu abonații obținute conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru identificarea apelanților la numărul național 119.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.2.3, par. privind evitarea intervievării repetate · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.2.3, par. privind evitarea intervievării repetate
    Intervievarea repetată trebuie evitată!
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 27 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 alin. (1)
    (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 27 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 alin. (2)
    (2) Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viață intimă, privată și familială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 98 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 98 lit. a)
    a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice formă de violență asupra copilului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 62 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 62
    Persoana care a făcut semnalarea va fi apoi informată în legătură cu acțiunile care urmează a fi întreprinse pe termen scurt și/sau va primi date de contact pentru obținerea acestor informații ulterior.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 63 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 63
    Informațiile sunt comunicate în măsura în care nu sunt confidențiale și nu periclitează investigația.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie, aprobată prin HG nr. 49/2011Normă · anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 54 · forma din 16 februarie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV, pct. IV.1.3, par. 54
    b) În teren, verificările în situațiile de urgență se fac împreună cu poliția. Dacă datele obținute în teren indică săvârșirea unei infracțiuni, lucrătorul de poliție din echipă ia primele măsuri și anunță de îndată lucrătorul de poliție desemnat în acest sens pentru intervenție rapidă și cercetarea faptei. Polițiștii care investighează cazul pot face parte din echipa multidisciplinară aflată în coordonarea managerului de caz numit de DGASPC.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 102 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102
    În cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 72 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 72 alin. (2)
    (2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 72 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 72 alin. (3)
    (3) Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, de asemenea, părinții sau alt reprezentant legal al copilului, precum și copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Plasamentul de urgență al copilului: DGASPC, instanța și ascultareaC04 · 8 MIN · GHIDÎncetarea protecției speciale și întoarcerea copilului în familieC04 · 7 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C04-012 · https://divortpartaj.org/ghiduri/semnalarea-abuzului-asupra-copilului-si-primul-raspuns/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision